De la instrucţia soldaţilor, la creşterea găinilor!

Un pensionar din Băleşti câştigă bani din creşterea păsărilor de rasă

• Fostul ofiţer de armată are în propria ogradă sute de zburătoare

Pasiunea şi munca duc la satisfacţii sufleteşti dar şi materiale. Acest lucru îl ştie foarte bine fostul ofiţer de armată, Gheorghe Spineanu din satul Rasova, comuna Băleşti. După ce o viaţă de om a petrecut-o în hainele militare în oraşul Braşov, bătrânul, ajuns acum la vârsta de 60 de ani, a început să-şi cultive pasiunea pe care, aşa cum spune chiar mama acestuia Maria Spineanu, o avea încă din copilărie.
Astfel, „împins de rădăcină şi de pasiunea de a avea cât mai multe păsări şi animale”, fostul cadru militar a trecut de la instrucţia soldaţilor la creşterea păsărilor de rasă. Aşa se face că în bătătura acestuia sunt zeci de găini de rasă, 80 de papagali, 13 iepuri din rasa „uriaşul belgian” şi peste 20 de raţe „leşeşti”. Spineanu spune că, într-o vreme, a crescut chiar fazani şi prepeliţe, dar a renunţat la îngrijirea acestora întrucât nu le putea oferi condiţiile optime de viaţă.
Pentru că de la 24 de ani a avut grijă de orătănii, bătrânul spune că la un moment dat, în Braşov, „am crescut găini şi pe balcon, la etajul şase”. Deşi obţine venituri frumoase în urma comercializării ouălor şi a păsărilor din rase rare, Spineanu spune că nu le creşte din interes material. „Sunt mulţumit dacă-mi iese ceva în plus din cât cheltui cu ele”, povesteşte acesta.

Un cocoş ajunge la 1,5 milioane de lei
Cele mai mari găini se află în curtea localnicului din Băleşti. Făcând parte din rasa „Brahma”, păsările de curte pot ajunge, după cum spune crescătorul, la o greutate de circa 6 kilograme, fiind comercializate la preţul de 1,2 milioane de lei pentru o găină şi 1,5 milioane lei pentru un cocoş. Din aceeaşi rasă, Spineanu are şi alte categorii inclusiv „Brahma pitic”, penajul păsărilor crescute de către bătrân fiind foarte variat.
Tot de rasă sunt şi raţele crescute de acesta dar şi iepurii, „uriaşul belgian”, o rasă care, afirmă Spineanu, se produce şi se menţine foarte greu. Fireşte, creşterea tuturor acestor păsări şi animale presupune timp, pasiune dar şi costuri. Astfel, bătrânul povesteşte că, lunar, orătăniile consumă circa 150 kilograme de concentrate. Creşterea şi îngrăşarea acestora, mai spune crescătorul, se poate face numai printr-o alimentaţie bogată. De asemenea, vaccinul pentru pseudopesta aviară este obligatoriu, tratamentul preventiv neputând să fie omis de către un adevărat crescător.

Papagalii rotunjesc veniturile
Într-o încăpere din curtea casei zboară în toate părţile zeci de papagali de toate culorile şi toate mărimile. Odată intrat aici, ai impresia că vei fi asurzit de trilurile ţipătoare ale micilor zburătoare. Creşterea papagalilor este o altă pasiune a bătrânului, un hobby care, asemeni îngrijirii păsărilor, aduce bani frumoşi. Numai că a creşte papagali şi mai ales a-i învăţa să vorbească nu este un lucru atât de uşor precum pare la prima vedere.
A face un papagal să vorbească este o adevărată artă, spune bătrânul din Băleşti. Astfel, „iniţierea” acestuia trebuie să înceapă de când sunt foarte mici. Apoi urmează o perioadă de predresare în care sunt învăţaţi să mănânce din mână. De asemenea, mai spune Spineanu, papagalul trebuie să fie mascul şi în timpul dresajului să nu fie atras de alte zgomote pentru a se evita imitarea acestora din urmă. După toate acestea şi circa şase luni de dresaj zilnic, crescătorul spune că papagalul vorbeşte.

Câteva milioane şi poţi avea propria crescătorie
Pornirea unei investiţii aidoma pensionarului din Băleşti presupune, după cum spune Gheorghe Spineanu, minimul 5 milioane de lei. Cu aceşti bani se reuşeşte cumpărarea a circa o sută de ouă, numărul minim necesar pentru a avea certitudinea că se poate demara afacerea. Crescătorul recomandă însă ca pentru clocirea ouălelor să nu fie folosită o clocitoare artificială ci, „de preferinţă, curcile pentru că sunt cele mai bune de clocit”.
Cumpărarea celor 100 de ouă este recomandabil să fie făcută după vizitarea a câtorva expoziţii de profil ce se desfăşoară, începând cu luna februarie, în oraşe precum Braşov, Breaza, Reşiţa, Arad sau Timişoara. De asemenea, un alt sfat al băleşteanului este acela ca ouăle să fie cumpărate direct de la crescători, tocmai pentru a evita falsurile.
La nivelul Gorjului, achiziţionarea acestora este însă deficitară întrucât numărul crescătorilor păsărilor de curte este foarte mic iar inexistenţa unei asociaţii la nivel judeţean face imposibilă, deocamdată, organizarea unei expoziţii de acest gen la noi, mai spune Spineanu. Totodată, acesta mai adaugă faptul că, odată realizată investiţia şi apariţia primilor bani din creşterea păsărilor de curte, va atrage şi invidia vecinilor…

IRINEL CEURANU

Brazii nevânduţi de Crăciun daţi fabricanţilor de coroane

Brazii ce nu au putut fi valorificaţi de Direcţia Silvică Gorj cu ocazia sărbătorilor de iarnă au fost daţi comercianţilor de coroane funerare. Astfel, dacă în alte oraşe brazii nevânduţi din cauza preţului piperat au fost lăsaţi de izbelişte în pieţele sau locurile amenajate pentru vânzare, Direcţia Silvică Gorj a găsit, totuşi, un mod de a-i valorifica. Aurel Cojan, directorul tehnic al Direcţiei Silvice Gorj, a precizat că „din cota pe care noi am avut-o spre vânzare, şi anume 3050 de brazi, au rămas nevânduţi foarte puţini, un procent de doar 5%, însă şi pentru aceştia s-a găsit o întrebuinţare, cei care comercializează coroane funerare putându-i folosi la confecţionarea lor”.

C. POPA

AJVPS Gorj continuă recoltarea mistreţilor şi iepurilor

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Gorj a reuşit până în prezent recoltarea unui număr de 23 de mistreţi din cota de 44 aprobată. Sezonul de vânătoare se va încheia la 31 ianuarie, dată până la care sunt toate şansele ca întreaga cotă aprobată să fie realizată, după cum a precizat Nicolae Tonca, directorul AJVPS Gorj. Situaţia este similară şi în cazul cotei la iepuri. Cei 850 de iepuri nu s-au putut vâna, din cauză că iarna a fost destul de blândă şi nu a nins.
Nicolae Tonca a precizat că „în cazul în care aceste cote nu se vor realiza, va trebui să luăm măsuri pentru recoltare şi în special la mistreţi, deoarece în cazul acestora trebuie menţinut un echilibru pentru a nu distruge culturile agricole”. Numărul optim al mistreţilor ce trebuie menţinut pe fondurile de vânătoare ale AJVPS Gorj este de 224. Tonca a mai declarat că „din ceea ce s-a recoltat până în prezent, la mistreţi, nu s-a înregistrat nici un caz de pestă porcină şi nici de trichineloză, toate analizele efectuate fiind negative”.

CORINA POPA

Un bărbat şi-a găsit sfârşitul în pârâul Jilţ

Un bătrân din Borăscu şi-a găsit sfârşitul în pârâul Jilţ, deocamdată nefiind suspiciuni cu privire la moartea sa. În ziua de miercuri, 04 ianuarie 2006, orele 14.50, la Postul de poliţie Borăscu  s-a prezentat Costel Pandia, în vârstă de 34 ani, din localitate, care a sesizat faptul că tatăl său, Ion Pandia, în vârstă de 70 ani, a fost găsit înecat în pârâul Jilţ ce traversează comuna. Poliţiştii din cadrul Biroului de poliţie Mătăsari şi Postului de poliţie Borăscu, din primele verificări, au stabilit că Ion Pandia, cunoscut cu viciul beţiei, a plecat de la domiciliul său în seara zilei de marţi, 3 ianuarie 2006, fără a preciza unde anume avea să se deplaseze. Cadavrul nu prezenta urme de violenţă şi a fost transportat la morga Spitalului Târgu Jiu, în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzei  exacte a morţii. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Gorj, subinspector Daniel Tică, a precizat că nu sunt, deocamdată, suspiciuni cu privire la moartea bătrânului.

(A.M.I.)

Incendiu de la o maşină de gătit

Pompierii militari au fost solicitaţi să intervină miercuri seara la un incendiu izbucnit în Târgu Jiu, dar aceştia nu au mai avut altceva de făcut decât să stabilească cauza incendiului şi să se asigure că acesta este bine stins, deoarece focul fusese înăbuşit deja de către cetăţeni. În seara zilei de 4 ianuarie, la ora 18.00, Poliţia municipiului Târgu Jiu a fost sesizată de către o femeie din Târgu Jiu, strada Şuşiţa, despre faptul că la imobilul cu nr.43, s-a produs un incendiu. Pompierii militari care s-au deplasat la faţa locului, în urma primelor verificări efectuate, au stabilit faptul că focul a izbucnit de la o maşină de gătit, ce funcţiona cu motorină. Intervenţia pompierilor s-a redus considerabil, deoarece incendiul fusese stins cu ajutorul vecinilor. Flăcările au ars două uşi de lemn, două fotolii, o masă şi obiecte de îmbrăcăminte, în valoare aproximată de 1.000 lei noi. Valoarea bunurilor salvate a fost apreciată la suma de 5.000 lei noi.

(A.M.I.)

Incineratoarele spitalelor
îşi încetează activitatea

Incineratoarele spitalelor Târgu Cărbuneşti şi Dobriţa şi-au încetat activitatea. Acestea au fost închise la 31 decembrie 2005, cele două spitale încheind contracte cu Spitalul Judeţean Târgu Jiu pentru incinerarea deşeurilor spitaliceşti. Transportul deşeurilor spitaliceşti se va asigura de societatea Ulmex cu mijloace auto speciale care se află în curs de autorizare. Aceste deşeuri pot fi transportate la incineratorul de la Spitalul Judeţean Târgu Jiu, deoarece acesta are ca termen de închidere anul 2008. Însă, în acest an, urmează a fi închise incineratoarele spitalelor Bumbeşti-Jiu, Rovinari, Turceni şi Motru. Directorul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Gorj, Gheorghe Fometescu, a precizat că „au fost alocate fonduri speciale din Fondul de Mediu în vederea înfiinţării de incineratoare ecologice, care vor fi în număr de opt, unul pentru regiunea Oltenia care se pare că va funcţiona la Vâlcea”.

C. POPA

Centrele de permanenţă de la Cătunele şi Samarineşti funcţionează non-stop

Activitatea medicilor de familie de la Padeş la Văgiuleşti, cuprinzând şi zona Motrului, nu este una uşoară. La Padeş, medicii Răuţ, Achim şi Galtoi asigură, în baza unei înţelegeri funcţionale, un soi de permanenţă în comuna întinsă pe versanţii munţilor Cloşani. În baza acestei înţelegeri, în fiecare zi a săptămânii dar şi în fiecare noapte, locuitorii comunei Padeş beneficiază de asistenţă medicală, deşi centrul de permanenţă se află în comuna Tismana. Distanţa de la Padeş la Tismana depăşeşte, în unele cazuri, 15 km, în funcţie de satele de unde ar veni potenţialii pacienţi. Pe vremuri, dispensarul din această comună era deservit de o salvare care asigura transportul urgenţelor la spitalul din Motru. Acum există, la Tismana, două ambulanţe care au mai mult legătura cu spitalele din Târgu Jiu.
La Glogova, medicul Daniela Amon locuieşte la dispensar şi poate fi găsit aproape întotdeauna, când există o urgenţă pe teritoriul comunei. La Cătunele există un centru de permanenţă unde îşi desfăşoară activitatea şi medici de familie din Motru. Activitatea la acest centru de permanenţă, potrivit spuselor medicului de familie Victor Popescu, a fost neîntreruptă şi pe timpul sărbătorilor de iarnă. Mai multe cabinete individuale ale medicilor de familie funcţionează şi în Motru, unele în incinta Ambulatoriului de specialitate, altele în apartamente transformate în cabinete medicale în oraş.
Al doilea centru de permanenţă se află în comuna Samarineşti, în satul Samarineşti la aproximativ 3 km de drumul judeţean. Un medic de familie, care asigură permanenţa la acest centru şi care a dorit să îşi păstreze anonimatul, spune că activitatea în centrele de permanenţă nu le aduce nici un beneficiu, dar că trebuie făcută în cuantumul unor servicii plătite de Casa de Asigurări de Sănătate. În iarna trecută, majoritatea medicilor s-au deplasat în centrele de permanenţă cu maşinile proprii. Multe dintre ele au fost avariate şi cheltuielile pentru reparaţii suportate de proprietari. La Văgiuleşti există două cabinete medicale individuale, din care unul pentru satul Covrigi, situat peste deal, care, după câte se pare, a fost sau va fi părăsit curând de medicii de familie datorită condiţiilor grele de lucru cu pacienţii.
Medicilor de familie le sunt necesare maşini pentru exercitarea profesiei la solicitarea pacientului, pentru a putea face funcţionale principiile medicinii de urgenţă. Cu toate acestea, acum, în prag de reformare a sistemului sanitar, acest amănunt nu se ia în seamă, mergându-se pe principiul venirii pacientului la medic sau solicitării ambulanţei de către familie.

C. BUNILĂ