Nicolae Simionescu patronează afaceri dubioase la CE Turceni

Complexul Energetic Turceni este locul de unde apropiaţii directorului Nicolae Simionescu se încarcă de bani. Pe fondul nemulţumirii angajaţilor din minerit şi CFR, afaceriştii „prieteni” profită din plin. Este momentul prielnic pentru încheierea de contracte fără organizare de licitaţie. Şi atunci, cei acceptaţi ca parteneri de afaceri sunt, obligatoriu, oamenii agreaţi de conducerea Complexului Energetic Turceni, chiar dacă preţul este cel mai mare, comparativ cu alţi agenţi economici interesaţi de transportul cărbunelui auto. Şi pentru a părea că doresc să intre în legalitate, cei de la complex se fac că organizează licitaţii, apoi le anulează şi încheie direct contracte cu firmele agreate.
Licitaţia organizată în 30 noiembrie 2005 la Complexul Energetic Turceni pentru transport cărbune cu camioane de mare tonaj a demonstrat că cei din instituţia minieră se fac că respectă legea. O mascaradă, aşa descriu unii agenţi economici participanţi la licitaţie. De altfel, şi trei membri ai comisiei de licitaţie şi-au dat seama de acest lucru şi au refuzat să semneze procesul-verbal de licitaţie.
În baza caietului de sarcini al licitaţiei pentru „transport cărbune cu camioane de mare tonaj” firmele înscrise în cursă, 14 la număr, trebuiau să îndeplinească mai multe condiţii printre care şi dotările cu utilaje specifice, echipamentul tehnic, mijloace de transport, laboratoare şi alte mijloace pe care ofertantul se angajează să le utilizeze pentru îndeplinirea contractului.
Şi cu câteva zile înaintea deschiderii licitaţiei, cei şapte membri ai comisiei de licitaţie au verificat dacă dosarele firmelor îndeplinesc condiţiile din caietul de sarcini. S-a întocmit un proces-verbal unde nu s-au constatat nereguli, astfel încât toţi cei 14 agenţi economici au fost primiţi la licitaţie.
Şi după acest moment, pasul următor era clar: „criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziţie serviciu, preţul cel mai scăzut”.
Din cele 14 firme, trei au venit cu preţuri mici, Rutiertrans Adrian SRL a oferit 65.000 de lei vechi pe tona de cărbune transportat, a urmat Optimus SRL cu 72.000 de lei şi Decont F&F cu 74.000 de lei vechi. Celelalte firme au avut preţuri cuprinse între 89.000 şi 91.500 de lei vechi. În urma licitaţiei, au fost declarate câştigătoare primele două firme, având preţul cel mai mic.
Surprinzător, însă, la câteva zile după adjudecare, societăţile se trezesc cu adrese din partea Complexului Energetic Turceni prin care sunt anunţate că licitaţia a fost anulată. Motivele: neîndeplinirea caietului de sarcini în privinţa dotărilor.
Reprezentanţii celor două societăţi declarate câştigătoare s-au revoltat, întrucât în procesul-verbal de constatare a dotărilor întocmit înainte de deschiderea licitaţiei nu au fost făcute aceste menţiuni, acceptându-le în cursă.
Văzând toate aceste nereguli, trei dintre cei şapte membri ai comisiei de licitaţie nu au vrut să semneze procesul-verbal de licitaţie, fără însă să-şi motiveze gestul.

Firme alese pe ochi frumoşi
Dar surpriza vine abia după ce licitaţia a fost declarată nulă. Complexul Energetic Turceni găseşte imediat soluţia. Pentru că nu se putea bloca activitatea, este aleasă măsura de încheiere a contractelor cu firmele care în anul 2005 au asigurat transportul de cărbune. Firmele participaseră şi ele la licitaţia din 30 noiembrie, dar au picat, având preţul cel mai mare. Explicaţiile reprezentanţilor Complexului sunt de-a dreptul puerile, dar ascund interese mari.
Astfel, transportul de cărbune cu camioane de mare tonaj este asigurat în prezent de trei firme care au făcut acest lucru şi anul trecut. Numai că, aceste firme nu au participat niciodată la o licitaţie pentru câştigarea acestui drept, ci li s-au încredinţat direct contractele. Şi cum se putea ajunge aici, respectând, cât de cât, legea? A fost ales momentul prielnic. Greva minerilor şi a ceferiştilor. Fiind situaţie de forţă majoră, Ordonanţa de Guvern 60/2001 prevede încredinţarea directă în astfel de cazuri. Declarând nulă licitaţia pentru 2006, conducerea Complexului Energetic Turceni încheie act adiţional la contractele făcute în 2005 cu firmele cărora li s-a încredinţat direct serviciile. Dar nici în 2005 nu se făcuseră licitaţii, ci tot acte adiţionale şi încredinţări directe.
Dar cine sunt partenerii de afaceri ai directorului Nicolae Simionescu? Clanul Bârcină, Mădălina Berbecel, Constantin Moşilă, angajat al Olservmin, şi familia Ciută din Severin despre care se spune că ar fi ruda secretarului de stat Ionel Manţog. Ei sunt oamenii care se îmbogăţesc din transportul de cărbune pentru Complexul Energetic Turceni, fără să treacă printr-o licitaţie.
Directorul Complexului Energetic Turceni, Nicolae Simionescu, explică modalitatea de atribuire a contractelor: „Cele trei firme, Elmerom Construct SRL, SC CFR SSVM SA şi SC A şi RAL&MARA SRL au avut un contract în 2005 pentru transport cărbune, iar acum s-a făcut un act adiţional la contract pentru o lună de zile, după ce licitaţia a fost declarată nulă. În 2005 nu s-a făcut licitaţie pentru câştigarea celor trei firme, fiind vorba de forţă majoră, greva CFR şi din minerit. Ordonanţa ne permite acest lucru. În caz de forţă majoră, tariful se negociează”, a explicat Simionescu.
Dacă cele două firme care câştigaseră iniţial licitaţia pentru 2006 ofereau preţul de 65 000 de lei pe tona de cărbune transportat, cele trei firme primesc din banii complexului 82.000 de lei pe tonă, preţ fără TVA. Astfel, într-un an de zile, firmele încasează din diferenţă patru milioane de euro.

De competenţa anchetatorilor...
Dar cine sunt beneficiarii milioanelor de euro? Mădălin Berbecel şi-a înfiinţat o firmă la data de 17.08.2004. Aceasta înaintează ofertă la Complexul Energetic Turceni şi, fără licitaţie, câştigă contractul de servicii pentru transport cărbune. Puţin mai târziu se gândeşte că bate la ochi ce face şi se gândeşte că e mai bine să bage în faţă o altă persoană. Mădălina Berbecel era şi administrator al firmei, dar, în iulie 2005, în firmă mai intră şi Constantin Moşilă pe care-l numeşte şi administrator. Ea rămâne cu un procent de 50% din societate. Întrebată de societate, Mădălina Berbecel a declarat că nu mai ştie nimic pentru că nu-i mai aparţine. Datele de la Registrul Comerţului o contrazic, şi ea şi Moşilă fiind parteneri cu părţi egale în societate.
Misterul l-a desluşit asociatul său, Constantin Moşilă. „Domnişoara Mădălina Berbecel nu mai este administrator al societăţii. Am fost numit eu, în urmă cu câteva luni. Mădălina doreşte să se retragă din societate şi în următoarele zile vom merge la notariat să facă declaraţia”, a declarat Constantin Moşilă.
Până atunci, Mădălina Berbecel va încasa bani frumoşi numai de la Complexul Energetic Turceni. Anul trecut, firma ei s-a aflat într-o asociere cu o altă societate. Încasa aproape un miliard de lei pe lună doar pentru că stătea la birou şi tăia factura către Complexul din Turceni. Îi revenea doar un comision, de miliarde de lei, însă.
Cealaltă societate, A şi RAL&MARA a fost înfiinţată special pentru contractul de servicii de la Turceni. Din datele de la Registrul Comerţului reiese clar că în aprilie 2005 a fost făcută. Despre experienţă în domeniu, nu se mai pune problema, dar ciudăţenia apare în momentul în care firma a fost primită la licitaţia din 30 noiembrie 2005 pentru câştigarea contractului pe 2006.
În caietul de sarcini se precizează clar: dosarele trebuie să conţină informaţii privind numărul mediu, în ultimele 12 luni, al personalului angajat şi trebuie depus bilanţul pe primele şase luni, vizat şi înregistrat de organele competente. Această firmă nu îndeplinea criteriile impuse în caietul de sarcini şi, în mod normal, nu trebuie primită în licitaţie. Dar, este beneficiara contractului de prestări servicii prin încredinţare directă.
Cea mai mare mârlănie vine din partea societăţii clanului Bârcină, SC CFR SSVM SA Voluntari. Firma, înregistrată la Registrul Comerţului în 23. 12. 2005, a câştigat şi ea dreptul de transport cărbune. Aici se pune întrebarea de bun simţ: Cum a obţinut societatea contract în 2005 când ea nu era înfiinţată? Nici în momentul organizării licitaţiei din 30 noiembrie 2005 pentru anul 2006, S.C. CFR SSVM S.A. nu exista, deşi a fost înscrisă la licitaţie. Firma clanului Bârcină este şi ea beneficiara banilor de la Complexul Energetic Turceni pentru transport cărbune. Aici explicaţia ar trebui să vină din partea organelor de anchetă după ce vor verifica toate aceste date. Înfiintata în 23 decembrie 2005, SC CFR SSVM SA s-a înscris la licitatia de transport carbune organizata anul trecut în ultima zi a lunii noiembrie

GABRIELA MLADIN