În timp ce cărbuneştenii scot aburi pe gură din cauza frigului,

Centrala termică de la Tg-Cărbuneşti, cavoul miliardelor de lei`

Investiţia de peste 120 mii de euro ce a fost executată în oraşul Târgu Cărbuneşti pentru reabilitarea centralei termice s-a dovedit a fi un insucces. Deşi proiectată pentru a asigura căldura întregului oraş, centrala a rămas o clădire plină de fiare şi cu un lacăt pe uşă. În ciuda banilor îngropaţi aici, cărbuneştenii îngheaţă în case în timp ce alţii şi-au aranjat tot felul de improvizaţii care mai de care mai periculoase doar pentru a nu face ţurţuri în propriile apartamente.

Investiţie neviabilă
Vechea centrală ce funcţiona la nivelul localităţii cărbuneştene nu dădea randamentul scontat astfel că problema încălzirii datează aici din anul 1996. Prin prisma acestui aspect, preşedintele Asociaţiei de Proprietari nr.1, Ştefan Scrieciu susţine că din acest motiv „la insistenţele făcute de către Asociaţie către Primărie s-a luat hotărârea să se modernizeze centrală”.
Prin urmare, Scrieciu mai spune că s-a efectuat un studiu de fezabilitate după care timp de doi ani s-a lucrat la demararea proiectului. Continuând şirul evenimentelor, preşedintele de Asociaţie afirmă că „în momentul când a venit aprobarea, deja Asociaţia era debranşată de la agentul termic”. Cu alte cuvinte, începând cu data de 1 ianuarie 2000, căldura a fost sistată, conducerea Asociaţiei renunţând la serviciul de termoficare.
Tot din afirmaţiile lui Scrieciu reiese că centrala reabilitată ar fi avut capacitatea de a oferi agent termic la toate cele 1500 de apartamente existente pe raza localităţii. Numai că „înainte de a o monta, o comisie din care am făcut parte a fost la uşa familiilor ce urmau să beneficieze de căldură şi, de exemplu, din 200 de apartamente doar proprietarii a două au fost de acord cu racordarea”, declară Ştefan Scrieciu.
În ciuda lipsei de solicitări din partea cărbuneştenilor dar şi a propunerilor referitoare la realizarea unor centrale de bloc, mult mai eficiente în opinia preşedintelui de Asociaţie, s-au continuat demersurile pentru reabilitarea vechii centrale termice.

Blocurile cu ţevi de eşapament
Începute în septembrie-octombrie 2001, centrala termică pentru a cărei reabilitare au fost investiţi 124.215 euro, adică la vremea respectivă peste 4 miliarde de lei, lucrările de modernizare au fost finalizate la jumătatea anului 2002. Cum era şi normal, începând cu această perioadă, noua centrală ar fi trebuit să asigure căldura în oraş. Nu a fost să fie aşa, preşedintele Asociaţiei, Scrieciu susţinând că „a rămas pe mai departe închisă şi se aşteaptă să treacă vremea pentru a fi casată”.
Vremea a trecut şi fiecare cărbuneştean a încercat tot ce i-a stat în putinţă pentru a nu dârdâi de frig. Astfel, s-a ajuns în situaţia conform căreia, aşa cum spune un localnic, blocurile au ţevi de eşapament. Acestea sunt de fapt coşurile prin care iese fumul de la sobele amenajate de către orăşeni.
Altfel spus, deşi se află la oraş, cărbuneştenii cară lemne cu sacul, chiar la etajul patru, pentru a avea ce pune în soba ţărănească. „Categoric că se ştia că nu va fi căldură dar cu toate acestea banii au fost băgaţi”, povesteşte Ilie Petrică, unul dintre locatarii unui bloc din oraş. „Centrala nu a mers niciodată astfel că ne încălzim cu butelia şi reşoul”, susţine un alt localnic.
Pe de altă parte, Grădiniţa nr. 1 cu program prelungit se află la câţiva metri de centrala în care s-au investit miliarde. Evident că nici această instituţie nu are căldură de la centrală ci prin intermediul centralei proprii ce distribuie agentul termic pe instalaţia veche de mai bine de 25 de ani. Directorul unităţii, Daniela Matea afirmă că, în calitate de şef, face şi pe fochistul, fiind acea care are grijă şi de centrala termică.

Reprezentanţii administraţiei sunt nervoşi
Orice discuţie referitoare la investiţiile realizate la nivelul localităţii Tg-Cărbuneşti îi scoate din sărite pe salariaţii administraţiei locale. Aşa s-a întâmplat şi de această dată. Întrucât edilul-şef se afla într-o deplasare în interes de serviciu iar viceprimarul susţinea că nu este la curent cu acest aspect, am încercat să luăm detalii de la persoanele implicate în mod direct la derularea acestei investiţii.
Prin urmare, inginerul şef care se ocupă de compartimentul investiţii din cadrul Primăriei Tg-Cărbuneşti, Letiţia Găucă, afirmă că era necesară această investiţie iar la momentul actual „se află în conservare”. Totodată, după cinci ani. se va lua decizia referitoare la soarta centralei, Găucă declarând că „probabil cazanele vor fi folosite în alte locaţie de pe raza localităţii”.
Revoltată şi irascibilă de insistenţele reporterilor de a afla de ce s-au cheltuit bani pentru o investiţie moartă, salariata primăriei a devenit nervoasă. Pe de altă parte, replica acesteia referitoare la afirmaţiile preşedintelui de Asociaţie, Ştefan Scrieciu, a fost aceea că „cred că vorbeşte nişte tâmpenii mari”.
Tâmpenii sau nu, cărbuneştenii mai au în faţă câteva luni de iarnă ce devine tot mai geroasă. Cu toate acestea, tac mâlc în propriile apartamente şi se cocoşează cărând lemnele pentru a nu îngheţa. Caloriferele au rămas doar de decor sau au fost vândute pentru câteva sute de mii de lei la fier vechi. Asemenea ţăranilor, cărbuneştenii se încălzesc ca şi cum ar locui pe una dintre uliţele câmpeneşti şi nu într-un oraş ce se vrea a fi unul european.

Investiţie fără rost
Deşi centrala termică a fost reabilitată de mai bine de trei ani, aceasta nu a fost uzitată nici până în prezent. Unul dintre miile de locuitori din oraşul Târgu Cărbuneşti, Ilie Petrică, recunoaşte inutilitatea investiţiei făcute de către administraţia locală. „Nimeni nu poate da nici o explicaţie referitoare la funcţionarea centralei. Ştim că s-au investit bani, dar, la fel de bine ştim că ne încălzim fiecare cu ce putem”, susţine Petrică.

IRINEL CEURANU