Eliberarea către pacienţi a deconturilor medicale nu se practică în Gorj

Deşi a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2006 ordinul ministrului Sănătăţii care prevede obligativitatea emiterii de deconturi de cheltuieli a serviciilor medicale pentru fiecare asigurat în parte, în Gorj cei care conduc spitalele nu au habar de acest act normativ. Facturile cu prestările de servicii medicale nu sunt emise, iar responsabilii spitalelor aruncă vina pe cei de la Casa de Asigurări de Sănătate care nu au înaintat unităţilor spitaliceşti formularele de decont pentru pacienţi. Nimeni însă n-a făcut nimic. Toţi au stat cu mâinile în sân şi au aşteptat documentele, căutând doar motivări pentru neaplicarea ordinului ministrului. Abia, ieri, după ce jurnaliştii au cerut explicaţii despre neaplicarea acestuia, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu, s-a hotărât să trimită adrese la toate spitalele şi cabinetele medicale prin care să-i anunţe că există o lege care trebuie aplicată.

Un ordin al ministrului Sănătăţii prezintă indiferenţă pentru responsabilii spitalelor din judeţul Gorj. Chiar din prima zi a anului, pacienţii ar fi trebuit să vadă cât îi costă o intervenţie chirurgicală sau tratarea bolilor de care suferă într-un spital. În nici un spital din judeţul Gorj nu s-a aplicat acest ordin, iar cei care conduc spitalele spun că nu au tipizate.
Iată ce spune, însă, legea: „Începând cu 1 ianuarie 2006 unităţile sanitare publice şi cabinetele medicale înfiinţate potrivit Ordonanţei Guvernului nr.124/1998, cu modificările ulterioare vor elibera un decont de cheltuieli, pacienţilor pentru valoarea serviciilor medicale acordate. Decontul de cheltuieli pentru pacienţii spitalizaţi se calculează în baza şi în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, având în vedere veniturile din sumele contractate şi încasate de spital din contractele de furnizare a serviciilor medicale cu casele de asigurări de sănătate pentru asistenţa medicală spitalicească şi programe de sănătate finanţate de CNAS care se derulează prin spital precum şi celelalte venituri ce se încasează şi utilizează în condiţiile legii pentru acordarea serviciilor medicale; concomitent se va ţine seama de limita de cheltuieli, pe titluri, articole şi aliniate din buget. În cazul în care la acordarea serviciilor medicale se utilizează produse din stoc, la stabilirea valorii decontului se vor lua în calcul, cheltuielile efective din contabilitatea unităţii sanitare”.
Tot în acesta se precizează şi modalitatea de calculare a decontului: „Pentru stabilirea sumei din decontul de cheltuieli pentru fiecare bolnav externat, unitatea sanitară calculează: tariful pe zi de spitalizare pe secţie/compartiment din structura proprie, exclusiv contravaloarea medicamentelor, materialelor sanitare sau prestaţiilor care se pot identifica la nivel de pacient şi evidenţia distinct pe decont; numărul de zile de spitalizare realizate pe caz externat; contravaloarea consumabilelor - medicamente, materiale sanitare sau prestaţii care nu sunt comune şi se pot identifica şi cuantifica la nivel de pacient (medicamente, inclusiv cele din programe, materiale sanitare inclusiv cele din programe, analize de laborator, alte investigaţii, alocaţia de hrană)”.
Tariful pe zi de spitalizare se stabileşte anual, urmând să se modifice, dacă este cazul, o dată pe trimestru. De asemenea, unităţile sanitare în care nu se pot individualiza şi evalua cheltuielile pentru anumite materiale şi prestaţii, analize de laborator sau investigaţii, vor include aceste sume în tariful pe zi de spitalizare.

Nu e soft, sunt tipizate !
Unităţile sanitare care au introdus evidenţe pe bază de programe informatice la nivel de pacient pot acorda bolnavului decontul de cheltuieli la nivelul de detaliu din baza de date. Decontul de cheltuieli pe pacient externat se întocmeşte în trei exemplare, din care un exemplar se înmânează pacientului, unul rămâne anexat la foaia de observaţie iar un exemplar se transmite compartimentului financiar-contabil. Decontul de cheltuieli pentru serviciile medicale acordate de medicul de familie cuprinde valoarea consultaţiei acordate pacientului.
Iniţial, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, Aristică Moroşanu a declarat că nici o unitate spitalicească din judeţ nu aplică ordinul din cauza lipsei de tipizate. A revenit, ulterior, cu informaţia că Spitalul Judeţean din Târgu Jiu aşteaptă tipizatele în maxim două zile, după ce a fost organizată licitaţia pentru emiterea acestor formulare.
Toţi cei care au fost internaţi în spital vor primi acasă în plic tipizatele completate cu cheltuielile de spitalizare. În acest fel, ordinul ministrului Sănătăţii va fi aplicat retroactiv. Pentru celelalte spitale, Aristică Moroşanu a precizat că le va înainta adrese prin care le va cere să aplice legea.

GABRIELA MLADIN

Pseudopestă aviară depistată în
gospodăria unui asistent veterinar

Direcţia Sanitar-Veterinară (DSV) Gorj a diagnosticat în decembrie două cazuri de pseudopestă aviară ce nu au fost încă confirmate şi de Laboratorul central de la Bucureşti. Cazurile depistate sunt în comunele Dăneşti şi Dănciuleşti şi chiar în ograda unui asistent veterinar.

Ion Iliuţă, directorul DSV Gorj, a precizat că „în cazul pseudopestei aviare, se poate preveni apariţia acesteia prin vaccinarea păsărilor de trei ori pe an, vaccinare ce este obligatorie, iar refuzul cetăţenilor de-a efectua vaccinarea păsărilor se sancţionează cu amenzi între 400 şi 800 lei RON”. Vaccinul este gratuit, cetăţeanul urmând să suporte doar acţiunea de vaccinare care este de 0,3 lei RON. Cazurile unde a fost depistată pseudopestă aviară se regăsesc în gospodăriile gorjenilor unde s-a efectuat vaccinarea doar la o parte din păsări. În comuna Dănciuleşti, un asistent veterinar nu şi-a vaccinat decât zece dintre orătănii, având ghinionul ca o parte dintre păsări să fie diagnosticate cu pseudopestă aviară.
Iliuţă a mai precizat că nu întâmpină refuz din partea comunităţilor de rromi pentru vaccinarea păsărilor, ci mai degrabă avem oprelişti din partea „oamenilor cu mai multă carte”.
În ceea ce priveşte alarmele false pe care DSV-ul le-a primit în ultima perioadă, de la Tismana şi Plopşoru, Iliuţă a precizat că „şi aceste alarme sunt bune pentru noi, cu toate că se cheltuie mult pentru deplasarea la faţa locului”. Până în prezent, nu există nici un fel de suspiciune de gripă aviară la păsările din Gorj.

Elevii, informaţi despre gripa aviară

În judeţul Gorj au fost impuse măsurile necesare pentru prevenirea apariţiei gripei aviare la populaţie. Ministerul Sănătăţii, având în vedere reânceperea cursurilor şcolare, recomandă părinţilor şi cadrelor didactice să se prezinte la cabinetele medicale cu copiii care au simptome de viroze respiratorii şi răceli uşoare. În acest moment, în rezerva Direcţiei de Sănătate Publică Gorj sunt stocate aproximativ 2000 de doze de vaccin antigripal. „Se vor institui filtre epidemiologice în unităţile şcolare unde există cabinete medicale şcolare şi în afara triajului epidemiologic se va încerca zilnic să se depisteze şi să se izoleze cazurile de gripă umană”, explică şeful DSP Gorj, Aristică Moroşanu.
De altfel, Direcţia Sanitar-Veterinară Gorj a trimis Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj o informare cu privire la gripa aviară, aceasta fiind trimisă la toate instituţiile de învăţământ din judeţ. Şeful ISJ Gorj, Liviu Andrei, a precizat că „toţi inspectorii şcolari au fost trimişi în teritoriu pentru a expune problema, pentru a informa elevii cu privire la toate aspectele legate de gripa aviară”. Inspectorul general a dat asigurări că elevii sunt învăţaţi cum să se ferească de virusul H5N1, fiind convins că, astfel, şi părinţii vor şti cum să evite îmbolnăvirea cu gripa aviară.

CORINA POPA

Nici o adopţie, în 2005, în Gorj

Anul 2005 a fost unul ghinionist pentru familiile din Gorj care au dorit să devină părinţi prin adoptarea unui copil aflat în grija statului. De-a lungul anului s-au primit în jur de 34 de cereri pentru adoptarea unui copil la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, însă fără şanse de soluţionare.

„Soluţionarea cererilor de adopţii este foarte dificilă pentru că majoritatea celor ce vin să înfieze un copil doresc ca acesta să aibă o vârstă de până la trei ani, însă noi nu mai avem copii adoptabili aşa mici”, a declarat Constantin Preoteasa, directorul DGASPC Gorj. Acesta a mai spus că foarte mulţi dintre cei vor să devină părinţi aşteaptă să mai fie abandonaţi nou-născuţi prin maternităţile din judeţ. În centrele din cadrul Direcţiei de Protecţie a Copilului Gorj se află numai copii cu vârste de peste patru ani sau copii cu diferite dizabilităţi, pe care, însă, gorjenii nu-i doresc.
În 2005 au fost atestate ca apte de adopţii 30 de familii gorjene, dar norocul nu le-a surâs. Preoteasa a precizat că singurele adopţii ce s-au realizat în anul care a trecut au fost acelea în care viitorii părinţii înfiau copii ai unor rude, cu acceptul celor din urmă.
Aşteptarea ca o mămică să îşi abandoneze bebeluşul durează foarte mult pentru că, în ultimii ani, în Gorj, numărul copiilor abandonaţi de părinţi este foarte mic, iar de cele mai multe ori formalităţile pentru decăderea din drepturi a părinţilor naturali aduc după sine o dorinţă a acestora de a creşte copilul şi de nu a mai renunţa la el. „S-a întâmplat de multe ori ca mamele care şi-au lăsat copiii în maternităţi să se răzgândească în momentul în care micuţul era dat unei familii în vederea adopţiei.”, a spus Preoteasa. În ceea ce priveşte adopţiile internaţionale acestea au rămas tot blocate.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Cărbunele motrean, la mare preţ

Zilnic, în dreptul staţiei de concasare de la Cariera Roşiuţa, stau la rând zeci de maşini de tonaj mare să încerce şi să transporte cărbunele de aici la Uzina de Apă Grea de la Halânga. Început în urmă cu aproape patru ani, acest transport efectuat pe DN 67 a determinat o reacţie potrivnică din partea locuitorilor satelor Roşiuţa şi Ploştina, aşezate pe cele două părţi ale drumului naţional.
Sătenii ajunşi în Consiliul Local au solicitat şi au obţinut mai mult sau mai puţin legal limitări de viteză, motivând că trepidaţiile produse de maşinile încărcate în mişcare le-a afectat structura de rezistenţă a caselor. Acest lucru este parţial adevărat, însă casele sunt afectate în principal de structura subsolurilor terenurilor pe care s-au construit casele. Restricţii de viteză se practică şi pe traseele Horăşti-Motru şi Râpa-Motru, adică din toate zonele de unde se exploatează şi se transportă cărbune. Recentele surpări de drumuri de la Miculeşti au lungit drumul cărbunelui de la Râpa la Turceni cu câţiva kilometri.
În perspectiva dezvoltării extracţiei de lignit din Bazinul Carbonifer Motru, problema căilor de transport a cărbunelui rămâne deschisă, urmând ca soluţiile adoptate să conducă la consolidarea unor drumuri tradiţionale, cum ar fi cel de pe Valea Bisericii, care leagă municipiul Motru, comuna Samarineşti, comuna Slivileşti şi oraşul Turceni. În cazul redeschiderii unor unităţi conservate sau al investiţiilor în perimetre neexploatate, problema drumurilor de transport al cărbunelui trebuie redimensionată, impunându-se investiţii mari şi proiecte consolidate. Dacă se realizează construcţia unei termocentrale pe cărbuni de ultimă tehnologie în zona Motrului, atunci pentru cel puţin 50 de ani, cât sunt estimate rezervele utilizabile, drumul cărbunelui de pe aceste meleaguri se scurtează.

C. BUNILĂ

Sarabanda alarmelor false !

Farsă cu accident de tren la Motru

În data de 9.01.2006, în jurul orelor 22.30, la dispeceratul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Gorj, a fost anunţat un accident de tren la intersecţia ND 67 cu calea ferată din municipiul Motru. Singurul echipaj de serviciu din Substaţia Motru a plecat de urgenţă la locul solicitat, nu înainte de a anunţa, în trecere, serviciile de urgenţă de la spitalul din localitate pentru a acorda cu promptitudine primul ajutor victimelor. Cel ce a telefonat la Ambulanţă a precizat că la locul accidentului sunt trei victime. Ajunse la locul solicitării, echipajele ambulanţei motrene au găsit un echipaj al Poliţiei Rutiere şi nici urmă de accidentaţi. „În urma unei discuţii cu agenţii de poliţie, echipajul nostru s-a deplasat până în comuna Broşteni, gândindu-ne la un altfel de accident de circulaţie, însă totul s-a dovedit a fi o farsă”, ne-a precizat asistentul principal Vasile Nicolae.
Nu este nici prima şi probabil nici ultima farsă. De fiecare dată, personalul Staţiei de Salvare Motru trebuind să se deplaseze la locul solicitărilor în virtutea unui tabu: „Niciodată nu se ştie ce este la capătul firului de telefon”. Din nefericire, în urma blocării angajărilor în aceste staţii, mai sunt doar opt echipaje. Ţinând cont că în fiecare lună un echipaj este în concediul legal de odihnă, rezolvarea sarcinilor de serviciu se asigură de celelalte şapte echipaje. Din această cauză, de multe ori, în serviciu se află doar un singur echipaj pentru aproximativ 70.000 de oameni şi pentru asigurarea urgenţelor de la Spitalul Motru, cum a fost şi în seara zilei de 9 ianuarie. Dacă adăugăm că pe tura I minim o ambulanţă asigură de luni până sâmbătă transportul a nouă bolnavi din comunele Samarineşti, Cătunele şi municipiul Motru pentru dializă la secţia de profil din Târgu Jiu, vedem cât de greu se pot rezolva adevăratele solicitări de urgenţă. Practic, la substaţia din Motru rămâne un singur echipaj de serviciu, care în mod normal nu poate asigura toate urgenţele. Directorul SAJ Gorj, dr. Nicolae Şerban are în vedere această substaţie, în ceea ce priveşte completarea cu personal în cazul deblocării posturilor, dar şi dotarea acestei substaţii conform normelor naţionale.

C. BUNILĂ

Biserică pentru bolnavii de la
Sanatoriul Dobriţa

Pentru bolnavii ce se află internaţi la Sanatoriul TBC Dobriţa se va construi în perioada următoare o biserică, în apropierea spitalului nefiind nici un alt lăcaş de cult, a declarat protopopul Vasile Vlădoiu. În momentul de faţă a fost pusă piatra de temelie a noii bisericii şi s-a stabilit hramul pe care aceasta îl va purta, respectiv Sfântul Ioan Botezătorul. Vlădoiu speră ca în cursul acestui an să se realizeze şi ridicarea construcţiei, principala problemă constituindu-o lipsa fondurilor. Pentru obţinerea de bani, Protoieria Târgu Jiu a făcut demersuri către Ministerul Culturii şi Cultelor, iar acum se aşteaptă un răspuns. Potrivit celor afirmate de Vlădoiu, Primăria Runcu va aloca bani pentru construcţia bisericii.

(L.E.)

Cadrele didactice vor primi
salarii mai mari

După ce anul trecut cadrele didactice au protestat timp de câteva săptămâni pentru a li se acorda şi lor creşteri salariale, din acest an 2006 vor obţine aceste mult aşteptatele măriri salariale. Astfel, până în septembrie 2006 un cadru didactic debutant va avea un salariu cuprins între 725 şi 870 lei RON. Creşterea medie a salariilor cadrelor didactice va fi de 11,83%. Un profesor cu gradul I şi cu vechime între 22 şi 25 de ani va putea ajunge la un salariu brut de 2.260 lei RON, un profesor cu gradul II cu aceeaşi vechime va avea un salariu de 1.900 lei RON, iar un profesor definitiv cu o vechime de 10-14 ani va avea un salariu între 1.062 şi 1.709 lei RON. Şi cadrelor didactice din învăţământul universitar le vor creşte salariile, acestea ajungând până la 3.950 lei RON.

C. POPA

În acest an,

600 de ani de la moartea
Sfântului Nicodim I

În cursul acestui an, credincioşii din Gorj vor celebra 600 de ani de la moartea Sfântului Nicodim I, întemeietorul Mănăstirii Tismana. Protopopul Vasile Vlădoiu a declarat că Mitropolia Olteniei pregăteşte o serie de manifestări religioase pentru luna iunie. Sfântul Nicodim I a încetat din viaţă la data de 26 decembrie 1406 şi este considerat ocrotitorul Olteniei.

(L.E.)

Muzeele săteşti din Gorj, pe Internet

Olimpia Bratu, directoarea Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Gorj, doreşte ca în viitorul apropiat să fie realizată o pagină de internet pentru muzeele săteşti din Gorj. Aceasta a declarat că „în acest mod, colecţiile pe care muzeele gorjeneşti le deţin vor putea fi cunoscute în toată lumea şi se poate crea şi un traseu turistic”. În vederea includerii acestora în traseele turistice lansate de diferite agenţii de gen din ţară, Bratu a precizat că va avea discuţii cu conducerile respective.

(L.E.)