Cereri de restituire a dosarului BCR Novaci respinse!

Două angajate ale BCR Novaci contestă rechizitoriul procurorilor anticorupţie

• Procurorul DNA a cerut instituirea unei măsuri asiguratorii asupra bunurilor inculpaţilor din acest dosar • Două angajate ale BCR Novaci au cerut restituirea dosarului pentru reluarea cercetărilor, dar le-a fost respinsă solicitarea • În 27 februarie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va decide dacă cererea de strămutare a dosarului, depusă de Ion Marin, va fi acceptată

Două angajate ale BCR Novaci au contestat ieri rechizitoriul prin care au fost trimise în judecată de către procurorii anticorupţie, depunând cereri de restituire a dosarului pentru reluarea cercetărilor. Cele două angajate sunt Felicia Chiriac, ofiţer de credite şi Camelia Ceauşescu, administrator de cont.
Felicia Chiriac a precizat că motivele pentru care nu este de acord cu materialul de inculpare sunt mai multe, printre care: s-a desfăşurat o cercetare abuzivă, declaraţia i-a fost dictată de procurori şi nu a fost semnată de ea, nu cunoaşte motivele pentru care a fost cercetată, nu i s-au arătat probele împotriva ei şi nici nu este sigură că acestea există şi a solicitat şi efectuarea unei expertize de specialitate în domeniul bancar.
Aceasta a precizat, în mai multe rânduri, anterior acestui termen, că în actul de control al centralei BCR Bucureşti, care a stat la baza rechizitoriului, este menţionat faptul că BCR Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru acel act, întocmit chiar de ei. „Nu se poate aşa ceva, asta înseamnă că actul nu este valabil, dacă ei nu îşi asumă responsabilitatea propriului control, atunci cine?”, spune Felicia Chiriac. De asemenea, aceasta a mai declarat că simplii angajaţi ai BCR Novaci trebuiau să execute toate ordinele scrise şi verbale pe care le primeau de la directorul lor, iar conducerea îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ordinele pe care le dă. „Totul părea legal, ordinele veneau de la filialele BCR sector 4 şi 5, angajaţii nu ştiau mare lucru decât că, în spatele conducerii BCR stătea o afacere cu petrol, lucru care nu intra în responsabilitatea noastră să verificăm pentru ce sunt creditele”, spune aceasta.
Instanţa a respins însă cererea Feliciei Chiriac, considerând că motivele nu sunt de natură a atrage nulitatea actului de inculpare, iar dacă nu este semnătura ei pe declaraţia din dosar, să facă acţiune separată pentru fals. Acelaşi răspuns l-a primit şi Camelia Ceauşescu, care a spus că nu a fost audiată de anchetatori şi nu i s-au adus la cunoştinţă învinuirile. Reprezentanta Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA Craiova) a precizat însă că această angajată a fost audiată întâi ca martoră, după aceea, pe parcursul urmăririi penale căpătând calităţile de învinuit şi, ulterior, de inculpat, însă poliţiştii nu au mai găsit-o pentru a-i mai lua declaraţii. „S-a sustras permanent de la urmărirea penală, existând la dosar mai multe procese verbale în acest sens, unele semnate chiar de soţul ei, căruia i s-a spus că soţia sa trebuie să se prezinte pentru a fi audiată”, a precizat procurorul anticorupţie. Astfel, instanţa a respins şi Cameliei Ceauşescu cererea de restituire a dosarului.

Indisponibilizarea bunurilor inculpaţilor
O altă cerere depusă ieri a fost cea a procurorului anticorupţie, care a cerut instanţei să instituie măsură asiguratorie asupra bunurilor inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente, conform art.20 din Legea nr.78/2000 privind faptele de corupţie, iar pentru acest lucru să se numească un executor judecătoresc. Preşedintele instanţei a decis să se trimită o adresă la Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pentru a li se transmite lista cu executorii judecătoreşti din care să se aleagă unul. Inculpaţii şi avocaţii acestora nu au fost de acord cu instituirea măsurii asiguratorii asupra bunurilor personale, precizându-se, în principal, că dacă se considera necesar acest lucru se dispunea până acum. Despre societăţile comerciale responsabile civilmente, SC Gilort Transport Novaci şi SC Rarora Râmnicu Vâlcea, Relu Ştefănoiu şi Ion Marin au spus că oricum, acestea se află în lichidare judiciară, SC Senaco Novaci urmând, de asemenea, să fie lichidată în curând.

Este posibil ca dosarul să fie strămutat
Ion Marin, unul dintre principalii inculpaţi ai acestui dosar, acuzat că ar fi beneficiat de sume foarte mari de la BCR Novaci, folosindu-se de Relu Ştefănoiu, a prezentat instanţei un certificat al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care se preciza că cererea lui de strămutare se va judeca în data de 27 februarie 2006. Acesta a depus cererea încă de la primele termene ale acestui dosar, însă certificatul prezentat astăzi nu preciza dacă s-a dispus suspendarea cauzei la Târgu Jiu sau nu, astfel că noul termen acordat în acest dosar este 28 februarie, pentru a se şti dacă dosarul va fi strămutat sau nu. Ion Marin nu a vrut, de fiecare dată când a fost întrebat de reporteri, să precizeze unde doreşte să strămute dosarul.

ANA-MARIA ILINCA

În dosarul reţelei de traficanţi de carne vie Olanda – România,

Procurorii DIICOT Gorj, acuzaţi de rele tratamente şi abuz în serviciu

Dumitru Rădescu, avocatul familiei Cărigă şi a altor inculpaţi din reţeaua de traficanţi de carne vie, a declarat că a depus două plângeri penale împotriva procurorilor Vasile Udroiu şi Vasile Popescu, pentru rele tratamente asupra lui Vasile Cărigă, capul familiei şi pentru abuz în serviciu. Deşi avocatul Rădescu a declarat că unul dintre principalii inculpaţi, Codruţ Cărigă, a fost pus în libertate de autorităţile olandeze, şeful Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Gorj, Dumitru Manolea, a spus că acesta este încă arestat şi va fi extrădat săptămâna viitoare. La termenul de ieri al procesului mai mulţi inculpaţi au acuzat anchetatorii că i-au ameninţat în mai multe rânduri.

Cazul traficanţilor de carne vie reţinuţi de poliţişti anul trecut, ce „munceau” pe ruta România-Olanda, a luat întorsături spectaculoase. Avocatul familiei Cărigă, alcătuită din patru membri, mama, tatăl şi doi fii, dar şi al concubinei unuia dintre fii, Dumitru Rădescu, a declarat ieri în sediul Tribunalului Gorj că „maniera anchetatorilor de soluţionare a urmăririi penale a fost puţin în afara legii, mai mult prin presă decât după Codul penal şi Codul de procedură penală”. Acesta spune că a depus două plângeri penale, în octombrie şi noiembrie 2005, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Secţia Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, una pentru rele tratamente împotriva procurorului Vasile Udroiu, din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Gorj şi una pentru abuz în serviciu împotriva şefului acestuia, Vasile Popescu.
Avocatul spune că lui Vasile Cărigă, capul familiei Cărigă şi singurul care nu a fost arestat, i s-a încălcat dreptul la apărare, anchetatorii luându-i declaraţii cu toate că avocatul a depus cerere de amânare a audierii din cauză că avea probleme medicale. Avocatul Rădescu mai spune că anchetatorii au încălcat în mai multe rânduri legea, astfel că este optimist împotriva soluţiei. El spune că din probele adunate de poliţişti şi procurori nu reiese că fetele au fost forţate să se prostitueze, dovadă faptul că acestea sunt din nou în Olanda, unde au fost văzute de Codruţ Cărigă prostituându-se din nou. De asemenea, nu s-a specificat nici un detaliu concret în privinţa cazării acestora, şi anume oraşul, adresa sau orice alt indiciu; nici pentru susţinerea că s-au folosit identităţi false nu s-au adus probe concrete, în speţă buletinele false, după cum susţine avocatul.

„Am fost ameninţaţi de poliţişti şi procurori”
Mai mulţi inculpaţi din acest dosar au declarat ieri în faţa instanţei că au fost ameninţaţi de poliţiştii de la Combaterea Crimei Organizate şi procurorii DIICOT Gorj, pentru a da declaraţii „aşa cum doreau ei”. Claudia Puspacher, concubina lui Codruţ Cărigă, a spus că Dumitru Manolea, şeful SCCO Gorj şi procurorul Vasile Udroiu au ameninţat-o că dacă nu declară ce vor ei vor avea grijă să primească maximul din pedeapsa de 3 la 15 ani şi că s-a încercat să i se ia declaraţia fără un apărător de faţă. „Procurorul Udroiu mi-a spus că «Ai fost prostituată?» şi i-am răspuns că nu, şi atunci el mi-a zis că «Cum mă, nu ai fost tu prostituată?», nu cred că avea dreptul să mă jignească”, a spus Claudia Puspacher instanţei. Dumitru Manolea a spus însă că nu a fost ameninţat nici unul dintre inculpaţi, ci li s-au adus la cunoştinţă prevederile legii care spune că dacă făptuitorul colaborează cu anchetatorii va primi minimul de pedeapsă şi dacă nu, poate primi maximul pedepsei, dar nu fără apărătorul său de faţă. De asemenea, despre aceasta spune că, într-adevăr, a fost în 1998 victima unei reţele de traficanţi de carne vie şi a fost dusă în Turcia pentru prostituţie, atunci fiind folosită ca martor. Cosmin Cărigă, fiul cel mare al familiei Cărigă, a declarat şi el că a fost ameninţat, dar că este „mai tare de înger şi nu a declarat ce au vrut anchetatorii”. El spune că singura lui vină este aceea că şi-a ajutat prietena să îşi găsească un loc de muncă în Olanda, fratele lui promiţându-i că poate rezolva totul. De asemenea, a spus că a făcut ceea ce i-a cerut fratele său, fără să ştie că fetele respective urmau să practice prostituţia. Cosmin Cărigă a reproşat faptul că la arestarea sa la Băile Felix, din 6 octombrie 2005, a fost ţinut 12 ore fără a şti de ce anume este arestat şi fără posibilitatea să îşi asigure un apărător.
Maria Cărigă, mama celor doi băieţi, a spus şi ea că a fost lipsită de apărător, procurorul Udroiu întrebând-o „Ai nevoie de avocat?”, dar răspunzând tot el, imediat, „Lasă, că nu este nevoie în cazul ăsta!”. „Nora mea, soţia lui Cosmin, a fost acostată tot de procurorul Udroiu care i-a spus că de ce mai stă cu băiatul meu, în casa noastră şi de ce nu pleacă la mama ei, că o bagă şi pe ea la arest, fără avea vreun drept să zică aşa ceva”, a mai spus Maria Cărigă. Robert Dudic, Gheorghe Ţuncu şi Stelian Udrescu au declarat însă instanţei că nu au fost ameninţaţi de anchetatori.

Codruţ Cărigă va fi extrădat din Olanda
Cu toate că avocatul familie Cărigă a declarat oficial că fiul cel mai mic al familiei, Codruţ Cărigă, a fost pus în libertate de autorităţile olandeze şi autorităţile române nu au cerut extrădarea pentru că nu aveau probele necesare, şeful SCCO Gorj îl contrazice. Dumitru Manolea spune că Vasile Codruţ Cărigă este încă arestat în Olanda şi că prima cerere de extrădare cu termen scurt a fost respinsă, dar se va judeca la instanţă o procedură mai detaliată de extrădare, în urma căreia va fi extrădat, aproape sigur, săptămâna viitoare.

ANA-MARIA ILINCA