Rânca, neglijată de autorităţi

Localitatea Rânca, locul pe care toată lumea l-a numit staţiune, este căutată acum de mulţi turişti din ţară. Vin să vadă ce a putut să ofere natura, pentru că autorităţile locale nu s-au implicat de nici un fel. Cabane construite haotic, fără locuri de parcare, fără reţele de apă, gaze şi canalizare, iar autorităţile din Gorj n-au contribuit cu absolut nimic pentru a declara Rânca staţiune. Locul, însă, este minunat şi căutat din ce în ce mai mult de către oamenii de afaceri din România pentru a-şi construi cabane şi de către turiştii care vor să se bucure de sporturile de iarnă.

Natura a înzestrat Gorjul cu un loc absolut superb. Rânca este o zonă care aparţine de oraşul Novaci şi, din păcate, nici o investiţie din bugetul local nu a fost făcută pentru a pune în valoare zona. După ce a fost împărţit terenul prin concesiune, gorjenii mai înstăriţi s-au apucat de construcţia caselor de vacanţă. Nimeni nu se gândea că, în câţiva ani, localitatea va fi plină cu trei sute de oameni cum a fost în zilele de Crăciun şi Revelion. Atunci, cei care şi-au construit cabanele au vrut un loc în care să se refugieze pentru câteva zile de relaxare. În timp, la Rânca s-au construit moteluri şi zona s-a dezvoltat din punct de vedere turistic. Puţine sunt locurile de cazare din Rânca introduse în circuitul turistic, cele mai multe cazări făcându-se la mica înţelegere. Construcţiile au fost făcute în mod haotic, dar zona cu cele două pârtii de schi este atracţia turiştilor din toată ţara.
Localitatea nu a fost declarată staţiune şi nimeni nici nu s-a gândit la acest lucru. Doar jurnaliştii şi-au făcut datoria, relatând despre zona mirifică de munte. Locurile de parcare din jurul cabanelor sau a motelurilor lipsesc cu desăvârşire, lucru care a dus la blocarea în zonă a autoturismelor turiştilor.
Când zăpada şi viscolul a ridicat probleme la Rânca s-a văzut neimplicarea autorităţilor. După ce turiştii s-au blocat în zonă, Primăria din Novaci nu a putut pune la dispoziţie decât două utilaje de deszăpezire, se pare că singurele pe care le aveau la dispoziţie.
Pentru fluidizarea traficului rutier în zonă a fost nevoie de echipaje ale Poliţiei Rutiere de la Gorj, iar utilajele de deszăpezire au fost suplimentate de la Drumuri Naţionale.
Inclusiv prefectul Ştefan Popescu Bejat a admis ideea neimplicării autorităţilor pentru această zonă. El spune că ar fi putut atrage fonduri mult mai uşor dacă Rânca era declarată staţiune. Bejat a promis, totuşi, că va încerca să declare Rânca staţiune.
Ca în anul 2005, Rânca nu a fost niciodată aşa de plină de turişti. Veniţi din toate colţurile ţării şi chiar din străinătate, turiştii au declarat că această zonă poate concura, din punct de vedere al frumuseţii zonei, cu alte staţiuni renumite din ţară. Pentru bucureşteni, Rânca este un loc mai aproape decât celelalte staţiuni şi sunt tot mai interesaţi de acesta.

GABRIELA MLADIN

Un gorjean face lumină în istoria românilor,

Primarul Vlăduţu susţine că Decebal s-a născut la Stoina

Căutările sutelor de istorici care au studiat şi cercetat originea eroului dac Decebal au, în sfârşit, un rezultat concret. Edilul şef al comunei Stoina, Constantin Vlăduţu, afirmă cu tărie că „Decebal a fost, cu siguranţă, din Stoina”. Concluzia la care a ajuns primarul are la bază propria cercetare în Arhivele Statului. Cu alte cuvinte, descoperirea edilului a avut ca punct de plecare documentaţia necesară pentru schimbarea statului comunei Stoina în oraş.
„Făcând documentarea necesară la Arhivele Statului, după trei zile, am simţit chestia asta şi anume că Decebal e din Stoina” susţine Vlăduţu. Rezultatul acestuia are la bază şi „existenţa unor cetăţi dacice pe raza comunei”, mai spune primarul. Afirmaţia pare şocantă la prima impresie şi stârneşte amuzamentul celor care-l ascultă pe edil însă acesta este foarte sigur şi afirmă, în mod categoric, că „Decebal e din Stoina”.

(I.C.)

Ion Ciocea face „victime”!

Primarul din Bustuchin a
împuşcat două vulpi

Edilul-şef al comunei Bustuchin, pe lângă munca în administraţie, are ca pasiune şi vânatul. Aşa se face că, de câte ori are posibilitatea, dă raite prin fondurile de vânătoare pentru a mai împuşca animalele sălbatice. Ultima incursiune în pădurile din zona Bustuchin-Berleşti, Ion Ciocea a reuşit să împuşte două vulpi. La sfârşitul săptămânii trecute, împreună cu amicii de vânătoare, edilul şi-a luat puşca şi a trecut la hăituirea vânatului. Deşi nu-i prea place să vorbească despre ceea ce face prin pădure, Ciocea a recunoscut însă că a nimerit două patrupede. În ciuda faptului că este un vânător cu ştate vechi, edilul din Bustuchin susţine că, anul trecut, partidele de vânătoare nu au fost îmbelşugate, ultimul trofeu fiind doborârea unui porc mistreţ.

(I.C.)

În folosul cetăţeanului !

4 lei încasaţi la cheltuieli de
aproape 20.000 RON

Primăria Târgu Jiu a încasat anul trecut 4 lei noi pentru copierea informaţiilor de interes public solicitate de cetăţeni. Infima sumă a fost plătită de cei care au cerut copii după cererile proprii depuse la primărie, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al municipalităţii Constantin Creţan. Acesta spune că, în schimb, Centrul de Informare a Cetăţenilor, din cadrul Primăriei, a cheltuit pe materialele consumabile aproape 20.000 de lei noi. Suma respectivă nu include costurile pentru internet, telefonie, energie electrică sau tehnologie informatică, toate acestea fiind plătite în total la nivel de instituţie publică. Numărul celor care anul trecut au venit la Centrul de Informare a Cetăţeanului pentru a-şi rezolva diferite probleme este estimat la 15.000 de persoane. Dintre aceştia doar 18 au solicitat diferite informaţii de interes public, alte 14 cereri de acest gen fiind formulate de diverse persoane juridice.

(G.C.)

O premieră !

Revistă culturală în Săcelu

O premieră pentru localitatea gorjeană Săcelu o constituie apariţia în cursul lunii decembrie 2005 a numărului de debut al revistei culturale cu numele de „Săcelata”. Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, a precizat că „în istoria localităţii nu a existat niciodată o revistă despre cultura societăţii de aici, iar această primă încercare este unică”. Revista se doreşte a avea o apariţie trimestrială şi oferă posibilitatea „micilor poeţi”, elevi ai şcolii gimnaziale din localitate, să-şi publice creaţiile. De asemenea, revista prezintă informaţii despre istoria obiceiurilor şi tradiţiilor din Săcelu. Cepoi a mai spus că „directorul Casei de Cultură Săcelu, Puiu Almăjan, doreşte ca de-a lungul timpului revista să devină un adevărat organ cultural de presă al localităţii”. În momentul de faţă, revista de cultură şi informaţie „Săcelata” este realizată cu ajutorul Consiliului Local şi a Casei de Cultură Săcelu.

(L.E.)

Cultura târgujiană îl celebrează
pe Mihai Eminescu

Instituţiile culturale din Târgu Jiu „şi-au dat mâna” pentru a organiza manifestările prilejuite de aniversarea marelui poet român Mihai Eminescu. Evenimentul se va desfăşura pe decursul a două zile, 13-14 ianuarie, iar startul manifestărilor va fi dat de Palatul Copiilor din Târgu Jiu cu un spectacol literar-muzical-coregrafic, urmat de o expoziţie de carte eminesciană la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”. În cadrul „Eminescianei” vor mai avea loc lansări de carte, un recital de poezii şi unul de muzică folk şi romanţe.

(L.E.)

Săgeata albastră
-E rentabil; ieftin, iute,
Pentru deplasarea noastră.
-E mişto, treci deal şi munte!
-E nasol, că e… albastră!

Plecăciunile subprefectului
Spun astrele, că vom avea noroc;
În babaroase, cărţi şi băutură.
Vom fi feriţi de ape şi de foc,
Având un cocoşat la Prefectură!

Vicleşugul Dulăului
Am luat pe Dragomir, mai iau pe Naşu',
Mai iau vreo doi din F.R.F. şi Ligă,
Ş-atunci, să pomenească tot oraşu',
Cum dai din coadă şi se şi câştigă!

Camere video prin Rovinari
Montate sunt în urbea-ntreagă;
În centru sau periferie.
Dar pe când una să culeagă
„Imagini” de la… Primărie ?!

NELU POCHEA