Cu un an înainte de integrarea în UE,

Localnicii din Ruginoasa
„bâjbâie” în izolare

Câteva zeci de familii din satul Ruginoasa din comuna Vladimir locuiesc parcă într-o altă eră istorică. Aici, din cauza podului şubred, singura legătură cu civilizaţia, sătenii nu pot fi nici salvaţi şi nici apăraţi de pompieri. Nici unul dintre autovehiculele serviciilor speciale nu poate avea acces dacă vreunui localnic îi vine rău sau este cuprins de flăcări. Mai mult, nu au nici posibilitatea de a anunţa Salvarea sau Pompierii pentru a nu muri cu zile deoarece nici o reţea de telefonie nu are acoperire în acest sat.

Calul, unicul mijloc de locomoţie
La un an distanţă de integrarea în Uniunea Europeană, conform actualelor previziuni, satul Ruginoasa este una dintre petele ce mânjesc frumoasa haină a aderării. La câţiva kilometri de centrul comunei Vladimir, satul se leagă de restul localităţii printr-un pod peste care nu pot trece însă autovehiculele grele. Din acest motiv, oamenii de aici folosesc, cu precădere, calul şi căruţa. Aceasta este singura alternativă pe care localnicii de aici o au pentru a se putea deplasa. Tot căruţa ţine şi locul ambulanţei întrucât maşina Salvării se prăbuşeşte dacă şoferul acesteia îndrăzneşte să treacă podul pentru a ajunge în sat.
Tot în prăpastia străbătută de ape va ajunge şi autospeciala de Pompieri în eventualitatea în care se va încerca deplasarea autovehiculului la locul vreunui incendiu izbucnit în satul Ruginoasa. Privit din acest punct de vedere, oamenii de aici pot arde ca şobolanii pentru că nimeni din cadrul Serviciului de Pompieri nu poate face nimic.
După cum povestesc localnicii, în urmă cu câţiva ani a izbucnit într-una dintre pădurile de aici un incendiu. Din fericire n-au fost victime umane dar, dată fiind imposibilitatea de acces în zonă, locuitorii au reuşit stingerea flăcărilor cu găleţile de apă şi măturile de prin curte. Mai mult, drumul este aproape impracticabil în perioada ploilor din cauza noroiului existent aici
Şi toate acestea vor să fie atuu-rile noastre de a intra într-un Occident în care însă nu găseşti pe stradă căruţe, unde drumurile nu sunt uliţe noroioase ci asfaltate iar oamenii sunt salvaţi cu uşurinţă, izolarea fiind doar amintirea modului în care au trăit stră-stră-străbunicii europenilor.

Născute într-un sat departe de lumea civilizată, două femei din Ruginoasa sunt izolate şi la voia destinului, la fel ca şi ceilalţi zeci de oameni ce locuiesc aici. Elena Olteanu (foto stânga) şi Ileana Şetran (foto dreapta) pot muri fără a li se acorda cel puţin primul ajutor. Şi asta pentru că numai transportate în căruţă pot ajunge la capătul satului şi abia de-aici pot fi preluate şi tratate de către medici. Ruginoasa este aidoma unei insule retrase în care viaţa şi moartea este condiţionată de un pod dărăpănat.

La şcoală în cârca părinţilor
Îşi trag cizmele în picioare, îşi iau copilul în spate şi după ce trag aer adânc în piept, localnicii din Ruginoasa îşi transportă copii până la marginea civilizaţiei. Aşa se procedează aici pentru că altfel, micii şcolari rămân împotmoliţi în mocirlele satului în care au avut ghinionul să se nască. „Trecem prin noroi, îi trecem podul şi apoi ne-ntoarcem”, povesteşte Ioana Benegui despre modul în care ajung copii ei la şcoală. Întrebată dacă se întâmplă vreo nenorocire cum vor putea fi salvaţi, femeia spune însă că „nu se poate trece podul iar Salvarea vine doar până la pod”.
Trecută de 62 de ani, Elena Olteanu păşeşte cu greu prin gropile uliţei. Sprijinită în baston, bătrâna este conştientă că singurul mod de a o duce la medic este numai căruţa. Şi Daniela Bănicioiu recunoaşte că „Salvarea nu vine” şi astfel „poţi să mori liniştit că oricum la noi nu vine”. O altă localnică este însă şi mai supărată pe condiţiile în care este obligată să trăiască. „E dezastru! Podul nu mai rezistă mult! E teroare aici!”, o spune răspicat Ileana Şetran, sperând că astfel o va auzi cineva şi va face ceva şi pentru oamenii de aici.

Speranţe deşarte pe uliţa din Ruginoasa
Conducerea administraţiei locale recunoaşte din capul locului că soarta oamenilor din Ruginoasa este pecetluită. Din cauza fondurilor insuficiente, banii nu vor fi niciodată de ajuns pentru a construi un pod atât de sigur încât să poată circula pe acesta şi o ambulanţă sau o autospecială a pompierilor. De asemenea, pe aici nu pot trece nici maşinile de mare tonaj pentru a aduce balastul necesar refacerii drumului care arată la fel ca-n urmă cu câteva sute de ani.
Primarul Aurel Băcanu afirmă că pentru a scoate din izolare localnicii de aici este nevoie de circa 4 miliarde de lei, suma necesară ridicării unui pod sigur. Întrucât valoarea este destul de mare, edilul a luat în calcul şi varianta „dalării” drumului prin albia râului. Numai că această opţiune este viabilă doar în cazul în care albia răului nu se umflă într-atât de tare încât să ducă la vale dalele amplasate în râu.
Prin urmare, sprijinul se lasă aşteptat iar variantele de finanţare la nivel local sunt inexistente astfel că unica alternativă care-i poate salva pe localnici, la acest moment, este ruga către Cel de Sus.

IRINEL CEURANU

În loc de bani pentru acreditare,

Staţia de Salvare a mai primit un control

Ziua de ieri a început pentru şeful Staţiei de Ambulanţă Nicolae Şerban după o noapte de gardă, dar şi cu un neaşteptat control venit din partea Direcţiei de Sănătate Publică şi a Casei Judeţene de Sănătate. Luat pe nepregătite, acesta s-a declarat mai mult decât uimit de faptul că primeşte controale în loc să fie ajutat să facă rost de fondurile cu care să modernizeze Staţia care la sfârşitul lunii riscă să nu mai fie acreditată de Ministerul Sănătăţii.
„Asta îmi trebuie mie acum, să iau de la zero toată contabilitatea unităţii. Aproape că nu mai pot. Sunt tratat de parcă e Salvarea mea, nu a judeţului”, menţiona ieri dimineaţă Şerban. Control de ieri este rezultatul „medierii” scandalului legat de banii pe care şeful de la Ambulanţă susţine că îi mai are de primit de la Spitalul judeţean pe anul trecut.
„Sunt luate la verificat toate facturile din 2005, de parcă asta îmi trebuia mie acum, mai ales că sunt verificate şi cele plătite. Cei de la spital pot să susţină că nu au datorii la mine pentru că mi-au refuzat la plată unele facturi. Acum controlul nu are decât să se uite pe acte, pentru că am documentele beton. Păcat că pierd timp şi voi fi nevoit să ajung cu ei tot la instanţă pentru a tranşa problema”, susţine Şerban.
Miliardele pe care şeful Salvării le cere pentru pacienţii transportaţi anul trecut la diferite clinici universitare ar urma să fie folosite pentru aducerea Staţiei la un nivel care să o menţină pe piaţă pentru că la sfârşitul acestei luni unitatea va trebui acreditată. „Am nevoie de un miliard pentru a cumpăra repede staţii de emisie-recepţie. Firmele cu care am discutat îmi spun că au văzut la ziar că eu sunt cu datorii şi atunci îmi cer o dovadă că pot plăti. Nu ştiu cum voi face ca să rezolv problema asta”, spune Şerban.
O soluţie pentru a face rost de bani i-a fost sugerată acestuia de şeful Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu. „Domnul director mi-a spus să reduc salariile angajaţilor cu 80% şi rezolv problema. Nu am cum să fac aşa ceva”, susţine Şerban. În schimb, Moroşanu neagă vorbele care îi sunt puse în gură de cel cu care s-a mai certat anul trecut nu o singură dată. „Eu nu am făcut astfel de afirmaţii. Le-am cerut celor de la Ambulanţă să fie puţin mai atenţi cu organizarea turelor de noapte. Vă dau ca exemplu perioada Revelionului, când, în trei nopţi, au fost cu ture de noapte şi gărzi 12 medici la 36 de solicitări. Orele acelea se plătesc foarte bine, deşi nu a fost de muncă. Deci, ar trebui mai multă prudenţă în acest sens”, a menţionat şeful DSP.
Moroşanu crede şi el că Tribunalul rămâne ultima speranţă pentru Ambulanţă şi Spital pentru a tranşa problema datoriilor despre care face vorbire Şerban. „Eu cred că domnul director are bani puşi deoparte şi va acredita Staţia la sfârşitul lunii, chiar dacă face acum scandalul acesta”, afirmă şeful Direcţiei de Sănătate Publică. Pe partea cealaltă, Şerban mai are o întrebare la care nu găseşte răspuns în toată această luptă surdă. „Chiar trebuie să crăp eu în două ca să pot să mai îngraş porcul în Ajun de Crăciun?”

GIGI CIUNCANU

Spitalizare de o zi

Spitalul Judeţean Târgu Jiu a încheiat un contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj pentru înfiinţarea unui nou serviciu. Serviciul de spitalizare pentru o zi se adresează bolnavilor cu o simptomatologie mai uşoară, care pot fi internaţi pentru o perioadă de cel mult 12 ore, în vederea efectuării de investigaţii. Spitalizarea de o zi se face pe baza unei foi de observaţii, iar în cazul în care în urma investigaţiilor se ajunge la concluzia că pacientul necesită mai multe zile de spitalizare, i se face internare pentru o perioadă mai lungă de timp. După cele 12 ore de spitalizare, pacientul poate fi externat. Serviciul medical este decontat de către CJAS Gorj, a declarat Creola Enoiu, directorul Spitalului Judeţean Târgu Jiu.

C. POPA

Trotuarul din Bâlteni, refăcut
după 40 de ani

Administraţia locală a comunei Bâlteni a trecut la curăţirea şi reamenajarea trotuarului ce a fost construit pe raza comunei în urmă cu 40 de ani. Primarul Vasile Vlăduleanu susţine că în acest demers au fost angrenate persoanele angajate în baza Legii 416/2001, urmând ca la final, trotuarul să fie spălat cu maşina pompierilor. Această decizie a fost luată pentru ca, afirmă edilul, pe aici să poată circula elevii către şcoală şi a se evita astfel eventualele accidente. Deşi are mai bine de patru decenii de când a fost betonat, „trotuarul arată bine şi străbate satele Moi, Vlăduleni, Peşteana şi Bâlteni”, mai spune primarul Vlăduleanu.

(I.C.)