Refuzând locuinţa primăriei,

O familie din Rovinari trăieşte ca-n codru

• Un bebeluş de două luni şi alţi trei copii minori trăiesc în condiţii mizerabile

Murdari, desculţi şi trişti, cei trei copii ai familiei Arpad, trăiesc în două cămăruţe insalubre de la marginea oraşului Rovinari. Din tavan picură, cimentul de pe jos e acoperit cu ţoale şi două paturi mici sunt culcuşul în care, seară de seară, şase oameni dorm cu grija zilei de mâine. Într-o clădire în care mai trăiesc alte trei familii, în total 14 persoane, familia Arpad îşi petrece iarna aidoma unor animale în grajd.

Din coteţ în cocină
Coteţul de pe marginea râului Jiu a fost prima locuinţă în care s-a instalat familia Arpad. Veniţi din alte judeţe ale ţării, părinţii împreună cu cei doi copii sunt ca şi păsările migratoare, trecând dintr-un loc în altul fie din cauză că sunt izgoniţi, fie că nu mai au condiţii. Dacă o vară întreagă au crescut aidoma unor păsări într-un coteţ, acum, în plină iarnă, se află într-o clădire ce ar fi trebuit să fie o staţie de apă.
N-a fost să fie aşa, imobilul fiind acum locul în care trăiesc patru familii înghesuite ca stridiile într-o conservă. Numai că, în cămăruţele familiei Arpad, părinţii sunt nevoiţi să aibă grijă şi de un copil de doar două luni. Cu alte cuvinte, aflat la începutul vieţii, micuţul este crescut în nişte condiţii groaznice în timp ce alţi copii de aceeaşi vârstă trăiesc în condiţii decente. Lipsa banilor îi determină însă pe cei şase membri ai familiei să trăiască de pe o zi pe alta.

Grija zilei de mâine
Feţele înnegrite ale copiilor, picioruşele goale şi pline de noroi sunt dovezile unei civilizaţii de mult apuse. Cu degetele în gură, copiii de patru, opt şi 10 ani par că nu realizează greutăţile prin care trec. Privindu-i, îţi dau impresia că încă viaţa este un joc pentru ei deşi realitatea e cu totul alta. Pe de altă parte, în acest timp, mama încearcă să-şi astâmpere din plâns ultimul copil venit într-o lume care nu-i oferă nimic bun.
Mâncarea este una dintre principalele greutăţi ale acestei familii. Venirea serii şi conştientizarea faptului că trebuie dat de mâncare copiilor, îi sperie pe părinţi. „Pentru diseară am să iau un kil de cartofi”, spune tatăl copiilor, Calo Arpad. Ultima masă a fost o conservă de fasole pe care au împărţit-o pe din şase astfel încât nici unul dintre cei şase să nu adoarmă cu stomacul gol.
Deşi au un cal ce seamănă însă mai mult a mârţoagă, familia Arpad face cu greu faţă cheltuielilor. Singurii bani, povesteşte bărbatul, vin „de pe urma unui excavator ce scoate fier vechi”. Numai că fierul este din ce în ce mai rar iar, zilnic, Arpad spune că, abia găseşte câteva kilograme atât cât să nu poată muri de foame.

Ajutoare de la primărie
Situaţia familiilor venite din alte judeţe şi stabilite la nivelul localităţii Rovinari sunt în atenţia Serviciului Public de Asistenţă Socială. Directorul acestui Serviciu, Dumitru Cotruna spune că „administraţia locală a făcut tot ce s-a putut pentru a schimba în bine viaţa acestor oameni”. Deşi le-au oferit locuinţe, atât familiei Arpad cât şi celorlalţi, după câteva săptămâni aceştia le-au părăsit chiar dacă toate costurile erau susţinute de către Consiliul Local Rovinari.
„Au spus că le place viaţa de nomad”, afirmă reprezentanţii administraţiei. De asemenea, directorul Cotrună mai spune că, anul trecut, fiecare familie a primit câte cinci milioane de lei din partea primăriei. Din păcate, în ciuda condiţiilor optime de trai pe care administraţia locală le-a oferit familiilor în cauză, aceştia din urmă preferă să trăiască într-un fel de cocină, punând astfel în pericol viaţa şi sănătatea propriilor copiii.

IRINEL CEURANU

Ploile au făcut ravagii în Gorj

Precipitaţiile abundente din ultima perioadă au făcut pagube în 12 localităţi gorjene. Alimpeşti, Albeni, Dănciuleşti, Godineşti, Logreşti, Muşeteşti, Turcineşti, Băleşti, Slivileşti, Cătunele, Bolboşi sunt comunele afectate de alunecări de teren şi inundaţii. Au avut de suferit 18 gospodării, fiind grav avariate două case, din care una a fost evacuată. De asemenea, cinci drumuri judeţene şi şase drumuri comunale au fost afectate, iar 150 hectare de teren agricol au fost inundate.
În comuna Alimpeşti, DJ Alimpeşti-Alunu şi DC Corşoru sunt afectate. „Drumul judeţean este afectat pe o porţiune de 100 de metri, s-a lăsat puţin, însă nu atât de mult pentru ca circulaţia să fie întreruptă, la fel şi pe cel de la Corşoru, însă, cu toate că am luat măsuri de urgenţă, dacă ploile vor continua există riscul ca circulaţia să se întrerupă”, după cum a precizat primarul comunei Alimpeşti, Elena Mosor. Şi, tot în Alimpeşti, biserica comunei a fost afectată, zidurile au crăpat şi există pericolul ca aceasta să se „scufunde” mai ales că „acolo unde s-a construit, s-a făcut o umplutură de pământ, iar, acum, după atâtea ploi, aceasta se lasă uşor-uşor”, explică primăriţa Mosor.
În comuna Cătunele s-a produs o alunecare de teren ce a afectat două imobile. Cauza producerii acestor alunecări o constituie, în principal, nepreluarea apelor de pe versanţi prin şanţuri şi rigole, după cum reiese din constatarea făcută de către Inspectoratul Judeţean în Construcţii Gorj. De asemenea, în Băleşti, satul Tămăşeşti, au fost inundate 10 gospodării. La Turcineşti, râul Jiu a erodat malul drept, existând pericolul de inundare al locuinţelor. De altminteri, în Godineşti alunecările de teren au pus în pericol reţelele de gaze, curent şi de apă. La Bolboşi, două case şi o suprafaţă de 150 de hectare de culturi agricole au fost inundate, iar la Albeni, în satul Pruneşti, alunecările de teren au afectat patru gospodării, acestea nemaiputând fi locuite.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu le-a cerut ieri prefecţilor să dispună ca societăţile comerciale care sunt în subordinea consiliilor judeţene să îşi mobilizeze toate mijloacele tehnice, în aşa fel încât pe drumurile judeţene să se circule în mod corespunzător. „Cer de asemenea prefecţilor să demareze verificarea echiparea corespunzătoare pentru iarnă a mijloacelor auto. Dacă sunt echipate necorespunzător, aceste mijloace auto vor bloca drumurile şi ceilalţi participanţi la trafic vor suferi din cauza lor. Acolo unde condiţiile o impun, nu ezitaţi să instituiţi restricţii de circulaţie, concomitent cu luarea măsurilor de curăţare şi degajare a drumurilor. Cereţi-le primarilor să verifice rezervele de combustibil, de materiale de intervenţie şi echipamente pentru acţiunile operative, să dispună completarea acestora, astfel încât să fie oricând pregătiţi de intervenţie”, a declarat Tăriceanu în cadrul videoconferinţei cu prefecţii.

CORINA POPA

Ambulanţa, la un pas de a
fi trasă pe dreapta

Staţia de Ambulanţă îşi joacă în aceste zile ultima carte a existenţei sale ca instituţie publică. Ultimele semnale de alarmă trase de directorul Nicolae Şerban ar trebui să dea de gândit autorităţilor locale, mai ales că autorităţile centrale au manifestat destulă indulgenţă atunci când a fost vorba de autorizarea Staţiei.
Cu bani nerecuperaţi, Ambulanţa gorjeană riscă să îşi înceteze activitatea de luna viitoare. Directorul Nicolae Şerban spune că unitatea nu se poate moderniza şi nu poate să obţină acreditările de care are nevoie pentru că nu îi sunt plătite serviciile pe care le-a prestat. Şerban a apelat inclusiv la prefectul Ştefan Popescu Bejat şi la şeful Direcţiei de Sănătate Publică Aristică Moroşanu pentru a media conflictul pe care acesta îl are cu spitalul judeţean şi cu Casa de Sănătate. Nicolae Şerban spune că în sediul Ambulanţei plouă, iar el nu îşi poate recupera nici măcar o parte din miliardele pe care le are de încasat pentru serviciile prestate în anii trecuţi.
Ambulanţa trage de datorii de ani buni şi a ajuns acum să aibă un parc auto cu care medicii reuşesc să facă minuni atunci când trebuie să salveze vieţi. Sărăcia de la Staţie este cel mai bine descrisă de un episod tragi-comic de la sfârşitul anului trecut, când o ambulanţă a fost pur şi simplu sechestrată la un service din oraş pentru că reparaţiile anterioare, de vreo 20 de milioane, nu fuseseră reparate. A fost nevoie atunci de intervenţia mascaţilor pentru a ca maşina să fie „salvată” şi recuperată de unitate.
Scandalurile din ultimii ani îşi vor arăta în curând „roadele”, dar acestea vor fi acre, iar gorjenii nu le vor putea gusta. Primele semnale privind neacreditarea staţiei de ambulanţă le trăgea acum un an fostul director interimar Călin Neamţ. De atunci au fost atâtea scandaluri la unitatea respectivă că aproape nimeni pare să nu se mai fi interesat de problema majoră care trebuia, de fapt, rezolvată aici.

GIGI CIUNCANU

66 de vânători au fost excluşi
din AJVPS Gorj

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Gorj şi-a diminuat numărul membrilor vânători, ca urmare a excluderii celor care nu şi-au plătit cotizaţia. Nicolae Tonca, directorul AJVPS Gorj, a precizat că în luna octombrie 2005 au fost emise pentru cei care nu achitaseră integral cotizaţia un număr de 602 somaţii, în urma cărora au fost excluşi 66 de vânători. „Din 2001 nu s-a mai susţinut nici un concurs pentru cei care doreau să intre în rândurile membrilor vânători, astfel că din cei 2060 de vânători câţi erau înscrişi, după excludere, în prezent, în evidenţele AJVPS Gorj se află un număr de 1200 de vânători”, susţine Tonca.
Pentru a putea participa la concursul pe care AJVPS Gorj îl va organiza, un vânător trebuie să aibă efectuat cel puţin un an de stagiatură în cadrul unei grupe de vânători, iar în ultimii 10 ani să nu fi fost exclus dintr-o asociaţie vânătorească pentru fapte de braconaj.

CORINA POPA

Victimele erau urmărite la bancă !

Tâlharii bucureşteni au fost
trimişi în judecată

Tâlharii bucureşteni care au „uşurat” un târgujian de 50 de milioane de lei vechi, după ce l-au urmărit când a luat banii de la bancă, au fost trimişi în judecată de procurorii gorjeni la sfârşitul lunii decembrie 2005. Nicolae Stănescu, din Târgu Jiu, a rămas fără diplomatul în care avea zecile de milioane şi actele firmei, după ce a fost filat de către tâlhari la bancă, în timp ce scotea banii. Aceştia i-au înţepat roata din stânga faţă, a autoturismului cu care venise, iar acesta a făcut pană după numai câţiva metri. În momentul în care Nicolae Stănescu s-a apucat să schimbe roata maşinii, hoţii au profitat şi i-au luat pur şi simplu de pe bancheta din spate a maşinii cele două genţi, cu bani şi cu acte. Autorii furtului sunt Daniel Gheorghe Radu, în vârstă de 26 de ani, Gheorghe Teodor Scărlătescu, în vârstă de 34 de ani şi Ion Cătălin Puică, în vârstă de 26 de ani, toţi trei născuţi şi domiciliaţi în Bucureşti. Prada a fost împărţită în Parcul Municipal, cei trei abandonând genţile cu restul bunurilor pe care le conţineau.
Poliţiştii nu au reţinut şi arestat preventiv decât pe Daniel Radu şi Teodor Scărlătescu, Cătălin Puică sustrăgându-se, în continuare, urmăririi penale. Prejudiciul a fost recuperat doar în parte, adică suma de bani furată de la Nicolae Stănescu, însă genţile şi ştampilele firmei nu au mai fost găsite, astfel că victima tâlhăriei s-a constituit parte civilă împotriva autorilor. Daniel Radu şi Teodor Scărlătescu au fost arestaţi preventiv câte 10 zile, însă instanţa nu a mai prelungit mandatul decât celui din urmă, Daniel Radu fiind pus în libertate la data de 16 decembrie 2005.
Procurorul Teodor Sichitiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, a precizat că autorii sunt suspecţi şi într-un altă cauză asemănătoare, în care un bărbat care a ridicat de la bancă aproape un miliard de lei vechi a fost jefuit. „Dosarul acesta se află încă în lucru şi urmează să stabilim dacă respectivii au fost sau nu autorii şi acelui furt”, a precizat prim-procurorul Parchetului Târgu Jiu, Adrian Baican.

ANA-MARIA ILINCA

Deşi pseudopesta omoară

Reticienţi la vaccinat găinile

Proprietarii de găini din judeţ nu se grăbesc să îşi vaccineze păsările, deşi riscă să rămână fără acestea. Şeful Direcţiei Sanitar Veterinare Ion Iliuţă spune că doar la Dăneşti sunt 40 de familii care nu vor să îi lase pe medicii veterinari să vaccineze păsările împotriva pseudopestei aviare. Fiecare vaccin costă 3.000 de lei şi trebuie făcut măcar la începutul anului, în caz contrar păsările riscând să moară din cauza pseudopestei. Iliuţă spune că proprietarii nu vor să aibă păsările vaccinate pentru că le este teamă că ouăle nu ar mai fi de calitate în perioada următoare. Şeful Direcţiei Sanitar Veterinare afirmă că vaccinul nu afectează în nici un fel pasărea sau ouăle, găinile riscând însă să moară dacă nu sunt tratate preventiv la termen. Acesta menţionează că în unele localităţi, inclusiv în Tg-Jiu, s-au înregistrat cazuri de păsări moarte din cauza bolii respective, proprietarii riscând amenzi de zeci de milioane în cazul în care vor refuza în continuare să îşi vaccineze găinile.

(G.C.)

Patrimoniul cultural, în atenţia
Direcţiei de Cultură Gorj

Încă de la sfârşitul anului 2005, Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Gorj a încercat să se ocupe, în mod special, de problemele de patrimoniu din judeţ. Olimpia Bratu, directoarea instituţiei, a declarat că „în cursul acestui an activitatea Direcţiei de Cultură va fi axată pe patrimoniul cultural din judeţ, încercând ca în fiecare săptămână să realizăm cel puţin un control”. În ceea ce priveşte manifestările culturale, acestea vor fi organizate în colaborare cu alte instituţii de gen din judeţ pentru că bugetul alocat Direcţiei de Cultură nu permite acest lucru. „Bugetul pe care noi îl primim este împărţit în două categorii, cheltuieli salariale şi cheltuieli materiale, iar după achitarea acestora sumele rămase nu mai permit şi organizarea manifestărilor culturale”, explică Olimpia Bratu.

(L.E.)