A ajuns la munte !

Cârciumaru, „total nemulţumit” de Rânca

Mult timp i-a trebuit primarului Florin Cârciumaru să îşi găsească răgazul necesar pentru a ajunge un week-end la Rânca, pentru a vedea şi simţi ce anume îi atrage pe turişti în ceea ce unii consideră a fi staţiune. Aşteptările pe care le avea edilul şef al municipiului au fost peste posibilităţile din vârful muntelui, primarul declarându-se, la finalul sejurului, „total nemulţumit” de neimplicarea autorităţilor locale. Acesta este însă de acord cu turiştii care sunt încântaţi de frumuseţile zonei şi de posibilităţile pe care staţiunea le are.
Pentru că a tot auzit de Rânca de pe la alţii şi pentru că promovează staţiunea pe acolo pe unde are ocazia, primarul şi-a pus lanţuri la sfârşitul săptămânii trecute pe cauciucurile de iarnă ale maşinii şi a plecat acolo unde merg sute de oameni dornici să se relaxeze, mai ales că zăpada se lasă aşteptată în continuare în oraş. Drumul spre staţiune a fost un bun prilej pentru primar nu doar de a-şi exersa calităţile de şofer pe gheaţă, ci şi de a folosi telefonul la cine trebuie şi este responsabil cu urnitul frezelor din loc pentru a lăţi şoseaua acoperită de nămeţi.
Odată ajuns în staţiune, Cârciumaru a deschis uşa maşinii pentru a coborî şi a se bucura de aerul proaspăt al muntelui. O grămadă de gunoi l-a ajutat pe primar să remarce că acolo unde ajunsese nu există ghene de gunoi, la fel ca şi parcarea pe care o căutase în zadar pentru a-şi lăsa maşina într-un loc sigur. Două probleme pe care clienţii staţiunii le ştiu de ani de zile şi pe care şi le amintesc mai ales atunci când plătesc taxa de concesiune.
Primarul a aşteptat seara cu multă încredere, mai ales că staţiunea forfotea de turişti dornici să profite de zăpada de un metru. Dezamăgirea edilului şef a fost însă pe măsură. Cu excepţia pârtiei de schi, toată zona este într-o beznă completă. Cârciumaru a constatat că nici un bec nu există pentru iluminatul public, lucru care l-a ajutat să se simtă „bine”.
Cam astea ar fi principalele nemulţumiri pe care primarul a acceptat să le facă publice. Excursia sa la Rânca, transformată în „vizită de lucru”, s-a finalizat cu urecheli pentru primarii PSD din Baia de Fier şi Novaci, Cârciumaru fiind liderul organizaţiei judeţene a fostului partid de guvernământ. „Sunt total nemulţumit pentru că lipsesc lucrurile elementare pentru a te simţi bine acolo. Vă asigur însă că cei care vor urca săptămâna asta la munte vor găsi şi câteva becuri puse la iluminatul stradal, dar şi câteva ghene de gunoi pentru că nu se poate ca lucrurile să rămână aşa. Ca să nu mai spun de parcări, la câţi oameni merg acolo, drumul trebuie să fie mult mai bun, iar frezele să fie folosite la îndepărtat zăpada pentru că spaţiul este destul pentru a fi făcute nişte locuri de parcare. Cred că lucrurile se vor schimba”, a spus primarul.

GIGI CIUNCANU

Dirijorul Marin Ghiocel a plecat
în lumea celor drepţi

Timp de 16 ani, orchestra Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu a fost dirijată de Marin Ghiocel, considerat de folcloriştii din ţară unul dintre cei mai mari dirijori. Acesta a fost cel care a dat sens melodiilor, ţinând în mână o baghetă considerată nu de puţini ca fiind una fermecată. În ziua de luni, 16 ianuarie, a luat decizia de a se odihni pe vecie în lumea celor drepţi în care, cine ştie, poate va dirija o altă orchestră…
A lăsat în urmă o familie îndurerată, dar şi mulţi prieteni care l-au respectat şi i-au înţeles munca. După o lungă suferinţă, cauzată de un accident vascular, marele dirijor a decis că are nevoie de odihnă. Dacă privim în urmă, observăm cum marii interpreţi ai muzicii populare româneşti au fost acompaniaţi de maestrul Ghiocel în diferite spectacole. Printre ei se numără Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Maria Apostol şi mulţi alţii, mărturie fiind şi numeroasele înregistrări audio şi video.
„Cel mai mare dirijor al ţării”, spune Gheorghe Porumbel, directorul Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului” despre Marin Ghiocel. A dirijat foarte multe ansambluri folclorice din ţară, precum şi Orchestra „Rapsodia Română” din Bucureşti. Membrii familiei spun că maestrul Ghiocel a învăţat să iubească muzica de mic, tatăl său, Stelian Ghiocel, fiind dirijor de renume.
Acum a rămas doar amintirea omului şi dirijorului Marin Ghiocel ce nu va putea fi ştearsă niciodată din sufletul celor care l-au admirat. Cei care l-au iubit pot să îi aducă un ultim omagiu în apartamentul său din strada Zambilelor, Târgu Jiu. Cel care a înţeles poate mai greu ce s-a întâmplat şi care nu pleacă de lângă maestrul Ghiocel este nepoţelul acestuia de numai patru anişori, Antonio.
Pentru că folclorul a fost cel care l-a ghidat în viaţă pe maestrul Ghiocel, ultimul popas al cortegiului funerar înainte, de a ajunge la Cimitirul Eroilor, va fi la Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu Jiu. Timp de 16 ani, aceasta a fost locul pe care dirijorul l-a numit „acasă”. Mâine, înainte de a părăsi definitiv această lume, preţ de câteva ore, Marin Ghiocel va mai poposi niţel lângă scena pe care nu de puţine ori a primit aplauzele spectatorilor. Cei care doresc să îl conducă pe ultimul drum sunt aşteptaţi de familie la Casa de Cultură, între orele 8.00 şi 12.00. Dumnezeu să-l odihnească în pace !

LOREDANA ECOVIŢĂ

Consumul de căldură în şcolile
din Motru, expertizat

Primarul municipiului Motru, ing. Dorin Hanu a dispus o expertizare a consumului de energie termică în şcolile din localitate. El a constatat că pe timp de iarnă creşte şi preţul la factura de consum de energie electrică în şcoli, fapt care i-a întărit convingerea că în unele săli clasă şi cabinete se folosesc pentru încălzit aeroterme şi reşouri. De această expertiză vor beneficia Şcoala nr. 1, Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Colegiul Tehnic precum şi grădiniţele. Şcoala Generală nr. 2 are montate aparate de măsură pentru apa rece şi căldură de trei ani. ”După montarea aparatelor de măsură, plătesc lunar 57 de gigacalorii în loc de 196 şi realizez anual o economie de un 1 miliard lei ROL, iar la apa rece 150 milioane le ROL”, explică directorul adjunct, profesorul Ion Sandală. Acesta este şi consilier local şi a pledat întotdeauna pentru contorizarea agentului termic şi a apei potabile în şcoli, ca măsură imediată pentru reducerea cuantumului datoriei Primăriei municipiului Motru către SC UATAA SA Motru, furnizorul acestor servicii comunitare.

C. BUNILĂ

Tamara

Presimţeau de astă-vară
Unii că vor da în bară
Şi şi-au procurat Tamară!

Tamara s-a dus demult,
Alta nu s-a mai născut,
E găselniţă, e scut.

Dintr-un nepoţel cuminte,
Bombonel îi e părinte,
Paradox fără cuvinte!

Cum spuneam de astă-vară
Toţi îşi caută Tamară
Ce situaţie hilară…

Tamara nu e mătuşă,
Nu e idol, nu-i păpuşă,
Este fuga de cătuşă!

Urmărit orice şmenar
Are Tamara-n dosar
Şi de legi n-are habar…

Fiind baronul cercetat,
-Am Tamară! S-a scuzat,
Dispăreţi că v-am tocat!

Ştefănoiu din Novaci
Are la Tamare-n draci!
Doarme liniştit pe saci…

Chiar şi Pavel Nicovală
Are-o solidă Tamară,
La toţi banii din afară…

Nu m-ar mira să devină
Sfântă datină creştină,
Rânduieli să i se ţină!

-Oameni cu blazon credibil,
Loviţi cât mai e posibil,
Acest paravan penibil!

Dacă nu devine fiară
Otrăvind întreaga ţară,
Inventabila Tamară!

NELU POCHEA