Minerii nu vor mai arde gazul degeaba

Lignitul, tot mai apreciat de guvernanţi

Criza gazelor îi va avantaja pe minerii din Oltenia. Secretarul de stat din Ministerul Economiei Ionel Manţog a declarat că scandalul dintre ruşi şi ucrainieni confirmă importanţa strategică pe care o are lignitul şi despre care s-a vorbit în ultimii ani doar pe la Târgu Jiu. Acesta a menţionat că în perioada următoare este foarte posibilă o creştere a cererii de cărbune, mai ales că şi premierul Călin Popescu Tăriceanu a făcut referire la un astfel de aspect.
Manţog spune că Societatea Naţională a Lignitului ar putea să îşi mărească productivitatea cu până la un sfert în acest an, întrucât sunt în conservare mai multe unităţi de producţie rentabile. În plus, pentru anul viitor, producţia a putea creşte şi la 35 de milioane de tone, faţă de 26 de milioane câte erau prognozate pentru acest an.
Minerii vor intra în Uniunea Europeană cu salarii decente. Secretarul de stat din Ministerul Economiei Ionel Manţog declară că fondul de salarii pentru minerii din Oltenia va fi indexat în acest an cel puţin cu nivelul inflaţiei. Acesta a precizat că fondul se va împărţi, la fel ca şi în alţi ani, la mai puţini angajaţi, pentru că din sector vor continua să se facă reduceri de personal de nivelul a câtorva sute.
Negocierile dintre sindicate şi administraţia Societăţii Naţionale a Lignitului încep săptămâna viitoare, cele două părţi trebuind să se pună de acord şi cu privire la numărul disponibilizărilor din acest an. Manţog spune că sindicatele şi administraţia ar trebui să fie de acord să facă reducerile de personal în prima parte a anului pentru ca eficienţa unei astfel de măsuri şi îşi arate roadele la sfârşitul lui 2006.

GIGI CIUNCANU

Realist !

Gorun recunoaşte că „Universitatea are nevoie de calitate”

Noul rector Adrian Gorun doreşte să revitalizeze Universitatea „Constantin Brâncuşi”. Acesta a organizat un simpozion la care a invitat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, precum şi importanţi oameni de afaceri din municipiu, dar şi pe deputaţii Pantelimon Manta şi Marcel Romanescu, membri în comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor.
Gorun a făcut cunoscute cu această ocazie intenţiile sale de viitor şi modalităţile prin care doreşte să ajute Universitatea să se dezvolte şi să devină un centru important în zonă pentru învăţământul superior. Noul rector şi-a prezentat planurile şi a cerut sfaturi de la invitaţii săi, inclusiv de la cei doi parlamentari care pot ajuta Universitatea prin funcţiile pe care le deţin.
Adrian Gorun a menţionat că a discutat recent cu ministrul educaţiei despre situaţia Universităţii de la Tg-Jiu, ministrul constatând că instituţia de învăţământ superior este destul de mare. Rectorul spune că numărul de studenţi de 6.000 ar putea fi şi mai mare în viitor, principala sa dorinţă fiind creşterea calitativă a procesului educaţional. Gorun a menţionat că înfiinţarea unei biblioteci puternice universitare reprezintă pentru el una dintre primele priorităţi pe termen scurt. Rectorul a făcut cunoscut că 5.000 de volume de carte vor fi aduse la Târgu Jiu în scurt timp, universitatea neavând însă unde să le depoziteze în mod corespunzător.

GIGI CIUNCANU

După grevă şi vacanţă

Şcolile din sate, „disponibilizate”!

Două veşti a avut ieri de comunicat opiniei publice inspectorul şcolar general Liviu Andrei. Prima viza starea de bucurie a acestuia pentru că „am avut un final de an nemaipomenit de bun”, bucurie dată de câştigarea concursului pentru funcţia ocupată, dar şi de miliardele primite de la minister pentru modernizarea sediului Inspectoratului. Asta ar fi vestea bună, cea rea, pentru dascăli, dar şi pentru elevi, urmând de abia acum.
Andrei a anunţat că reforma demarată de minister va duce la închiderea a mai bine de trei sferturi din şcolile existente acum în judeţ. Luna aceasta sunt evaluate unităţile şcolare, iar în februarie inspectoratul face propunerile de rigoare la acelaşi minister al educaţiei. Liviu Andrei a anunţat că doar 200 din cele 772 de unităţi şcolare din judeţ vor mai fi funcţionale la sfârşitul perioadei de reformă. Acesta a precizat că mediul rural va fi afectat cel mai puternic de preconizata reducere a unităţilor şcolare.
Andrei a menţionat că cifrele respective sunt, deocamdată orientative, dar cu şanse mari de a se materializa în acest an. Inspectorul general afirmă că şcolile care nu vor fi închise sunt deja dotate cu laboratoare de informatică, în jurul lor urmând să se dezvolte viitoarele centre de învăţământ. Acesta a mai spus că profesorii care sunt titulari au locurile de muncă asigurate, mai ales că după finalizarea reformei nu vor mai exista clase cu trei sau patru elevi.
Liviu Andrei a precizat că profesorii suplinitori din mediul rural vor avea de suferit pentru că, la fel ca elevii, vor face naveta. Inspectoratul şcolar va aduce microbuze cu care vor face deplasarea atât elevii, cât şi profesorii. Inspectorul general spune că timpul de deplasare se va reduce în comparaţie cu cel de acum, când elevii sunt nevoiţi să meargă oricum pe jos câţiva kilometri.
„Va fi mai greu pentru un cadru didactic să urce în autobuz la oră fixă şi să meargă să îşi facă treaba, pentru că acum are şcoala lângă casă şi poate să îşi mai vadă de treburile casnice. În viitor sunt sigur că vom avea un învăţământ de calitate, aşa cum este în statele occidentale, unde principiile pe care vrem noi să le aplicăm sunt promovate de mult timp”, a menţionat şeful Inspectoratului Şcolar.

GIGI CIUNCANU

Peste 450 de deţinuţi liberaţi
condiţionat în 2005

Conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranţă Târgu Jiu a luat decizia ca de sărbătorile de iarnă să acorde şansa unei îndreptări la peste 40 de deţinuţi, pe lângă cei 435 liberaţi condiţionat. Eugen Simescu, directorul Penitenciarului Târgu Jiu a precizat că în ziua de marţi, 20 decembrie, au fost liberaţi condiţionat 23 de deţinuţi şi tot atunci au mai intrat la comisia de liberare condiţionată încă 19 deţinuţi. Instanţa a decis ca şi aceştia să fie puşi în libertate condiţionat, astfel că noul an i-a găsit departe de gratiile puşcăriei. În primele zile din 2006, alţi opt deţinuţi au primit aviz favorabil de la Comisia de Liberări Condiţionate din cadrul Penitenciarului Târgu Jiu, după cum a declarat Eugen Simescu, la fel şi de la magistraţi, astfel că săptămâna viitoare se vor putea bucura de libertate din nou.
În colaborare cu Penitenciarul Târgu Jiu, Serviciul de Protecţie a Victimelor şi Reintegrare Socială a Infractorilor de pe lângă Tribunalul Gorj a realizat 51 de ghiduri de interviu, în urma discuţiilor purtate cu tot atâţia deţinuţi aflaţi în diverse stadii de executare a pedepsei. De asemenea, au mai fost întocmite 30 de referate socio-familiale şi de evaluare psiho-comportamentală pentru un număr de 30 de deţinuţi care s-au eliberat condiţionat în 2005. Pentru deţinuţii liberaţi condiţionat în 2005 s-au desfăşurat activităţi de consiliere de grup şi individuală, în vederea pregătirii pentru liberare. Tot în 2005, au mai fost derulate trei programe de consiliere în grup, în care au fost incluse 27 de persoane: în programul „Educolex” (educaţie juridică) – 13 deţinuţi, în programul de educaţie civică – 13 deţinuţi şi în programul „Decizia e a ta” (program de reabilitare comportamentală) – 11 deţinuţi, fiecare deţinut putând participa la mai multe programe.

Reintegrarea în societate a deţinuţilor
Cele două instituţii, Penitenciarul Târgu Jiu şi Serviciul de Reintegrare a Infractorilor, împreună cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj au derulat, în perioada aprilie – decembrie 2005, săptămânal, activităţi de informare şi consiliere pentru 435 de deţinuţi pentru reintegrarea acestora în societate.
Reprezentanţii celor trei instituţii au precizat că persoanele consiliate şi-au exprimat dorinţa de a fi reintegrate în muncă, au solicitat informaţii privind modalitatea de întocmire a dosarului de înscriere la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi au fost interesate de posibilitatea înscrierii la un curs de formare profesională, precum şi modalitatea de comunicare cu consilierii de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor.
„Această acţiune va continua şi în 2006, intenţionându-se totodată crearea unei baze de date cu privire la persoanele liberate condiţionat din PMS Târgu Jiu, care s-au înregistrat la AJOFM Gorj, bază de date care va conduce la stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţilor comune”, au declarat reprezentanţii celor trei instituţii.

ANA-MARIA ILINCA

După modelul unei primării din Baia Mare,

Sesizările la Primăria Băleşti vin… la cutie

Cetăţenii comunei Băleşti au posibilitatea să sesizeze comportamentul abuziv al funcţionarilor şi nu numai, punând la cutia de reclamaţii o sesizare fie ea şi anonimă. Acest mijloc de comunicare cu instituţia a fost oferit cetăţenilor ca urmare a unei vizite întreprinse la o altă primărie din Baia Mare de către primarul din Băleşti. Purtătorul de cuvânt al acestei instituţii, Gheorghe Ijac, spune că edilul Aristică Paicu a văzut această casetă de reclamaţii la administraţia locală din nordul ţării.
Odată întors la Băleşti, primarul a dispus instalarea a două astfel de cutii şi în clădirea instituţiei pe care o conduce. La aproape un an de zile de la montarea acesteia, rezultatele sunt însă sub aşteptările administraţiei. Altfel spus, pe parcursul a mai bine de zece luni, au fost depuse aici doar două sesizări. Una dintre acestea se referea la eliberarea unui act de proprietate iar cealaltă venea din partea unui grup de cetăţeni de pe raza satului Corneştii Noii care reclamau faptul că nu le este ridicat gunoiul de la poartă.
Potrivit secretarul comunei Băleşti, Vasile Cârlogea, ambele sesizări ale cetăţenilor au fost rezolvate în mod favorabil. Deşi s-a sperat că această cutie va conţine şi reclamaţii la adresa salariaţilor Primăriei Băleşti, acest lucru, spune secretarul, nu s-a întâmplat. În această ordine de idei, Cârlogea spune că orice persoană de pe raza comunei poate depune în cutia de reclamaţii o nemulţumire referitoare şi la comportamentul funcţionarilor din primărie dar şi la alte aspecte din viaţa comunei. Sesizările vor fi analizate şi rezolvate în cel mai scurt timp, mai promite secretarul comunei Băleşti, Vasile Cârlogea. De menţionat că oferirea posibilităţii cetăţeanului de a-şi expune păsurile într-o astfel de cutie a reclamaţiilor este un lucru rar întâlnit la primăriile din judeţ, excepţie făcând însă primăria Băleşti.

IRINEL CEURANU

Fond de carte mai bogat la Biblioteca „Christian Tell”

Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” din Târgu Jiu a achiziţionat anul trecut mai multe cărţi de specialitate (nonbeletristice), studii în diferite domenii şi mai puţine cărţi „de divertisment”. Astfel, biblioteca s-a îmbogăţit cu peste 80 mii de titluri noi de carte. Alexandra Andrei, directoarea instituţiei, a declarat că „cererea a fost mult mai mare pentru cărţile de nonbeletristică şi am constat de-a lungul anului că foarte mulţi iubitori de carte vin aici pentru a face diferite lucrări şi pentru a se informa”. Ca atare, au fost achiziţionate cărţi în domeniile: filozofie, sociologie, drept, ştiinţe economice, medicină, artă, tehnică, istorie, geografie, turism etc.
Biblioteca Judeţeană trebuie să acopere şi nevoile studenţilor din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” şi a altor facultăţi ce funcţionează în municipiu pentru că bibliotecile acestora nu acoperă cererea. „Foarte mulţi studenţi vin la bibliotecă pentru a realiza lucrări de diplomă sau diferite referate”, explică Alexandra Andrei. Aceasta a mai precizat că şi în acest an instituţia pe care o conduce se axează pe achiziţionarea cărţilor de nonbeletristică, cererea fiind în creştere, iar „apariţia noutăţilor în aceste domenii este în ascensiune”.
Pentru a cumpăra titluri de carte, Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” a alocat anul trecut aproape 900 milioane de lei vechi, bani care cuprind şi o donaţie a Ministerului Culturii şi Cultelor de aproape 155 milioane lei. „Ministerul Culturii şi Cultelor a trimis în cursul anului 2005 diferite titluri de carte, în urma unor discuţii avute la nivel naţional despre lipsa cărţilor din bibliotecile din teritoriu”, a spus Alexandra Andrei. Biblioteca nu a primit, însă, bani de la Ministerul Culturii deoarece instituţia este finanţată de Consiliul Judeţean Gorj, iar tot ce se primeşte de la nivel naţional este în regim de donaţie.
Consiliul Judeţean Gorj nu alocă o sumă clară pentru asigurarea fondului de carte. În bugetul prevăzut pentru bibliotecă este precizată o anumită sumă de bani care are ca destinaţie cheltuielile materiale ale instituţiei. „Aceste cheltuieli materiale se referă la plata utilităţilor pe care noi le plătim prima dată, iar apoi banii care rămân îi folosim pentru achiziţia cărţilor, deoarece nu putem să-i lăsam pe cititori pe întuneric”.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Ion

Legendarul Ion un nume, o fiinţă, un erou,
Este marea sărbătoare, la un pas de Anul Nou!
Ioan, fu botezătorul Domnului Iisus cel Sfânt
Şi el însuşi, este Sfântul cel mai cinstit pe pământ!
Ion este frecventul nume şi-n ţară şi-n alte ţări;
Strigând Ion, ţi se răspunde unanim din patru zări!
Ion este nume de slugă, însă şi de şef de stat.
Ioni au fost şi domnitori, dar şi ăi mai proşti din sat.
Cel mai mare dramaturg, un nume l-a avut Ion.
Dar şi şefu de Consiliu, mână dreaptă de baron…
Spun poveştile că popii, multe slugi le aveau Ioni.
Ioan Cuza căzu-n pizma partizanilor masoni,
Ioan Andone îşi luă zborul pe pământul nicofiei
Miliardele de Ioni intră-n cărţile chimiei.
Cel mai bogat om din ţară este Ion cel mustăcios.
La scrutinul din PD, ieşi Ion victorios.
La cultură nota zece, o merită Ion Cepoi!
Unul Ion, Procuratura o mânjise cu noroi…
Doar o Ioană s-amintesc şi te lasă fără glas;
O ţepară pocăită, „turista” Maria Vlas…
Să-i lăsăm pe acei care umbresc degeaba pământul,
Căci se supără pe noi, IOAN BOTEZĂTORUL SFÂNTUL!
Ei au fost mereu în pana maestrului ce s-a stins,
Rămânându-ne în suflet, însuşi moartea a învins!
Acel rege-al epigramei al satirei campion,
Pentru noi, nemuritorul, sacrul CĂNĂVOIU ION!
Pentru cei ce sunt în viaţă, sănătate şi noroc,
„La mulţi ani” şi cele bune, la toţi Ionii la un loc!

De te laşi în jos pe valuri, udă Jiul în aval
Şi pământul ce-l suportă, pe un cârcotaşi zonal
Merită trecut la coadă, tabacheră în pluton,
Pe nevrednicul de nume, păcătosul…

POCHEA ION