Dosar penal pentru poluare !

Staţia de epurare a Primăriei Mătăsari funcţionează ilegal

Ignorând avertismentele Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, şefii Serviciului Public de Gospodărire Comunală Mătăsari s-au ales cu dosar penal pentru poluarea continuă a pârâului Jilţ. Deşi staţia de epurare administrată de acest serviciu din cadrul Primăriei Mătăsari este una nouă, fiind dată în funcţiune în vara lui 2002, aceasta nu respectă parametrii de funcţionare, fiind „un izvor” de poluare groaznic. În prezent, staţia nu deţine autorizaţie de gospodărire a apelor, dar, încă, funcţionează…

Staţia de epurare administrată de Serviciul Public de Gospodărire Comunală Mătăsari a fost pusă în funcţiune în luna august a anului 2002, în primul an de funcţionare fiind în garanţie, după care a primit autorizaţie de funcţionare pentru perioada septembrie 2003-septembrie 2004. Conducerea Serviciului Public Mătăsari a fost atenţionată încă de atunci că autorizaţia nu va fi reînnoită dacă nu sunt luate toate măsurile pentru încadrarea în limite normale a parametrilor apelor uzate.
Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj a verificat trimestrial această staţie de epurare, specialiştii constatând că, de fapt, respectiva staţie nu se încadrează în limitele prevăzute şi de autorizaţia emisă. Numeroasele procesele verbale de atenţionare întocmite de SGA Gorj nu au fost luate în calcul de către cei din conducerea Serviciului Public de Gospodărire Comunală Mătăsari. Mai mult decât atât, autorizaţia emisă a expirat la finele lunii septembrie 2004, iar cei de la „Ape” au insistat pentru reînnoirea ei, dar eforturile acestora s-au lovit de indiferenţa celor din conducerea Serviciului de la Mătăsari.
Reprezentanţii SGA Gorj susţin că Serviciul Public de Gospodărire Comunală Mătăsari a fost atenţionat să înştiinţeze proiectantul pentru a revedea procesul de epurare. „Staţia de epurare a fost monitorizată de Serviciul de Gospodărire a Apelor Gorj, dar procesele-verbale întocmite de noi nu au avut nici un rezultat. Într-un final, Serviciul de Gospodărire Mătăsari a făcut un prim pas, solicitând o nouă autorizaţie în iulie 2005 la Direcţia de Ape Craiova”, afirmă reprezentanţii SGA Gorj. Numai că Direcţia de Ape Craiova le-a transmis celor din Mătăsari că staţia de epurare, conform buletinelor de analiză întocmite de SGA Gorj, „nu funcţionează eficient”, neîncadrarâdn-se în limite normale a parametrilor apelor uzate.
Specialiştii SGA Gorj au constatat depăşiri frecvente la amoniu, unde limita admisă este de 3mg/l, în timp ce la Mătăsari se înregistra o concentraţie de 10-10,14 mg/l. Apele uzate sunt însă evacuate în Jilţ, pârâul fiind, în permanenţă, încărcat cu concentraţii mari de poluanţi de faţă limitele admise de legislaţia de mediu.
Pentru că amenzile şi procesele verbale de penalităţi nu i-au determinat pe cei de la Serviciul Public Mătăsari să ia măsurile solicitate, conducerea instituţiei s-a ales cu dosar penal, plângerea fiind întocmită de Direcţia Apelor Craiova.
Cum Uniunea Europeană ne tot critică pentru proasta gestionare a problemelor legate de mediu, grija edililor din Mătăsari faţă de legislaţia europeană în materie de poluare este una redusă, dacă nu chiar nulă. Primarul comunei Mătăsari Gheorghe Gaşpar nu a putut fi contactat pentru a-şi expune un punct de vedere pe marginea acestui subiect destul de sensibil.

IRINA IRINOIU

Primarul şi un consilier local din Băleşti, acuzaţi de abuz în serviciu

Un bărbat din comuna Băleşti îi acuză pe primarul comunei, Aristică Paicu, consilierul local Gheorghe Tatu şi un membru al Comisiei de Fond Funciar din Băleşti, Adrian Burnescu, de abuz în serviciu şi complicitate la abuz, fals şi uz de fals. Constantin Drăgan spune că primarul şi Adrian Burnescu au eliberat titlul de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie aferent, consilierului local cu vecinătăţile terenului acestuia înscrise în mod fals, iar acum consilierul local vrea să îi ia terenul şi casa. Consilierul şi primarul spun însă că titlul lui Drăgan este cel care trebuie anulat, deoarece a fost eliberat fără cererea acestuia şi pe baza unei adeverinţe false.

Constantin Drăgan, din comuna Băleşti, este nemulţumit de faptul că primarul acestei comune nu vrea să pună în aplicare hotărârea judecătorească a Tribunalului Gorj care anulează parţial titlul de proprietate al consilierului local Gheorghe Tatu. Cei doi s-au judecat pentru faptul că în procesul verbal de punere în posesie al lui Gheorghe Tatu s-a trecut greşit o vecinătate a terenului acestuia, şi anume „Canalul 761” în loc de „Constantin Drăgan”, astfel, consilierul local vrea să-şi închidă terenul până la canalul respectiv, ceea ce înseamnă şi casa, anexele gospodăreşti şi terenul lui Constantin Drăgan.
Acesta a obţinut hotărâre definitivă la Tribunalul Gorj, care îi este favorabilă, iar recursul se judecă acum la Craiova. Deoarece hotărârea este una definitivă şi poate fi pusă în aplicare, Drăgan spune că a depus-o la Primăria Băleşti, însoţită de o cerere, pentru ca primarul Aristică Paicu să îi dea curs. Pentru că nu a mai primit nici un răspuns, Drăgan precizând că primarul îl evită, acesta a făcut plângere în instanţă pentru abuz în serviciu, dosarul aflându-se în prezent la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. Constantin Drăgan spune că titlul său de proprietate a fost eliberat în 1998, pe baza unei adeverinţe luate de la registrul agricol în care se evidenţia terenul primit de la CAP şi terenul cumpărat ulterior, iar titlul de proprietate al consilierului Tatu a fost eliberat în 2001, în mod greşit, acesta necontestând vecinătatea înscrisă eronat.

„Titlul lui Drăgan ar trebui anulat!”
Contactat săptămâna trecută pentru a întreba de ce nu pune în executare acea hotărâre judecătorească, primarul Aristică Paicu a precizat că nu ştie absolut nimic de acest conflict, cu atât mai puţin de solicitarea lui Constantin Drăgan, despre care spune că nu l-a contactat niciodată şi nu există nici o cerere a acestuia. Primarul a spus că se va interesa cum de s-a ajuns să aibă dosar penal pentru abuz în serviciu, lucru pe care l-a şi făcut, însă la sediul Primăriei Băleşti nu l-a chemat decât pe consilierul local Gheorghe Tatu, motivând că Drăgan nu are telefon şi îl va contacta mai târziu. După discuţia cu Gheorghe Tatu, primarul Aristică Paicu a declarat că s-a lămurit asupra situaţiei şi că, în realitate, titlul de proprietate al lui Constantin Drăgan ar trebui anulat, deoarece nu există cerere pentru eliberarea lui, aşa cum cere legea şi adeverinţa prin care Constantin Drăgan atestă proprietatea asupra suprafeţei de pământ pe care şi-a ridicat casa este falsă. Primarul a spus că va sta de vorbă şi cu acesta, pentru a vedea exact ce anume l-a determinat să facă plângere împotriva lui şi să discute problema titlului de proprietate, dar acest lucru nu s-a întâmplat până ieri după-amiază.

„Am dreptul la acest teren!”
Consilierul local Gheorghe Tatu a precizat că reprezintă cu procură pe adevăratul proprietar al terenului, care a decedat, şi că s-a înţeles cu toţi vecinii ce ocupaseră bucăţi din pământul respectiv, acceptând bani în locul suprafeţelor ocupate, mai puţin cu Drăgan. Consilierul spune că nu îl interesează titlul lui Drăgan, ci să îi dea terenul care îi aparţine legal sau suma de bani corespunzătoare. Gheorghe Tatu a declarat că va merge „până la Haga, deoarece adeverinţa pe care Constantin Drăgan o prezintă ca dovadă a cumpărării terenului este falsă”. „Cum poate fi luat de bun un act care nu este semnat şi nu este trecut nici un cumpărător? Adeverinţa respectivă este semnată de Constantin Drăgan ca martor al vânzării terenului, familia Ularu precizează că vinde un teren, dar nu se spune nici suprafaţa acestuia şi nici nu este precizat nicăieri numele cumpărătorului. Acest act este fals! Voi merge până la Haga pentru a mi se face dreptate”, a spus Gheorghe Tatu.

ANA-MARIA ILINCA