Falimentare intenţionată la
Fibrocim Târgu Jiu

După ce Grimex-ul şi-a trimis toţi salariaţii acasă la începutul acestui an, a venit rândul şi fabricii de plăci de azbociment din Bârseşti, SC Fibrocim SA, să îşi închidă porţile pentru peste 100 de salariaţi. Ironia sorţii este că deşi societatea are comenzi atât din exteriorul cât şi din interiorul ţării, datoriile acumulate din pricina prostului management al fostei conducerii au adus-o în faliment.
În data de 28 noiembrie 2005, salariaţii Fibrocim au fost anunţaţi că vor pleca, în prag de sărbători, acasă, în concedii fără plată pentru că societatea nu a reuşit plata energiei electrice şi a gazului către furnizori, iar în aceste condiţii activitatea nu se mai poate desfăşura, a declarat Dumitru Popescu, liderul de sindicat de la Fibrocim. Acesta a mai spus că la acel moment se lucra la onorarea unei comenzi pentru Angola şi la mai multe pentru Craiova. Responsabil de situaţie este considerat fostul administrator al firmei, Ion Neamţu, ce a fost demis din funcţie în data de 12 decembrie 2005 de către Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru că a desfăşurat un management prost. „Neamţu nu a plătit utilităţile la timp pentru ca societatea să îşi desfăşoare activitatea în continuare, utilizând banii pentru alte scopuri şi nu în beneficiul societăţii pe care o administra”, a declarat Constantin Retezeanu, preşedintele filialei Gorj a CNSLR-Frăţia, la care este afiliat sindicatul Fibrocim.
În data de 12 decembrie 2005, în şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor s-a constituit un comitet de administrare a Fibrocimului format din cinci membri. Fostul director Neamţu a trimis angajaţii acasă fără a le plăti drepturile salariale pentru ultimele două-trei luni lucrate, susţine acelaşi Dumitru Popescu. Noul comitet de administrare a reuşit cu greu să plătească restanţele salariale pentru două luni, urmând ca până la data de 25 ianuarie angajaţii Fibrocim să primească şi banii pentru luna decembrie 2005.

Datorii de miliarde
Dumitru Popescu a spus că „falimentarea societăţii nu este una întâmplătoare, acest fapt a fost foarte bine gândit de fosta conducere pentru a distruge fabrica şi a vinde-o apoi la un preţ de nimic, aşa cum se întâmplă în ultima perioadă în Gorj”. Datoriile pe care Fibrocim le înregistrează sunt de peste 60 miliarde lei vechi, iar salariaţii mai vin la lucru mai mult „pentru a păzi fabrica” şi pentru a întreţine utilajele. Ion Neamţu, ca unic administrator al societăţii, a obţinut pentru Fibrocim un credit în anul 2003 în valoare de 2,5 miliarde lei vechi de la Banca Comercială Română pentru achiziţionarea unui cuptor tunel cu vagoneţi de la o firmă din Timişoara. În aceeaşi perioadă, Neamţu a încheiat o convenţie cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj prin care se obliga la crearea a 25 de noi locuri de muncă, convenţie necesară obţinerii creditului. Banii au fost obţinuţi cu obligaţia de a îi returna în maxim trei ani. Însă, Dumitru Popescu spune că „banii nu au fost folosiţi în beneficiul societăţii, ci în scopuri personale de către Neamţu”. Astfel că noul comitet de administrare a societăţii a trimis o adresă către AJOFM Gorj prin care anunţă că, având în vederea situaţia cu care se confruntă, nu îşi pot asuma responsabilitatea ducerii convenţiei la bun sfârşit. Una dintre clauzele convenţiei spune că dacă numărul locurilor de muncă existent la data acordării creditului obţinut nu este menţinut, contractul este reziliat şi societatea nu va mai beneficia de nici un credit din sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă timp de trei ani. În acest moment, Fibrocim are cu 12 salariaţi mai puţini decât numărul precizat în convenţia respectivă.
Din anul 1999, Fibrocim a devenit o societate comercială de tip închis pe acţiuni, treptat, acţionari cu drepturi au devenit în timp salariaţii. În acest moment, au fost demarate şi formalităţile legale pentru deschiderea procedurii de reorganizare judiciară şi faliment de către noua conducere a unităţii.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Dacă nu apar alte dificultăţi,

Laboratorul poligraf va putea fi folosit de un angajat al IPJ Gorj din vară

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj a fost dotat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, de la începutul anului 2005, cu un aparat poligraf computerizat, performant, în valoare de 30.000 Euro (din care numai soft-ul este de 18.000 euro), dar îi lipseşte specialistul care să îl poată folosi. Ofiţerul psiholog ce a fost angajat anul trecut nu a terminat încă pregătirea teoretică şi practică pentru a putea investiga gorjeni suspecţi de săvârşirea unor infracţiuni.
Subcomisarul Ionuţ Crăc, şeful Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ Gorj, a precizat că abia în vara acestui an ofiţerul psiholog va susţine atestatul cursurilor de specializare, după care va urma un stagiu de pregătire alături de un specialist cu experienţă.
Până la dotarea cu acest aparat, IPJ Gorj apela la serviciile unui specialist de la Institutul Naţional de Criminalistică, ce se deplasa cu tot cu aparatură, iar acum specialiştii folosesc poligraful performant repartizat de MAI. În toată ţara au fost repartizate 14 astfel de aparate de identificare a comportamentului simulat, la judeţul Gorj urmând să mai fie arondat încă un judeţ, care să îl folosească.
Subcomisarul Ionuţ Crăc a precizat că, în zona Olteniei, numai Gorjul şi Doljul au astfel de aparate. IPJ Gorj şi-a amenajat laboratorul poligraf înainte ca aparatul să fie adus, într-o încăpere special desinată acestui scop. Astfel, au fost antifonaţi pereţii, uşa a fost capitonată, urmând ca totul să fie completat cu un scaun special pentru cel care va fi testat. Persoana respectivă va sta cu spatele la psiholog, va răspunde numai cu „da” şi „nu” la întrebări, „interogatoriul” compunându-se din mai multe seturi de întrebări, unele referitoare la infracţiunea cercetată, iar altele nu.

„Un singur om din lume a reuşit să păcălească poligraful”
Şeful Serviciului Criminalistic a spus că testul poligraf este o metodă ştiinţifică de investigare a infracţiunilor şi se utilizează în paralel cu metodele clasice de investigaţie, nefiind, el singur, o probă suficientă pentru stabilirea vinovăţiei unei persoane. Poligraful poate stabili, în funcţie de anumiţi parametri, dacă persoana testată nu este sinceră atunci când dă răspunsuri la întrebările adresate. Aceşti parametri sunt, printre alţii, neuromusculatura toracică şi abdominală, reacţia galvanică a pielii (transpiraţia), tensiunea arterială şi frecvenţa cardiacă, prin care se citeşte, de obicei, „reacţia” subconştientului.
Subcomisarul Ionuţ Crăc a mai spus că, până în prezent, nu se cunoaşte decât un singur om, un rus, care a reuşit să dea peste cap toţi cei zece parametri citiţi la testarea cu un poligraf, în rest aparatul dovedindu-şi utilitatea şi precizia.
Există, totuşi, şi persoane care nu pot fi supuse testului cu poligraful, acestea fiind: femeia însărcinată sau care alăptează, copilul minor, chiar şi cu acordul părinţilor, persoanele cu probleme psihice, alcoolicii cronici, persoanele aflate sub tratament medical şi toate persoanele care refuză acest test.

ANA-MARIA ILINCA

Amenzi pentru comercializarea produselor periculoase la Tg-Cărbuneşti

Agenţii economici de pe raza oraşului Tg-Cărbuneşti au fost luaţi la puricat de către comisarii Gărzii de Mediu. În urma verificărilor efectuate ieri, o parte a agenţilor economici ce aveau la vânzare solvent degresant au fost sancţionaţi întrucât comercializau substanţe periculoase fără autorizaţie. Prin urmare, pe drumul naţional ce leagă municipiul Târgu Jiu de oraşul Târgu-Cărbuneşti au fost depistaţi agenţi economici care vindeau soluţia ce are în compoziţie benzina de extracţie.
Potrivit comisarului Ina Blindea, din cadrul Gărzii de Mediu Gorj, „benzina conţinută în solventul degresant este o substanţă chimică periculoasă cancerigenă iar prezenţa acesteia în alte preparate îi dă un caracter periculos prin explozia pe care o poate produce dacă sunt întrunite anumite condiţii”. În ciuda acestui pericol, Petre Stegaru, administrator al SC Steginpex şi Nicolae Sburlea, administrator al SC Inbog SRL, ambii din Târgu Cărbuneşti, vindeau acest produs fără a avea autorizaţiile necesare.
Mai mult, administratorul Stegaru funcţiona ilegal din punctul de vedere al Gărzii de Mediu întrucât avizul de mediu expirase din luna martie a anului trecut. În atari condiţii, comisarii i-au amendat pe cei doi cu suma de 75 de milioane de lei, aceştia din urmă având însă posibilitatea de a achita doar 12 milioane de lei în termen de 48 de ore.
Neregulile găsite la societăţile acestora constau şi în amplasarea defectuoasă. Altfel spus, bidoanele de solvent degresant erau depozitate în spaţii care nu respectau normele actuale astfel încât să fie evitate eventualele accidente. Substanţa inflamabilă nu era amplasată în încăperi speciale, dotate cu ventilaţie şi nici nu era inscripţionat avertismentul de „materiale inflamabile”.
Comisarii Gărzii de Mediu atrag atenţia că astfel de controale vor fi intensificate la nivelul tuturor localităţilor existente în Gorj iar agenţii economici ce vor fi descoperiţi vânzând aceste produse fără autorizaţiile necesare, vor fi sancţionaţi cu amenda maximă.

IRINEL CEURANU

Agent de pază găsit mort la locul de muncă

Un agent de pază al unei societăţi comerciale din Târgu Jiu a fost găsit mort în încăperea în care lucra, incidentul fiind înregistrat ca accident de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj. În dimineaţa zilei de 10 ianuarie 2006, subunitatea de poliţie a municipiului Târgu Jiu a fost sesizată de Serviciul de Ambulanţă cu privire la faptul că, într-o încăpere de la intrarea în clădirea aparţinând SC TAMAR SRL, situată în cartierul Romaneşti, a fost găsit decedat Alexandru Ionescu, în vârstă de 51 ani, din municipiu, care lucra ca agent de pază în cadrul societăţii respective. Acesta era căsătorit şi avea un copil, avea 31 de ani vechime în muncă, iar la societatea respectivă lucra de numai o lună, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al ITM Gorj, Gheorghiţă Cuzma.
Cercetarea la faţa locului a fost efectuată de o echipă formată dintr-un procuror criminalist de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, poliţişti şi inspectori de la Inspectoratul Teritorial de Protecţie a Muncii Gorj, întrucât decesul este considerat accident de muncă. S-a dispus necropsierea cadavrului în vederea stabilirii cauzelor şi mecanismului de producere al morţii.

(A.M.I.)

A decedat intoxicat cu gaze

Un bărbat din comuna Bustuchin a fost găsit mort în locuinţa sa, prima ipoteză fiind că acesta a decedat din cauza gazelor arse acumulate în încăpere, coşul de evacuare al acestora fiind blocat de o tablă.
Nefericitul eveniment a avut loc în noaptea de 9/10 ianuarie2006, iar dimineaţa, în jurul orelor 08.30, lucrătorii Postului de poliţie Bustuchin au fost sesizaţi de către Marius Stoenescu despre decesul lui Constantin Bîgiu, în vârstă de 45 ani, din localitate. La faţa locului s-a deplasat o echipă care a efectuat cercetările de rigoare, stabilindu-se că persoana decedată nu prezenta urme de violenţă. În încăpere se simţea însă un miros puternic de gaze, astfel că au fost verificate sursele de la acestea ar fi putut proveni. S-a constatat că soba din încăpere, alimentată cu gaze, era supraîncălzită, iar coşul de evacuare era obturat  de o tăbliţă introdusă în acesta, aceasta fiind şi cauza probabilă a morţii bărbatului.
Acesta a fost transportat la Laboratorul de Medicină Legală Gorj, în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzei exacte a decesului.

(A.M.I.)

O uşă de milioane de lei la DSP Gorj

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu, se poate mândri că deţine cea mai scumpă uşă din clădirea Spitalului Judeţean, acolo unde are sediul direcţia pe care o conduce. O uşă care costă cât zece paturi normale într-o secţie de spital. Ea a costat 30 de milioane de lei vechi, iar directorul DSP Gorj, Aristică Moroşanu este foarte încântat de noua uşă. Când a ajuns director la Direcţia de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu a constatat că tot ce discuta în birou, mai aflau şi alţii. A studiat biroul şi a ajuns la concluzia că uşa e de vină. Era prea fragilă şi nu era deloc antifonată. Pentru că dorea ca tot ce discută cu cei care-i calcă biroul să nu se poată auzi, Aristică Moroşanu s-a hotărât să-şi schimbe uşa. A dat o tură prin magazine şi a găsit o uşă pe placul său. Scumpă, însă, dar care îi satisfăcea dorinţa. Nu s-a mai uitat la preţ şi a hotărât să o cumpere. Uşa achiziţionată de la o firmă privată din Târgu Jiu a costat 30 de milioane de lei vechi, dar asigură securitatea informaţiei. Plata uşii a fost suportată din bugetul DSP Gorj.

GABRIELA MLADIN

Atenţie şoferi !

Maşinile parcate ilegal în Târgu Jiu, ridicate de municipalitate

Primăria Târgu Jiu va bloca din nou de săptămâna viitoare maşinile parcate ilegal prin oraş. Municipalitatea a anunţat că are pus la punct mecanismul şi cadrul legal care să îi permită să facă lucrul respectiv. Purtătorul de cuvânt al primăriei Constantin Creţan a menţionat că Poliţia Comunitară şi SC Transloc SA vor avea atribuţiuni în acest domeniu.
Sistemul seamănă într-un fel cu ceea ce vedem prin filmele americane. Creţan spune că maşinile care vor bloca circulaţia vor fi ridicate pe o platformă şi duse la societatea de transport local. Cei care vor lucra la blocatul şi ridicatul maşinilor au făcut deja antrenamente pentru ca la primele autoturisme să nu apară incidente.
Taxa pentru deblocarea maşinilor este de 25 de lei noi, iar pentru cele ridicate şi transportate la Transloc suma ajunge la 100 de lei. Maşinile care nu sunt recuperate în 48 de ore îl vor mai costa pe proprietar încă un euro în fiecare zi de întârziere. Banii nu mai sunt plătiţi acum decât la dispeceratul Transloc, de unde se şi dă „undă verde” pentru deblocarea maşinilor pentru care s-a plătit taxa stabilită de primărie.

GIGI CIUNCANU

La furat de cărbune cu camionul

Un gorjean a fost depistat de poliţişti cu un camion plin cu cărbune furat, pe care îl parcase pe o uliţă lăturalnică. În noaptea de 10 ianuarie 2006, în jurul orei 01.30, lucrătorii Postului de poliţie Plopşoru au depistat pe raza satului Olari, staţionat pe partea dreaptă a unei uliţe lăturalnice, un autocamion încărcat cu cărbune bulgări, cunoscut şi ca „lignit”. Din primele verificări s-a stabilit că autovehiculul, aparţinând unei societăţi comerciale cu răspundere limitată din Târgu Jiu, fusese condus de către Marin Vîlceanu, în vârstă de 33 ani, din municipiu, care posedă locuinţă în satul Olari, iar cărbunele provenea din vagoanele staţionate în Gara Plopşoru. Autocamionul a fost păzit până în dimineaţa aceleiaşi zile, când s-a procedat la cântărirea şi predarea către Grupul Minier Peşteana a cantităţii de 15,5 tone cărbune, ce fusese sustrasă. Cercetările continuă în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt.

(A.M.I.)

Cârciumaru va urca la Rânca

Primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, doreşte să verifice pe propria-i piele condiţiile din staţiunea Rânca. După ce a văzut că sute de turişti au ales petrecerea sărbătorilor de iarnă şi a week-end-urilor în localitatea Rânca, Florin Cârciumaru s-a hotărât să-şi petreacă câteva zile în zonă. Edilul municipiului regretă că nu se poate ocupa de administrarea unei astfel de localităţi. Florin Cârciumaru spune că dacă va rămâne blocat în Rânca, primii pe care-i va anunţa vor fi jurnaliştii pentru că ei ajung la faţa locului înaintea tuturor. Împreună cu familia, primarul va petrece doar sfârşitul de săptămână în Rânca.

(G.M.)

Reverie istorică (monolog)

Sunt primarul de la Stoina, sunt cel mai fatal bărbat!
Un mister îl dau pe faţă, un secret de relatat;
Până să preiau puterea, eram un băiat sfios,
O comună de coclauri mă ştiau că-s ruşinos.
De când mă simt bulibaşă, peste salba de cătune,
Un miracol s-a produs, o nesperată minune;
O babă mi-a dat cu bobii, şi mi-a zis că e bucluc,
Dacă o să treacă-o noapte, fără sticlă să mă culc
Şi voi deveni istoric, galanton şi fără teamă,
De atunci, nu cu o sticlă, mă culc cu o damigeană!
Plină-i seara damigeana, lucru magic se petrece,
Dimineaţa este goală, iar eu voios cât zece!
Mă arunc pe motoretă, dau pedală şi pe-o roată,
Adunând câinii pe mine, tai în lung comuna toată
Foarte greu înaintez prin noroaie, pe maidan,
Mai îmi pierd şi demarajul, trăgând câinii de raglan.
Într-o zi prin inerţie am dat cu mutra-n ogaş,
Şi de-atunci m-am decis, cătunul să-l fac oraş!
Când ajung la primărie las paporniţa şi paru'
Şi cu lupa două ceasuri, tot verific calendaru';
Cum aflu de-o sărbătoare, un sfânt, un arhiereu
Bag mâna în vistierie şi împart prime la greu…
Mai apoi formez un grup, de „arheologi” mahmuri,
Şi umblând după vestigii ne-apucăm de săpături.
Am găsit acolo cioburi, fiare, table prin noroi,
Ne-am dat seama prea târziu că e groapa cu gunoi!
Şucărit nevoie mare, m-am aruncat ca un leu
Prin arhive, prin dosare, prin anale, prin muzeu…
Şi aşa am depistat că eroul ancestral,
S-a născut la noi în Stoina, legendarul Decebal!
Dimineaţa trag concluzii şi deduc că s-au născut
Tot aici la noi în Stoina, Gelu, Glat, Menumorut…
Înc'o noapte se aşterne, vine ziua şi apoi
Depistez că mi-au fost unchi Seneslau şi Litovoi!
Altă noapte se petrece, zorii îmi arată pista,
Că voi găsi în hrisoave pe Scorilo, Burebista…
Am găsit pe Dromihete, pe Dragoş şi pe Bogdan
Tot aici a fost născut ş-un conducător…Traian!
Până văd letopiseţul mă întreb cine e oare,
Împăratul cu corăbii sau şoferul de vapoare?
Negreşit mi se arată în anale ce e scris,
Vă voi ţine la curent, dar să mă trezesc din vis…!

NELU POCHEA