Cresc impozitele, creşte şi bugetul !

Mansarde taxate mai scump, terenuri agricole impozitate de zeci de ori mai mult ca anul trecut, dar şi o reducere mai substanţială pentru cei dornici să îşi achite dările către stat, cam asta îi aşteaptă pe simpli contribuabili în acest an fiscal. Surprizele autorităţilor locale sunt vizibile cu ochiul liber la capitolele respective, 2006 fiind anul în care casele cu mansardă sunt impozitate mai scump, în aceeaşi situaţie fiind şi terenurile extravilane.
Şefa Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale Târgu Jiu, Mariana Budulan, a anunţat ieri că impozitul pentru casele mansardate a crescut în acest an cu 21%, în timp ce restul caselor sau apartamentele sunt impozitate în plus faţă de anul trecut cu doar 6%. Autorităţile nu au făcut nici o diferenţiere între casele izolate termic, pe bani mulţi, de către proprietari şi cele în care pierderile de căldură sunt cu nemiluita. Banii la buget vor fi astfel mult mai mulţi pentru că numărul caselor mansardate a devenit aproape o modă a ultimilor ani, spaţiul fiind mult mai bine utilizat astfel. Un astfel de impozit ajunge pentru 100 de metri pătraţi, deşi o casă mansardată are cam dublă suprafaţa, la peste 3 milioane de lei vechi.
Mariana Budulan afirmă că impozitele rămân în limitele rezonabile în privinţa autoturismelor, cele cu o capacitate mai mică de 2000 cmc fiind taxate la fel ca anul trecut. O Dacie era taxată în 2005 cu 210.00 lei, cu atât este taxată şi în 2006. Restul impozitelor cresc cu 6%, terenurile arabile de la marginea municipiului fiind taxate cu 8% mai mult.
Şefa de la taxe şi impozite spune că din acest an pământul din extravilan va fi taxat de câteva zeci de ori mai mult decât în anii trecuţi. Banii nu vor merge însă la bugetul local, ci la cel naţional, ceea ce va îngreuna şi mai mult munca funcţionarilor de la Direcţia respectivă.
Plătitorii de taxe şi impozite din municipiu care vor să achite pe tot anul dările către stat beneficiază în 2006 de o reducere de 10%. Primăria acorda până acum bonificaţii de maxim 7%. Reducerea este valabilă până pe 15 martie şi, deocamdată, la ghişee nu sunt cozi pentru că oamenii nu se înghesuie să îşi achite dările.
Municipiul va avea însă în acest an un buget de peste 1000 de miliarde de lei vechi. Directorul economic al Primăriei Târgu Jiu, Narcisa Cristea, a anunţat că toate cheltuielile programate pentru acest an au veniturile programate astfel încât banii să fie suficienţi. Investiţiile au sume mai mari alocate în acest an, Cristea menţionând că bugetul va putea să suporte inclusiv plata pentru însoţitorii persoanelor cu handicap, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, când fondurile alocate de la centru au fost mai mult decât insuficiente.

GIGI CIUNCANU

Concesionarea centralelor către asociaţiile din Târgu Jiu, operaţiune cu „cântec”

Locatarii din asociaţiile de proprietari care au încheiat contracte de concesiune cu Primăria Târgu Jiu pentru centrale termice şi care beneficiau de ajutorul pentru încălzire nu vor putea folosi cupoanele pentru luna decembrie 2005 la plata întreţinerii. „O dată cu concesiunea centralelor termice de la SC Aquaterm SA şi încheierea unui contract direct cu Sucursala Târgu Jiu a SC DISTRIGAZ Sud SA Bucureşti, cupoanele pentru încălzirea cu agent termic nu mai pot fi folosite, pentru că nu pot fi transformate în cupoane pentru încălzirea cu gaze, ca să fie acceptate de Distrigaz”, a precizat Vasile Picioruşi, directorul Direcţiei Muncii Gorj.
După declararea falimentului SC Aquaterm SA Târgu Jiu, centralele termice care mai funcţionau trebuia să fie închise. Însă, pentru a nu lăsa populaţia în frig, în plină iarnă, Primăria Târgu Jiu şi Distrigaz au încheiat un protocol prin care s-au înţeles ca centralele funcţionale să fie trecute în concesiune asociaţiilor de proprietari sau locatari, iar acestea să încheie contracte de furnizare a gazelor naturale cu Distrigaz, cu toate că legea în vigoare nu permite acest lucru asociaţiilor. Consiliul Local Târgu Jiu a aprobat trecerea în concesiune a 17 centrale termice care mai funcţionau în municipiu.

Concesiune ilegală
Asociaţia nr.1 ANL din zona Aleea Plopilor nu a fost de acord cu preluarea centralelor în concesiune, de aceea a trimis o adresă către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Publice de Gospodărie Comunală (ANRSC). Răspunsul acesteia a fost că asociaţiile de locatari sau proprietari nu pot încheia contracte de concesiune pentru preluarea centralelor termice deoarece nu au prevăzut în statut distribuţia de agent termic şi sunt non-profit. Mai mulţi administratori de asociaţii ale blocurilor ANL, care au participat la întâlnirea cu reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu, spun însă că au fost ameninţaţi că dacă nu le convine, „mai sunt alte 150 de dosare care aşteaptă o garsonieră ANL”. De asemenea, întrebaţi ce se întâmplă cu banii pe care chiriaşii îi vor plăti pe concesiune, pentru că ei nu vor deveni proprietarii centralelor şi nici nu scot vreun profit din această concesiune, reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu au răspuns, în doi peri, că „voi să vă faceţi griji pentru cei trei ani de contract pe care îi mai aveţi, că după aia nu se ştie cine va mai rămâne şi cine nu”, după cum au spus administratorii de asociaţii. Dar chiar şi pentru cei trei ani de contract care au mai rămas, un răspuns clar nu s-a oferit. Astfel, administratorii spun că au fost strânşi cu uşa să accepte semnarea contractului de concesiune, care, la fel, a fost semnat cu acordul tuturor chiriaşilor, cărora li s-a spus că altfel vor rămâne fără căldură şi apă caldă sau fără garsoniere…

„Concesiunea, singura soluţie!”
Reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu spun însă că această modalitate, concesiunea către asociaţiile de proprietari, este singura soluţie ca populaţia să nu rămână în frig. Primarul Florin Cârciumaru a declarat că nu a avut ce face, deoarece SC Aquaterm SA a fost declarată în faliment şi le-a fost „pusă în braţe de lichidator”, astfel că „singura soluţie ca oamenii să nu rămână în frig a fost aceea de concesiune către asociaţiile de proprietari”. Despre adresa ANRSC, primarul Cârciumaru spune că nu ştie nimic, deoarece de detaliile acestui caz s-a ocupat Direcţie Tehnică. În privinţa ameninţărilor, primarul a spus că la fel, nu ştie nimic, deoarece nu i-a adus nimeni la cunoştinţă acest lucru, dar că va verifica dacă este adevărat. Directorul tehnic, Marius Ionescu, a declarat că doar o parte dintre asociaţii au semnat deja contractele. „Deoarece asociaţiile nu au în statut atribuţii de distribuţie a agentului termic, li s-a pus la dispoziţie o listă cu firmele care sunt autorizate pentru acest lucru, asociaţiile putând alege orice firmă pentru întreţinere şi reparaţii curente la centralele termice. Concesiunea este legală, iar de un răspuns al acestei autorităţi că acest lucru este ilegal nu ştiu nimic, nu mi s-a adus la cunoştinţă. Mă voi interesa să văd despre ce este vorba”, a precizat Marius Ionescu.

Se caută o soluţie în privinţa ajutorului pentru încălzire
Dacă la început directorul Sucursalei Târgu Jiu a Distrigaz spunea că bonurile pentru încălzirea cu agent termic vor fi acceptate ca atare de Distrigaz, iar directorul Direcţiei Muncii Gorj spunea că aceste bonuri vor fi depuse la sediul acestei direcţii şi apoi vor fi transferate sumele de bani respective în conturile asociaţiilor, bani ce vor ajunge ulterior la Distrigaz, acum lucrurile s-au schimbat. Directorul Direcţiei Muncii, Vasile Picioruşi, a precizat că nu poate „transforma” cupoanele în bani, pentru că asociaţiile nu pot avea tipul de cont necesar pentru ca instituţia să vireze banii, deoarece sunt asociaţii non-profit şi nici nu pot fi transformate în cupoane pentru ajutorul pentru încălzirea cu gaze naturale. Ca urmare, cupoanele pentru luna decembrie 2005, distribuite deja, nu vor mai putea fi folosite.
„Mă voi deplasa la Bucureşti la Ministerul Muncii, pentru a discuta mai multe probleme legate de activitatea noastră, între care voi ridica şi această problemă apărută şi care pare destul de greu de soluţionat. Eu am câteva idei, pe care le voi propune şi sper să mă întorc cu o soluţie viabilă pentru târgujienii cărora li s-a stabilit dreptul la aceste ajutoare pentru încălzire şi pe care nu îi putem lăsa în această situaţie”, a precizat directorul Vasile Picioruşi.

ANA-MARIA ILINCA

Vânzarea cabinetelor către medicii de familie, suspendată

Medicii de familie gorjeni nu mai pot cumpăra, deocamdată, cabinetele medicale în care îşi desfăşoară activitatea. Vânzarea cabinetelor medicale a fost, momentan, suspendată până la data de 31 martie, după ce Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, o solicitare în acest sens a ministrului Sănătăţii Eugen Nicolăescu. Cererea ministrului Nicolaescu a fost făcută după ce s-a constatat ca OU nr. 110 din 19 iulie 2005, prin care se reglementa vânzarea acestor cabinete către medici, conţine numeroase neclarităţi, îndeosebi în ceea ce priveşte preţurile de achiziţie.
În judeţul Gorj există 370 de cabinete medicale, din care 211 sunt numai cabinete ale medicilor de familie, 22 sunt laboratoare, iar restul sunt cabinete stomatologice. Aristică Moroşanu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, a precizat că „marea majoritate a cabinetelor sunt concesionate pe câţiva ani la nişte preţuri modice, dar sunt şi în regim de comodat, însă până la sfârşitul lunii martie acest proces de cumpărare a cabinetelor de către medicii de familie este suspendat”.
OU nr. 110 prevedea că spaţiul trebuia plătit de către medic fie la încheierea contractului, fie cu un avans de 25 la sută din preţul de vânzare şi în rate lunare eşalonate pe un termen de până la cinci ani, cu posibilitatea acordării unui termen de graţie de până la un an. Dacă vânzarea urma să se facă în rate, comisia trebuia să solicite medicului „constituirea unei ipoteci pe spaţiul şi terenul care făceau obiectul vânzării”.
Anul trecut, primăriile din 30 de localităţi gorjene au cerut trimiterea unei comisii pentru evaluarea cabinetelor medicale. Noul contract-cadru din sănătate va stabili bugetul fiecărui medic de familie. „În momentul în care se vor aplica normele contractului cadru, va fi stabilit costul fiecărui asigurat, în funcţie de grupa de vârstă în care se încadrează. Bugetul fiecărui medic de familie va fi stabilit în funcţie de numărul şi structura de vârstă a asiguraţilor pe care-i are în îngrijire”, a precizat şefa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj, Speranţa Vână.

CORINA POPA

Din vina Guvernului, primarul spune:

„Sinistraţii din Bustuchin stau în
condiţii groaznice”

Persoanele afectate de alunecările de teren din satul Poiana Seciuri, comuna Bustuchin, sunt obligate să locuiască în aceleaşi case dărăpănate. Deşi conducerea administraţiei locale a făcut adrese la Guvern prin care solicita acordarea unui spaţiu pentru a-i adăposti pe aceştia, răspunsul Executivului se lasă aşteptat. Edilul şef, Ion Ciocea afirmă că a identificat eventualul imobil dar, cu toate acestea, nici până în prezent nu s-a primit răspunsul afirmativ.
Altfel spus, până la momentul actual, Primăria Bustuchin nu a primit cu titlu gratuit sediul minei Poiana Seciuri ce a aparţinut carierei Bustuchin drept pentru care nu se pot face investiţii în această clădire. În ciuda intervenţiei secretarului de stat Ionel Manţog dar şi a prefectului de Gorj, Ştefan Popescu Bejat, lucrurile sunt încă nerezolvate, mai spune edilul. Prin urmare, 16 persoane şi-au îndesat prin crăpăturile casei cârpe pentru a rezista gerului din aceste zile, susţine Ion Ciocea.
În ciuda acestor piedici, şeful administraţiei locale spune că totuşi s-a zugrăvit şi realizat încălzirea în această clădire astfel încât să existe condiţiile minime pentru ca sinistraţii să poată locui. Până atunci însă, după cum susţine Ciocea, „16 oameni trăiesc în condiţii groaznice”.

IRINEL CEURANU

Discotecă pe peronul gării din Târgu Jiu

Bătaie de joc pe peronul gării din municipiul Târgu Jiu. Călătorii care au plecat în aceste zile din staţia municipală au avut surpriza să audă în megafoanele gării muzică de top. Prin urmare, în loc să fie anunţate trenurile ce urmau să vină, salariaţii staţiei preferau să încânte atmosfera cu muzica de discotecă. După ce aparatura prin care se făceau anunţurile de sosiri şi plecări a trenurilor a fost mutată în turnul de control, lucrurile s-au schimbat în rău.
Din tot acest decor mai lipsea disk-jokey-ul care să facă dedicaţii pentru călători şi rudele lor care urmau să sosească. Asta se petrece în gara din Târgu Jiu în condiţiile în care salariatele de la serviciul de informaţii din cadrul staţiei nu şi-au mai primit salariile de luni bune. Harababură şi degringoladă fără ca nimeni să se sinchisească. Unii dintre salariaţii staţiei consideră acest lucru „o greşeală” a băieţilor din turnul de control care ar fi apăsat pe butonul greşit…
Şeful Gării Târgu Jiu - sectorul infrastructură, Romeo Cziko, nu a fost de găsit pentru a putea da o explicaţie programului de discotecă ce a fost pus în scenă de către angajaţii săi pe peronul gării târgujiene. Conchizând, se poate spune că la Târgu Jiu totul este posibil iar explicaţii nu se sinchiseşte să dea nimeni, din moment ce nimeni nu este tras la răspundere pentru ceea ce face.

IRINEL CEURANU

Minor din Cărbuneşti, vagabond pe
străzile Târgu Jiului

Un minor din Târgu Cărbuneşti a fost depistat de poliţiştii comunitari dormind în Gara din Târgu Jiu, după ce a plecat de acasă fără a da vreo explicaţie părinţilor. Acesta a fost internat la Centrul de Primire în Urgenţă a Minorilor Târgu Jiu de către agenţii Poliţiei Comunitare Târgu Jiu. În seara zilei de 15 ianuarie 2006, în jurul orei 22.00, Florin Ştefan Butaru, în vârstă de 15 ani, din Târgu Cărbuneşti, a fost găsit lipsit de supraveghere în municipiu, poliţiştii aflând că acesta dormea în Gara Târgu Jiu. Minorul mai dispăruse de acasă în anul 2003, când a fost dat în urmărire în luna decembrie 2004, la cererea părinţilor. Minorul, cu toate că nu este abuzat, se pare că nu prea iubeşte „aerul” de familie, preferând libertatea străzilor, chiar dacă acest lucru înseamnă frig şi foame de cele mai multe ori, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Comunitare, Erzilia Mituţoiu.
Florin Ştefan Butaru a dispărut din nou de acasă, fără nici o explicaţie, la sfârşitul lunii septembrie 2005, fiind depistat la sfârşitul săptămânii trecute în Târgu Jiu.

ANA-MARIA ILINCA

În sfârşit!

Cabinet notarial la Rovinari

Locuitorii oraşului Rovinari vor fi scutiţi a se mai deplasa la Târgu Jiu pentru a-şi întocmi actele notariale. Potrivit celor declarate de către purtătorul de cuvânt al Primăriei Rovinari, Geo Cranta, de la începutul lunii februarie, aici va funcţiona un cabinet notarial. De serviciile acestuia vor beneficia circa 40 de mii de persoane, după cum susţine Cranta. Înfiinţarea acestui cabinet este consecinţa sutelor de memorii sosite pe adresa administraţiei locale. În acestea, cetăţenii se plângeau de cheltuielile pe care sunt nevoiţi să le facă de fiecare dată când au nevoie de ajutorul notarului dar şi de timpul pe care îl pierd pe la uşile acestor cabinete din municipiul Târgu Jiu. În atari condiţii, conducerea administraţiei locale a făcut demersurile necesare pentru ca şi aici să fie dat în funcţiune un astfel de cabinet notarial, începând de luna viitoare.

IRINEL CEURANU

Profesorii din Rovinari vor
rămâne fără salarii

Cadrele didactice din oraşul Rovinari vor începe anul şcolar 2006-2007 fără salarii, astfel susţine purtătorul de cuvânt al Primăriei Rovinari, Geo Cranta. Acesta mai spune că, în contextul actual, acesta este riscul existent în privinţa profesorilor din localitate. Situaţia este posibilă datorită banilor alocaţi de la Guvern prin Consiliul Judeţean, bani care de această dată, afirmă Cranta, „sunt cu 8 miliarde de lei mai puţini”. În opinia acestuia, o eventuală rectificare bugetară nu este posibilă deoarece „pe cheltuieli de personal nu se fac rectificări”. În această situaţie salariile profesorilor devin o problemă acută pentru administraţia locală de aici. „Nu ştim de unde să scoatem aceşti bani pentru a reuşi să achităm salariile celor peste o sută de profesori care lucrează în şcolile din Rovinari”, conchide purtătorul de cuvânt al primăriei.

(I.C.)

Investiţii mari la Crasna

O serie de proiecte sunt în agenda administraţiei locale din comuna Crasna. Conform celor afirmate de către purtătorul de cuvânt al acestei instituţii, Lăcrămioara Boboc, în acest an vor fi realizate o serie de investiţii în satele aparţinătoare comunei mai sus amintite. Prin urmare, până la finele anului se va încerca refacerea aducţiunii cu apă în satul Radoş şi realizarea a două studii de fezabilitate privind un drum forestier dar şi posibilitatea unei aducţiuni cu apă în satele Radoş-Cărpiniş. Totodată, vor fi achiziţionate un tractor cu remorcă şi calculatoare pentru dotarea tuturor unităţilor de învăţământ din comună.

(I.C.)