Abandonaţi de familii,

Cinci copii cu handicap, „adoptaţi” de o fundaţie din Anglia

Într-una din casele cartierului târgujian Preajba, cinci copii cu handicap, abandonaţi de părinţi, învaţă ce înseamnă viaţă de familie. Casa nu se deosebeşte prea mult de cele existente în zonă, însă în spatele porţilor mari se „ascunde” o familie din care lipsesc mama şi tata, dar locul lor a fost suplinit de voluntari ai Asociaţiei „Pro Rachels” din Anglia şi asistenţi medicali din Târgu Jiu.
Având aproape patru ani şi jumătate de la înfiinţare, Centrul pentru îngrijire, recuperare şi educarea copiilor cu handicap psihic şi fizic din Prejaba a luat naştere în urma vizitelor pe care Irene Comer, preşedinta Fundaţiei „Pro Rachels” din Anglia, le-a tot făcut în Târgu Jiu. În urma vizitării Şcolii Speciale din Târgu Jiu, englezii şi-au manifestat dorinţa de a ajuta minorii cu handicap, abandonaţi de părinţi. „La început am venit în Târgu Jiu ca voluntari pentru a ajuta copiii cu probleme. Am stat o vară după care ne-am întors în Anglia, însă veneam de foarte multe ori de acolo aici, până la un moment dat când am hotărât să rămânem la Târgu Jiu pentru că era nevoie”, a declarat Shiona McGeachie, unul din membrii Asociaţiei din Anglia care locuieşte cu cei cinci copii.
Pentru a înfiinţa centrul, Irene Comer a vândut o casă în Anglia, iar cu banii primiţi a achiziţionat-o pe cea din Preajba. Cei cinci copii, trei fete şi doi băieţi, au vârste cuprinse între 8 şi 14 ani, iar două fete învaţă la Şcoala Generală din Preajba. „Prin şcolarizarea lor, chiar dacă sunt diferiţi de ceilalţi copii, se încearcă reintegrarea lor în societate”, explică Shiona McGeachie. Aceasta a mai precizat că unul dintre băieţi nu poate merge normal, dar este dus la şcoală timp de câteva ore pe zi pentru acelaşi motiv. De asemenea, cei doi băieţi şi una dintre fete merg la Asociaţia „SOS-Copiii Gorjului” din Târgu Jiu pentru recuperarea şi ameliorarea dizabilităţilor fizice de care suferă.
Casa în care trăiesc nu este foarte mare, copiii locuind în trei dormitoare, iar capacitatea maximă este de opt persoane. „Una dintre fete, pe lângă alte afecţiuni, suferă şi de epilepsie şi este permanent sub tratament şi are camera ei în care locuieşte singură”, a precizat McGeachie.

Clubul copiilor
În fiecare zi de sâmbătă, la centru vin foarte mulţi copii din cartierul Preajba pentru întreprinderea de diferite activităţi recreative împreună cu cei ce locuiesc permanent aici. Clubul copiilor are ca scop principal acceptarea în comunitate a persoanelor ce suferă de diferite handicapuri.
Shiona McGeachie a precizat că vechimea Clubului este aceeaşi cu a centrului, iar de cele mai multe ori numărul copiilor prezenţi în week-end depăşeşte 20. Tot în week-end, copiii merg la plimbare în parcurile din municipiu, la teatru, la cofetărie, iar în perioada vacanţei de vară pleacă în tabere şcolare în diferite locaţii din ţară.
De asemenea, personalul din centru îi învaţă pe copii să se gospodărească singuri în eventualitatea unei vieţi independente pe care o vor duce după majorat. Gătitul, curăţenia şi spălatul hainelor nu mai este o necunoscută pentru copii.

Banii vin din străinătate
Deşi Centrul pentru recuperare din Preajba se află în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, majoritatea fondurilor necesare pentru desfăşurarea activităţii vin din exteriorul ţării. „De la statul român se alocă foarte puţini bani pentru copiii cu handicap, dar noi primim donaţii atât de la membrii Asociaţiei «Pro Rachels» cât şi de la alte persoane din Anglia, Irlanda şi America”, a declarat Shiona McGeachie.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Manţog promite 20 de milioane de euro pentru infrastructura Motrului

Luminiţa de la capătul tunelului ar putea să se vadă anul acesta măcar pentru autorităţile din cel de-al doilea municipiu al judeţului, dacă nu şi pentru minerii disponibilizaţi din zonă. Vestea bună pentru edili vine dinspre Ministerul Economiei, care se va împrumuta în prima parte a anului de peste o jumătate de miliard de euro pentru a finanţa modernizarea infrastructurii unor oraşe miniere şi a rezolva unele probleme de mediu din industria minieră şi energetică, după cum a anunţat ieri, la Târgu Jiu, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat Ionel Manţog. Acesta a precizat că Ministerul Finanţelor face deja demersurile pentru a contacta bănci private de la care să împrumute banii, astfel încât sumele să poată fi folosite la materializarea unor proiecte începând cu luna iunie.
Veştile bune ale secretarului de stat vizează şi Rovinariul şi Turceniul pentru că Ministerul Economiei doreşte să obţină credite de 400 de milioane de euro pentru a asigura modernizarea iazurilor de decantare şi a depozitelor de zgură şi cenuşă din preajma exploatărilor miniere sau a complexurilor energetice din Oltenia. Secretarul de stat a menţionat că România este obligată să rezolve problema respectivă în perspectiva integrării în Uniunea Europeană şi a respectării capitolului de mediu. Sumele care vor ajunge în judeţ nu sunt cunoscute, dar devine evident că vorbim măcar de zeci de milioane de euro.
Conform secretarului de stat, Ministerul Finanţelor face demersuri pentru a contracta şi un împrumut de 140 de milioane de euro ce vor fi folosiţi ulterior pentru dezvoltarea unor zone miniere afectate de minerit. Banii vor fi puşi apoi la dispoziţia Agenţiei de Reconstrucţie a Zonelor Miniere, care a mai primit şi în trecut fonduri, considerate însă insuficiente.
„Agenţia a avut la dispoziţie după 1999 circa 27 de milioane de dolari pe care i-a folosit în sute de localităţi. Nimeni nu s-a ales cu mai mult de 10.000 de dolari, o sumă cu care, evident, nu se poate face mare lucru. Dorim să schimbăm modalitatea de ajutorare a comunităţilor locale, chiar dacă asta înseamnă să ne concentrăm doar pe câteva zone cu probleme mai mari”, a declarat Manţog.
Cele 140 de milioane vor fi împărţite în 8 zone afectate grav de minerit, printre acestea numărându-se Motru, Zlatna, Anina, Moldova Nouă, Bălan şi Borş. Ionel Manţog afirmă că banii vor ajunge în cele din urmă la autorităţile locale, care au însă nevoie de un plan de dezvoltare locală. Sumele vor fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii, secretarul de stat fiind de părere că nimeni nu face afaceri într-o zonă în care nu are drumuri, apă, energie sau gaze.
Manţog spune că la Motru există un plan de dezvoltare locală, dar acesta va trebui reactualizat cât mai repede. Localităţile învecinate vor putea şi ele să spere că vor căpăta o bucăţică de la masa celor bogaţi, secretarul de stat menţionând că împrumutul pentru modernizarea infrastructurii nu vizează doar o localitate, ci întreaga zonă.

GIGI CIUNCANU

Deşi controlul la Salvare continuă

Şerban rămâne sigur pe sine

Şeful Staţiei de Ambulanţă Nicolae Şerban se declară convins că gestionează bine fondurile unităţii. Controlul efectuat de Direcţia de Sănătate Publică la Ambulanţă a dus la descoperirea unor facturi ce pot fi considerate umflate, acestea reprezentând plăţi duble pentru aceleaşi servicii.
Şerban afirmă că ultimul control de care are parte este unul de formă, nu de fond, aşa cum şi-ar fi dorit el. Acesta susţine că fondurile unităţii sunt bine cheltuite pentru că sunt puţine faţă de cerinţele Staţiei. Cifrele oficiale arată că Staţia de Ambulanţă a avut la începutul lui 2005 un buget de 30 de miliarde de lei vechi şi a încheiat anul cu cheltuieli de 49 de miliarde. Şerban spune că banii respectivi reprezintă volumul muncii prestate, acesta nefiind de acord cu ideea că şi-ar fi depăşit bugetul alocat.
Între timp, de luni, controlul iniţiat de Casa de Sănătate şi Direcţia de Sănătate Publică va continua cu verificarea modului în care au fost plătite salariile angajaţilor de la Ambulanţă. Lefurile acestora au fost mereu un motiv de dispută, fiind considerate mai mari decât ale celorlalte cadre medicale, din cauza sporurilor mari plătite.
Nimeni nu mai spune însă nimic despre cum merg lucrurile în dotarea Staţiei cu cele necesare pentru a fi acreditată peste două săptămâni de către Ministerul Sănătăţii. Cei implicaţi în disputele acestea sunt membri ai PD Gorj, liderul filialei Ionel Manţog refuzând ieri noţiunea de „scandal” în discuţiile despre Ambulanţă şi problemele din sistemul sanitar. Manţog a reamintit însă că, periodic, adică la o jumătate de an, şefii de instituţii, inclusiv ai PD, sunt evaluaţi şi atunci se pot lua unele măsuri, partidul neimplicându-se direct în rezolvarea problemelor pe care le au aceştia.
„Vă reamintesc ceea ce am spus de la început. Vor fi făcute analize şi vor fi consecinţele de rigoare. Partidul nu a susţinut pe cineva în funcţie decât cu speranţa că persoana susţinută va conduce corespunzător instituţia respectivă. Dacă nu este aşa vom reacţiona extrem de repede, vă asigur de asta”, a spus liderul PD Gorj.

GIGI CIUNCANU

Fuge pământul la Motru

În cea mai mare parte a satelor din jurul municipiului Motru, datorită lucrărilor miniere de subteran şi de suprafaţă, dar şi ploilor, terenul aflat în posesia oamenilor, cu acte în regulă, este afectat de alunecări de teren. O comisie formată din viceprimarul Tudor Dobrică şi funcţionarii Constantin Cornoiu, Ion Cojocaru şi Milca Constantin de la Primăria municipiului Motru şi de inginerul Alecu Adrian din partea E.M.C. Motru au făcut verificări în satele Horăşti, Leurda, Ploştina şi Roşiuţa. La Horăşti s-a constatat alunecarea unui teren care a acoperit drumul de acces la gospodăriile familiilor Durdan şi Bogoe, pe o distanţă de circa 40 m, creându-se o falie pe terenul unui fost abataj al Minei Horăşti.
În satul Leurda alunecările de teren au afectat 4 hectare de teren arabil, cu pomi şi vie, proprietatea familiilor Mezincă, Verbuncu şi Cornoiu. În satul Roşiuţa, o alunecare de teren a afectat 2 hectare teren arabil, proprietatea familiilor Băcescu şi Tătucu, iar o alta proprietatea familiei Stănescu. Plantaţiile de pomi şi vie de pe aceste terenuri sunt compromise.
La Ploştina, în satul Ciobăneşti, o alunecare de 20 mp afectează gospodăria lui Gheorghe Ciobanu, iar în Dealul Pomilor două alunecări de teren, una de 70 m, afectează proprietăţile familiilor Dafinoiu şi Barbălată, iar o alta a ajuns la 50 de m de casele familiilor Nebunu şi Tolă. Viceprimarul Tudor Dobrică spune că în unele locuri sunt falii adânci de 4 – 5 m şi că este nevoie de îmbunătăţiri funciare imediat, altfel terenurile şi locuinţele pot fi compromise definitiv. „Noi am trimis acte la Prefectură şi la Consiliul Judeţean. Este nevoie de o intervenţie rapidă şi sigură, atâta vreme cât se mai poate face ceva, altfel vom asista neputincioşi la adevărate drame pentru familiile menţionate mai sus. Din păcate, în toată zona Motrului solul este destabilizat şi oricând pot apărea alte situaţii asemănătoare”, ne-a declarat Dobrică.

C. BUNILĂ

Primăria Ţicleni a pierdut procesul cu Garda de Mediu

Instanţa de judecată a dat câştig de cauză Gărzii de Mediu Gorj care, în urmă cu câteva luni, a amendat conducerea Primăriei Ţicleni pentru depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere. Nemulţumit de sancţiunea primită, şeful administraţiei locale a contestat amenda primită. În atari condiţii, primarul Gheorghe Mazilu a preferat să-şi piardă vremea pe culoarele Judecătoriei Tg-Cărbuneşti.
După câteva luni în care au fost analizate dovezile şi audiaţi martorii, Judecătoria Tg-Cărbuneşti a respins contestaţia Primăriei Ţicleni, hotărârea fiind favorabilă Gărzii de Mediu Gorj. Şeful acestei din urmă instituţii, comisarul Ovidiu Ilie spune că, de această dată, instituţia pe care o conduce a câştigat prima parte a procesului. Hotărârea emisă de către justiţie nefiind definitivă şi irevocabilă, conducerea Primăriei Ţicleni având astfel posibilitatea de a face recurs.
Trebuie adăugat faptul că, în urma unui control, comisarii Gărzii de Mediu au prins pe picior greşit administraţia de la Ţicleni care, deşi dispune de un Serviciu Public de Gospodărire, a fost găsită vinovată de modul în care au fost depozitate deşeurile menajere la nivelul localităţii. Pentru acest lucru, pe adresa Primăriei Ţicleni a fost emis un proces verbal de contravenţie prin care administraţia locală era sancţionată cu 15 milioane de lei.
De menţionat că şi conducerile altor primării au fost sancţionate, de pildă cum a fost cazul celor de la Scoarţa şi Fărcăşeşti. Numai că în aceste cazuri, edilii şi-au recunoscut greşeala şi au achitat amenda. Nu acelaşi lucru se poate spune despre primarul de la Ţicleni care are însă vreme de pierdut pe la procese dar nu are timp pentru a-şi trage la răspundere salariaţii ce nu-şi achită îndatoririle de serviciu.

IRINEL EURANU

Două cazuri de rujeolă în Gorj

În Gorj, până în prezent, sunt doar două cazuri de rujeolă, confirmate de către Institutul de Sănătate de la Bucureşti. Este vorba despre doi minori din Crasna (12 ani) şi Rovinari (un an), care deşi au fost vaccinaţi împotriva rujeolei, au ajuns la spital, însă nu au prezentat forme grave ale bolii. Acestea sunt singurele cazuri de rujeolă înregistrate până în prezent în Gorj.
De altfel, având în vedere faptul că a început şcoala, a crescut şi numărul virozelor respiratorii, acestea ajungând la 698. Aristică Moroşanu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj a precizat că „tot la începutul şcolii s-a efectuat şi triajul epidemiologic în urma căruia s-a depistat un caz de scabie, la un băiat de 16 ani, elev la Liceul numărul 4 din Târgu Jiu, însă nici unul dintre colegii acestuia nu a fost contaminat”.

C. POPA

Educaţie împotriva aviarei la Turceni

Administraţia oraşului Turceni desfăşoară la nivelul localităţilor componente o campanie de educaţie împotriva gripei aviare. Altfel spus, conform celor afirmate de către primarul Ion Dumitraşcu, „din casă în casă am trimis veterinarul şi un gardian pentru a le atrage atenţia oamenilor asupra ceea ce înseamnă gripa aviară”. De asemenea, edilul mai spune că, în acelaşi timp, li se va aduce la cunoştinţa localnicilor şi amenzile de până la 50 de milioane de lei pe care vor fi obligaţi să le plătească în cazul în care nu anunţă moartea păsărilor din gospodării. Totodată, Dumitraşcu mai adaugă şi faptul că subiectul gripei aviare a fost discutat şi cu directorii tuturor unităţilor şcolare de pe raza oraşului.

(I.C.)

Puneri în posesie record la Glogova

„Am început în forţă acest an astfel că în doar trei zile am pus în posesie, la pădure, un număr de 15 persoane”, se laudă primarul comunei Glogova. Edilul Ion Şalapa susţine că astfel au mai fost date în proprietatea localnicilor alte 12 hectare de fond forestier dar şi zece exploataţii de teren agricol. Punerea în posesie a acestora semnifică faptul, susţine primarul, că „aceste persoane pot, de-acum înainte, să-şi taie lemne din propria pădure, fireşte cu acordul celor de la Romsilva”. De menţionat că aceste ultime puneri în posesie se adaugă altor 56 ce au fost emise până în momentul de faţă.

(I.C.)

Costume populare noi la Palatul Copiilor

Elevii Palatului Copiilor din Târgu Jiu vor avea de la sfârşitul lunii februarie costume populare noi pe care le vor îmbrăca la diferitele evenimente la care vor participa. Pentru achiziţionarea acestora, Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a alocat suma de 20 mii lei RON, a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul Palatului Copiilor Târgu Jiu. Costumele sunt necesare având în vedere că cele actuale sunt vechi.

(L.E.)