Dosarul „Şpaga la Universitate”,
închis din lipsă de dovezi

• Studenţii interogaţi de anchetatori nu au mai recunoscut că au dat bani profesorilor de la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, cu toate că iniţial păreau dispuşi să dea în vileag asemenea practici

Procurorii gorjeni au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de profesorii de la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, deoarece nu au avut dovezi pentru a le demonstra vinovăţia pentru infracţiunea de luare de mită.
Profesorii cercetaţi de anchetatori au fost Constantin Căruntu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Lucia Popa Paliu, Vasile Popeangă, Dorel Chiriţescu – prorector, Maria Văduva, Adina Neamţu, Cecilia Văduva, Ana-Gabriela Babucea, Genu Alexandru Căruntu, Zenovia Rusta şi Gabriela Dobrotă. Constantin Căruntu a fost acuzat de studenţi că ar fi pretins şi primit de la cei din anii terminali sume cuprinse între 300 şi 1000 de euro, pentru a promova examenul de absolvire. Despre ceilalţi profesori, studenţii au spus că aceştia au pretins sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de euro pentru a promova examenele pe care le susţineau. În materialul de sesizare din oficiu s-a mai reţinut că profesorii amânau afişarea rezultatelor la examenele din cursul anului universitar, pentru a permite modificarea notelor obţinute de studenţi în funcţie de sumele pe care aceştia le oferă, dar nu s-a putut dovedi nimic.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, s-a sesizat din oficiu după ce un grup de studenţi s-a plâns procurorilor că cinci profesori de la universitatea târgujiană le cer bani pentru a promova examenul de licenţă.
Studenţii au povestit şi cum, înaintea acestor examene, profesorii în cauză cereau bani, şi li se şi ofereau, pentru admitere. Pentru protejarea studenţilor, care în acele zile susţineau examenele de licenţă, prim-procurorul Emil Moţa a întocmit actul de sesizare din oficiu, urmând ca după terminarea examenului studenţii să depună mărturie. Însă acest lucru nu s-a întâmplat, studenţii audiaţi „uitând” ce spuseseră iniţial.
Astfel, procurorii nu au avut probe suficiente pentru a începe urmărirea penală împotriva profesorilor de la universitate, cu toate că, la început, se vorbea şi de existenţa unei înregistrări cu telefonul mobil a unui profesor care primea bani de la un student. Prim-procurorul Emil Moţa a precizat că înregistrarea nu a mai fost pusă la dispoziţia anchetatorilor.

ANA-MARIA ILINCA

Rică Răducanu l-a susţinut
ieri pe Ştefănoiu la proces

Prezent la termenul de ieri al procesului, în dosarul în care este judecat pentru evaziune fiscală şi nerespectarea regimului substanţelor toxice, Relu Ştefănoiu a fost însoţit de naşul său, Rică Răducanu. Acesta s-a remarcat încă de la intrarea în sala de judecată a Tribunalului Gorj, în stilul său caracteristic, toată lumea fiind extrem de impresionată de prezenţa acestuia. Rică Răducanu a fost şi el impresionat, dar nu de altceva decât de deţinuţii care erau prezenţi în boxă, motiv pentru care i-a compătimit, „că sunt băieţi tineri” şi a dat mâna cu ei după ce a obţinut încuviinţarea gardienilor ce îi păzeau. „Naşul” a declarat că a venit să îl susţină pe Relu „la acest meci”, pentru că este băiat bun şi nu este vinovat aşa cum vor anchetatorii să îl scoată. Rică Răducanu a mai spus că a văzut drumurile de care Ştefănoiu este acuzat că le-a făcut prost şi a încasat bani mulţi pentru acest lucru, şi „nu este aşa cum se spune, drumurile sunt bune şi a mai făcut şi altele, în plus, faţă de ceea ce trebuia”.
Spre dezamăgirea vestitului fotbalist, procesul nu a durat mult, fiind făcută cunoscută doar decizia de respingere a cererii de recuzare introdusă de prim-procurorul Emil Moţa. La ieşirea din sală, câteva persoane prezente în sala Tribunalului Gorj au dorit să facă poze cu legenda vie Rică Răducanu, câteva doamne cerând chiar şi autografe.
Relu Ştefănoiu s-a arătat încântat de respingerea acestei cereri şi a precizat că la termenul următor va aduce şi martorul Gheorghe Bărăgan, care a lipsit până acum de la toate înfăţişările. Ştefănoiu şi expertul asistent, pe care l-a numit pe lângă cei trei care au efectuat expertiza dispusă de instanţă, au precizat că rezultatul acesteia este că prejudiciul găsit de Direcţia de Finanţe Publice Gorj nu există, totul fiind o eroare de calcul a contabilei sale. „Experţii au ajuns la concluzia că cele peste 13 miliarde de lei găsite evaziune fiscală nu există, totul pornind de la o eroare de calcul cu o sumă de 140 de milioane de lei, făcută la contabilitatea firmei mele. Aceasta a fost tot balonul umflat de anchetatori, care acum s-a dezumflat”, a spus Relu Ştefănoiu.

ANA-MARIA ILINCA

Cererea de recuzare a judecătorului Morega, respinsă din lipsă de probe

Cererea de recuzare a judecătorului Romulus Morega, depusă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, în dosarul în care Relu Ştefănoiu este acuzat de evaziune fiscală şi nerespectarea regimului substanţelor toxice, a fost respinsă de preşedintele Secţiei Penale a Tribunalului Gorj, Ion Duguleanu, din lipsă de probe. Un alt motiv al respingerii a fost acela că a trecut mult timp de la repartizarea dosarului judecătorului Morega, timp în care nu s-a făcut nimic dacă existau suspiciuni cu privire la integritatea morală a magistratului. Relu Ştefănoiu a spus că nu este prieten şi nu îl cunoaşte pe Romulus Morega.

Prim-procurorul Emil Moţa a depus cererea de recuzare în data de 20 decembrie 2005, iar în 21 decembrie 2005, în şedinţă, Ion Duguleanu a analizat solicitarea despre care a precizat că este o premieră în istoria instanţelor din judeţul Gorj, dacă nu din toată ţara, pentru că nu ştie să mai fi existat un judecător recuzat de un procuror. Cererea de recuzare a judecătorului Morega a fost motivată cu dispoziţiile articolului 48, lit. d, din Codul de procedură penală, prin faptul că Romulus Morega „cunoştea pe inculpatul Ştefănoiu Florentin, fiind în relaţii apropiate cu acesta, participând la vânători împreună”.
În încheierea de şedinţă nr.87/21.12.2005, preşedintele Secţiei Penale a Tribunalului Gorj a precizat că respinge cererea prim-procurorului, deoarece acesta nu a depus nici o probă în dovedirea celor afirmate, susţinerile din cererea de recuzare fiind formulate la nivel general. Mai mult, Ion Duguleanu a motivat şi faptul că cererea de recuzare a fost introdusă după 10 luni de la repartizarea cauzei acestui magistrat, timp în care s-a procedat deja la administrarea tuturor probatoriilor. În încheierea de şedinţă, Ion Duguleanu a mai precizat şi că „se pune în discuţie dacă procurorul are sau nu are posibilitatea legală de a introduce o asemenea cerere, atât timp cât articolul 51 Cod procedură penală recunoaşte doar părţilor din proces dreptul de a face cerere de recuzare, pe motive bine întemeiate. Conform art.23-24 CPP, părţile în proces sunt inculpatul, persoana vătămată şi partea responsabilă civilmente.
Prim-procurorul Emil Moţa a declarat că „domnul Duguleanu face trimitere doar la unele articole ale procedurii penale, dar uită de altele, care spun că procurorul poate face orice fel de cereri într-un dosar. Voi urmări acest dosar şi soluţia care se va da, iar în funcţie de aceasta voi sesiza, mai departe, organele competente”.
Preşedintele Tribunalului Gorj, Gheorghe Miruţă, a precizat că în acest dosar nu are nici o competenţă, dar, în calitate de magistrat, părerea personală este că acest lucru este interpretabil şi trebuie stabilit cu claritate de teoreticieni: „Într-adevăr, procurorul nu este menţionat la părţile în proces, dar acest lucru este interpretabil şi, probabil, numai teoreticienii pot da un răspuns clar. Părerea mea personală este aceea că procurorul poate face o asemenea cerere, mai ales că poate fi considerat ca parte în proces, deoarece apără interesele statului. Atunci când este lezat acest interes, poate fi considerat parte vătămată, ca reprezentant al statului”.

Ştefănoiu spune că nu îl cunoaşte pe judecătorul Morega
Relu Ştefănoiu a declarat ieri că nu îl cunoaşte „pe acest om”, nu l-a văzut de cinci ani, de când l-a văzut tot pe la tribunal, referindu-se la judecătorul Romulus Morega. Omul de afaceri novăcean spune că nici armă de vânătoare nu mai are de un an, dar, oricum, nu a fost niciodată la vânătoare sau la vreun chef cu judecătorul Morega şi nu sunt prieteni. Acesta a mai spus că prim-procurorul Moţa nu a depus nici o probă pentru acuzaţiile aduse pentru că nu există dovezi şi nici nu îşi poate explica de ce după 10 luni „s-a găsit” să recuze judecătorul, când putea să o facă de la început, dacă avea probe. „Moţa nu va avea niciodată, nimic, împotriva mea. Nu va reuşi să mă dărâme, pentru că nu are cu ce. Nu are nimic, nici o probă, nici o dovadă, acestea nu există, dar ei le inventează. Singura care face îşi face datoria, care face dreptate, este, după părerea mea, justiţia, (referindu-se la judecători – n.red.), în rest, praf în vânt”, a declarat Relu Ştefănoiu.

ANA-MARIA ILINCA

Zece medici gorjeni au restanţe
la CJAS Gorj

Zece medici gorjeni sunt restanţieri la achitarea contribuţiei datorate la fondul de sănătate. Numărul medicilor celor care au avut datorii la fondul asigurărilor de sănătate pe parcursul a câţiva ani, din 2002 şi până în 2005, a fost de 70, însă doar zece au rămas în continuare cu datorii, având de achitat majorările şi penalităţile de întârziere a plăţii, a precizat şefa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj, Speranţa Vână. Suma ce trebuie plătită de către cei 10 medici se ridică la 65 de milioane lei vechi. Cei care nu şi-au achitat astfel de contribuţii riscă să nu mai poată încheia contracte cu CJAS Gorj. Însă până la apariţia noului contract-cadru, la 1 aprilie, doctorii vor trebui să plătească atât asigurarea de sănătate pentru ei cât şi pentru angajaţi. Vână a mai precizat că „nu s-a emis nici o somaţie de plată pentru că în două luni de zile mai pot să-şi achite aceste sume restante şi nu cred ca există vreunul care să nu dorească să încheie contract cu Casa de Asigurări, prin neplata acestora datorii”.

CORINA POPA

Telefon de urgenţă la Băleşti

Localnicii comunei Băleşti au la dispoziţie un număr de telefon unde pot sesiza orice problemă existentă pe raza comunei. „Îndeosebi în această perioadă, existenţa numărului 22.00.99 este imperios necesară”, afirmă secretarul comunei, Vasile Cârlogea. „Firul roşu”, cum i se mai spune acestui post telefonic, este rezervat Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă şi este afişat în toate satele, după cum susţine acelaşi reprezentant al primăriei. Telefonul este una dintre soluţiile pe care administraţia locală le foloseşte pentru preîntâmpinarea şi înlăturarea problemelor ce ar putea apărea în satele comunei. De pildă, în această perioadă a sezonului rece, la sediul Primăriei Băleşti există materialele şi utilajele necesare curăţirii carosabilului în eventualitatea căderilor masive de ninsoare.

(I.C.)

Director interimar la
Direcţia Publică Motru

Primarul municipiului Motru Dorin Hanu l-a numit zilele trecute în funcţia de director interimar al Direcţiei Publice Motru pe inginerul Nicolae Lapteş. „Demisia domnului Gheorghe Milea nu poate fi comentată, o voi prezenta plenului Consiliului Local Motru la şedinţa din luna ianuarie. Îmi pare rău că datorită conjuncturilor, în această perioadă Direcţia Publică a pierdut 200 milioane lei ROL, dar vom lua măsuri pentru remedierea acestei pierderi. L-am desemnat pe Nicolae Lapteş ca interimar la Direcţie, deoarece pe parcursul anului trecut s-a achitat bine de sarcinile încredinţate”. La sfârşitul acestei săptămâni, primarul Hanu şi managerul SC UATAA SA Motru, ing. Ilie Schintee se vor afla la Timişoara, unde vor comanda unui institut de cercetări proiectele unor studii de fezabilitate privind programe de interes edilitar-gospodăreşti.

(C.B.)

Cantonamentul

S-a terminat cu vacanţa, cu sarmalele cu vinul,
Fotbaliştii şi elevii şi-au făcut la toate plinul;
Au tras tare pe ospeţe, unanim au fost activi,
Aşa cum le şade bine, la elevi, studenţi, sportivi!
Dacă vor o prelungire, sau mă rog, cam aşa ceva,
La elevi e rezolvată, se porneşte iarăşi greva…
La fotbalişti e nasoală, din Sibiu veni Dulăul,
E chitit pe fapte mari, să nu-i ierte „cât îi hăul”!
Hotărât să le „extragă” cartaboşul, muşchii, şunca,
Îi luă la alergare, până-i duse sus la Rânca.
Am ajuns şi eu acolo, l-am salutat cu respect,
I-am cerut un interviu, ş-am intrat în subiect:

Rep: - La mulţi ani, nea Viorele, sănătate, ce mai faci?
Văd că ai cojoc şi bâtă şi desagă ca un baci!
Hizo: - Am fost acas' la Sibiu, ciobănească aşezare,
M-au rugat să promovez mândra lor înfăţişare!
Rep: - Înţeleg nea Viorele, însă îţi lipseşte clopul…
Hizo: - Stai oleacă să-ţi explic, stai să vezi care e jocul;
Valea Oltului e drumul ce-l folosesc când revin,
N-am ştiut de prăbuşirea peisajului alpin;
Şi am stat blocat acolo, trei zile am făcut focul,
S-a iscat o vijelie, mi-a zburat în apă clopul…
Asta a fost cu Băsescu, ştii cum este interesul,
I-am tras un ciorap pe cap şi în schimb i-am luat fesul!
Rep: - Inspirat, nea Viorele, văd că-i alergi pe băieţi…
Hizo: - Asta-i ultima testare, care-s buni, care-s ciumeţi;
Care-s buni şi jar mănâncă, am să-i cobor înapoi,
Care nu, rămân aicea şi fac o târlă de oi…
Rep: - Dumneata nea Viorele ce vei fi în viitor?
Hizo: - Le voi face pe-amândouă, şi cioban şi antrenor!
Totodată, pregătirea mi-o menţin că nu mi-e lene.
Uneori alerg în trening, altădată în izmene…
Şi-am să-i demonstrez lui Hagi, Olăroiu sau Răzvan,
Că se poate rolul dublu: şi antrenor şi cioban!
Rep: - Transferuri, nea Viorele, ştiu că eraţi cam în pom…
Hizo: - Deocamdată-l am pe Jerry, vreau să-l mai aduc pe Tom!
Am luat pe Dragomir – Corleone de la Ligă,
L-am vrăjit că-i dăm mălaiu' cât acolo nu câştigă.
Am vorbit şi cu Becali, să-mi dea nişte cioflengari,
Că e tot de-al meu, din breaslă, am crescut printre măgari.
Rep: - Băi Dulăule, samsare, eu te sfătuiesc, un an
Să rămâi aici în munte, cu mioarele, cioban!
Hizo: - Aş rămâne, că îmi place, cânt din drâmbă şi din foaie…
Dar, tu ştii cum e povestea, când te-apucă câte-o ploaie!

NELU POCHEA