Ultimii salariaţi, concediaţi !

GRIMEX Târgu Jiu îşi închide porţile

SC GRIMEX SA Târgu Jiu, unul dintre cei mai mari prestatori de servicii pentru minerit, îşi va concedia şi ultimii angajaţi, după ce în decembrie 2005 au mai fost disponibilizaţi alţi 270 de salariaţi. Ei vor primi deciziile de concediere luni, 9 ianuarie, însă, de această dată, cei 520 de salariaţi puşi pe liber vor beneficia de şase, nouă sau 12 salarii compensatorii, în funcţie de vechimea în muncă.

Ultimii salariaţi ai GRIMEX-ului, odinioară „mecanicul şef” al mineritului gorjean, vor pleca acasă, la fel ca şi foştii lor colegi care au fost trimişi în şomaj în pragul sărbătorilor de iarnă. Cei 520 de salariaţi pe care-i mai are uzina de reparaţii vor fi disponibilizaţi, urmând să primească deciziile de încetare a contractului de muncă la începutul săptămânii viitoare. Mulţi dintre ei lucrau la GRIMEX de la înfiinţarea uzinei, mai având câţiva ani până la pensie. Nu vor pleca, însă, cu buzunarele goale, ca cei din primul val de disponibilizări, ci vor încasa şase, nouă sau 12 salarii compensatorii, în funcţie de vechimea în muncă a fiecăruia. Liderul sindical Filimon Tiriplică ssusţinea tot timpul că în contractul colectiv de muncă existau precizări conform cărora, în cazul unor reduceri de personal, să fie plătite sume compensatorii cuprinse între 6 şi 12 salarii medii pe unitate. Cei 270 de salariaţi, care au fost nevoiţi să apeleze la instanţa de judecată pentru a primi plăţi compensatorii, au primit câştig de cauză, dar încă nu a expirat perioada de declarare a recursului.
Nicolae Ghindeanu, reprezentantul lichidatorului judiciar BNP Consult Craiova, a anunţat că nu va face recurs, dar rămâne de văzut ce decizie va lua Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). ANAF este cel mai mare creditor al societăţii, având de recuperat de la GRIMEX peste 670 de miliarde de lei.

Uzina de reparaţii aşteaptă un nou „patron”
GRIMEX a fost privatizată cu ani în urmă prin metoda MEBO, angajaţii devenind şi acţionari, dar în timp acţiunile au fost tranzacţionate, astfel că o mare parte s-a concentrat în mâna unor oameni de afaceri. Aproape toţi prestatorii de servicii pentru minerit au o situaţie financiară dificilă, fiind în faliment sau reorganizare judiciară.
Liderul sindical Filimon Tiriplică a tras nenumărate semnale în ultimii ani cu privire la faptul că uzina este condusă cu bună ştiinţă spre faliment. „Nu ştiu ce să le mai spun oamenilor”, susţine Tiriplică, accentuând că viitorul uzinei de reparaţii este unul incert. GRIMEX va fi scoasă la vânzare de lichidatorul judiciar în primăvara acestui an. „Sper să o cumpere un investitor care să îi păstreze profilul de activitate şi să le dea din nou de lucru târgujienilor”, a spus Nicolae Ghindeanu.

GRIMEX a fost evaluată la peste 300 miliarde lei
Deşi falimentară, GRIMEX continuă să aibă comenzi şi să mai lucreze. Uzina târgujiană mai are contracte în derulare cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia astfel că le mai poate da oamenilor de lucru o perioadă de timp. „Salariaţii vor fi concediaţi, dar o mică parte va fi reîncadrată pentru a putea fi onorate contractele. Ei vor fi, însă, încadraţi pe perioadă determinată”, explică Nicolae Ghindeanu. Uzina a fost evaluată la circa 330 de miliarde lei, ţinându-se cont atât de clădirile, terenurile şi utilajele deţinute, cât şi de stocurile existente.
Sindicaliştii speră ca Societatea Naţională a Lignitului să cumpere GRIMEX şi să păstreze locurile de muncă, însă SNLO a fost invocată ca salvatoare şi în cazul UREX şi, după cum s-a văzut, uzina rovinăreană încă mai aşteaptă un cumpărător.

IRINA IRINOIU

Structuri şi şefi noi în cadrul
Poliţiei din judeţ

Anul 2006 a adus pentru Inspectoratul Judeţean de Poliţie o structură nouă, menită să asigure o compatibilitatea acestuia cu structurile similare din cadrul ţărilor membre în Uniunea Europeană. Noua concepţie de organizare a fost prezentată ieri de comisarul şef Constantin Nicolescu, acesta menţionând că „reforma a urmărit cu prioritate eliminarea paralelismelor, descentralizarea unor competenţe şi responsabilităţi ale inspectoratului către subunităţile cu atribuţii de execuţie”.

Astfel, în noua structură a apărut compartimentul de analiză a informaţiilor, cel de inspecţie internă, cel juridic, cel de marketing şi achiziţii publice, dar şi funcţia de ofiţer de relaţii internaţionale şi integrare europeană. Compartimentul de analiză a informaţiilor va avea atribuţii de colectare, procesare şi stocare a informaţiilor de interes poliţienesc, informarea conducerii şi elaborarea unor analize strategice şi propuneri privind combaterea fenomenului infracţional. Compartimentul inspecţie internă se va ocupa de evaluarea activităţilor desfăşurate de servicii, birouri şi structurile teritoriale, recomandări pentru îmbunătăţirea activităţilor desfăşurate şi efectuarea unor controale tematice. Compartimentul juridic va avea ca sarcini principale reprezentarea în instanţă a instituţiei în cauzele aflate pe rol, suplimentându-se personalul existent cu încă un ofiţer şi un agent. Compartimentul marketing şi achiziţii publice va avea atribuţii de asigurare a suportului logistic pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţilor inspectoratului.
În plus, s-a realizat comasarea serviciului de poliţie rutieră şi a celui criminalistic, de la nivelul inspectoratului, cu birourile de profil din teritoriu, noile structuri având o competenţă teritorială extinsă. De menţionat este şi faptul că Biroul Poliţiei Transporturi a trecut în subordinea serviciului regional de Poliţie TF Craiova, iar Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate se subordonează Brigăzii de Combatere de Criminalităţii Organizate Craiova.

Poliţia din Novaci are un nou şef
Centrele zonale de Poliţie au fost şi ele desfiinţate, Serviciul Poliţiei de Ordine Publică fiind, de asemenea, reorganizat, prin înfiinţarea poliţiei de proximitate, de siguranţă şi patrulare, criminalitate judiciară şi sisteme de pază. De la 1 ianuarie au apărut poliţiile rurale chiar în cadrul poliţiilor municipale şi orăşeneşti, efectivele de ordine şi siguranţă publică crescând de la 381 la 414 în acest an.
Nicolescu a menţionat că toate posturile de conducere au fost sau vor fi ocupate prin concurs. Primul câştigător, la Serviciul de Ordine Publică, este subcomisarul Cornel Filip, care a lăsat vacant postul de şef de la Rovinari. Postul respectiv va fi scos la concurs, Filip menţionând printre ultimele realizări ale sale din oraşul condus de primarul cu nume similar, dară fără grad de rudenie, sistemul de supraveghere cu camere video. Primăria a cumpărat 36 de camere video cu ajutorul a 40.000 de euro luaţi dintr-un împrumut, camerele fiind amplasate în oraş în zonele considerate cele mai importante.
Noul şef al Serviciului de Ordine Publică vrea ca şi primarii din alte oraşe să urmeze exemplul Rovinariului, menţionând că discuţii pe această temă au fost purtate deja la Târgu Jiu, unde oraşul este însă mult mai mare. Filip a precizat că sistemul de camere de la Rovinari poate fi urmărit şi pe internet doar de persoane autorizate, care au parola necesară accesării sistemului.
Poliţia din Novaci are şi ea un şef nou, subcomisarul Constantin Cir promovând examenul necesar accederii în funcţie. Comisarul şef Constantin Nicolescu a declarat că noii şefi sunt oameni tineri şi pregătiţi, capabili să facă faţă viitoarelor cerinţe din Uniunea Europeană.

GIGI CIUNCANU
ANA MARIA ILINCA

2006 începe pentru minerii
gorjeni cu negocieri

Începerea noului an este marcată pentru ortacii gorjeni de demararea negocierilor pentru Contractul Colectiv de Muncă pe 2006 şi pentru stabilirea Programului de Dezvoltare, Eficientizare şi Acompaniament Social (PDEAS).

Viorel Temelescu, vicepreşedintele Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia (USMO), a declarat că „în data de 11 ianuarie a.c. vor avea loc primele discuţii pentru PDEAS între comisia membrilor sindicatelor miniere şi comisia membrilor administraţiei Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO)”. Anul 2006 se doreşte a fi pentru minerii gorjeni unul fără disponibilizări. „La această oră, în Gorj, nu este nevoie de disponibilizări, numărul personalului actual şi producţia este echilibrată”, a precizat Temelescu. De asemenea, surse oficiale din cadrul USMO au declarat că disponibilizări vor avea loc, totuşi, în mineritul gorjean şi în acest an, dar într-un număr mai redus decât în anii trecuţi, maxim 350 de ortaci pierzându-şi locurile de muncă.

Nu se doresc disponibilizări
Temelescu a precizat că sindicatele nu doresc disponibilizări, însă, dacă vor exista, condiţiile de disponibilizare vor rămânea aceleaşi ca în 2005. Anul trecut au rămas fără locuri de muncă 500 de mineri care au primit plăţi compensatorii în valoare de 150 milioane lei vechi, iar timp de doi ani încasează lunar salariul mediu pe economie cu păstrarea grupei de muncă şi vechimea locului de muncă pe care l-au pierdut în acel moment. În 2005, au fost disponibilizaţi ortacii care mai avea un an sau doi până la îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare. Temelescu a mai precizat că se încearcă mai întâi o redistribuire a minerilor ce lucrează pe posturi mai puţin rentabile pe unele rentabile. În ceea ce priveşte închiderea minelor, prin PDEAS 2006 se va încerca un program de eficientizare a acestora, iar dacă şi în urma acestuia se vor dovedi nerentabile vor fi închise. Negocierile privind finalizarea PDEAS 2006 sunt preconizate că vor fi încheiate în luna februarie a acestui an.

Salariile vor creşte
Negocierea Contractului Colectiv de Muncă pentru 2006 va fi demarată cel mai devreme la sfârşitul lunii ianuarie şi cel mai târziu la începutul lunii februarie. „În acea perioadă, Guvernul României va aproba bugetele de venituri şi cheltuieli pentru fiecare unitate minieră în parte, iar fără a se cunoaşte bugetul nu se pot demara negocierile Contractului de Muncă”, a spus Viorel Temelescu. Acesta consideră că salariile minerilor vor creşte în acest an în funcţie de indicele de inflaţie şi performanţa productivităţii fizice şi valorice. Contractul Colectiv de Muncă pentru 2005 al minerilor este valabil până la data de 1 aprilie 2006, iar legea prevede că negocierile pentru noul contract pot fi demarate cu 60 de zile înainte ca cel vechi să expire.

LOREDANA ECOVIŢĂ

De ieri,

Gorjul are o femeie-subprefect

Lelioara Deaconu a fost ieri instalată oficial în funcţia de subprefect al judeţului. Aceasta este cel de-al doilea subprefect pe care judeţul îl are începând de la 1 ianuarie, postul fiind înfiinţat prin transformarea celui de director general pe care Deaconu l-a ocupat până acum în cadrul Instituţiei Prefectului. Instalarea sa în funcţie s-a făcut în prezenţa prefectului Ştefan Popescu Bejat, care a apreciat că funcţionarii publici vor trebui să muncească mult mai mult în acest an: „Anul acesta, 2006, este unul deosebit, fiindcă precede data integrării ţării noastre în Uniunea Europeană. Din acest motiv, cresc exigenţele criteriilor pentru integrarea în UE şi trebuie să facem eforturi pentru a le îndeplini”. Bejat a dat asigurări că cei doi subprefecţi vor avea sarcini diferite şi că nu va face vreo diferenţiere între ei.
Lelioara Deaconu este prima femeie care accede într-o astfel de funcţie la nivelul judeţului. „Numirea mea în funcţia de subprefect este o mare responsabilitate, în această perioadă când amplificăm eforturile pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană. Totodată, trebuie să demonstrez că şi-o femeie poate exercita această funcţie”, le-a explicat Lelioara Deaconu şefilor serviciilor deconcentrate din judeţ prezenţi la instalare.
De menţionat că în ultimii 15 ani, Lelioara Deaconu a ocupat numai funcţii de conducere în cadrul Prefecturii Gorj.

IRINA IRINOIU

Picu vrea mai puţine accidente

Poliţia Rutieră a comandat opt panouri reflectorizante de dimensiuni mari pentru a afişa numărul morţilor în accidentele de circulaţie produse în Gorj. Comisarul şef Ion Picu spune că anul trecut în judeţ au murit cu 14 persoane mai mult ca în 2004, lucru care le dă de gândit poliţiştilor.
Şeful Poliţiei Rutiere spune că panourile reflectorizante vor fi amplasate în zonele cu probleme din judeţ, în speranţa că şoferii vor fi mai temători şi vor călca mai puţin pe pedalele de acceleraţie. Acesta spune că reducerea numărului de accidente reprezintă o prioritate a sa pentru anul în curs.
Picu vrea să organizeze la sfârşitul lunii o întâlnire cu şefii poliţiilor rutiere din judeţele învecinate pentru a pune la punct o strategie comună de prevenire a accidentelor. Acesta vrea ca şi autorităţile judeţene să se implice mai mult în modernizarea drumurilor şi în dotarea acestora cu indicatoare rutiere, pentru ca şoferii să conducă în condiţii mai bune.

(G.C.)

Deşi nu e Morega,

Prefectul Bejat vrea şi el retrocedări rapide

Prefectul Ştefan Popescu Bejat şi-a manifestat ieri dorinţa de a rezolva în acest an cât mai repede problemele legate de legile proprietăţii. Acesta s-a întâlnit cu secretarii primăriilor din judeţ şi a spus foarte clar că vrea ca primăriile să rezolve cât mai repede cererile de retrocedare a terenurilor şi pădurilor.
Deşi în trecut doar fostul subprefect Dan Ilie Morega mai sărea la gâtul primarilor atunci când venea vorba de retrocedare, acum prefectul a menţionat ferm că va impune un ritm de lucru dinamic prin formarea unor grafice care vor fi obligatorii pentru primari. Printre vorbele diplomatice ale acestuia, prefectul a lăsat să se înţeleagă că primarii ar putea să aibă parte de controale dacă nu se implică suficient în rezolvarea zecilor de mii de cereri depuse de cetăţeni anul trecut.
Bejat a ţinut să le spună secretarilor că funcţionarii care vor lucra eficient în retrocedarea terenurilor şi pădurilor vor fi remuneraţi în plus. Prefectul a menţionat că există în intenţia Guvernului să emită o ordonanţă prin care funcţionarii care vor avea bătăi de cap la legile retrocedării să primească mai mulţi bani. „Există o astfel de intenţie la nivel de Guvern şi cred că funcţionarii vor avea interesul să muncească pentru că doar astfel vor primi bani în plus. Ei oricum sunt plătiţi şi acum şi, în consecinţă, trebuie să îşi facă treaba şi să se achite de sarcinile care le revin chiar şi în condiţiile actuale”, a menţionat Bejat.

GIGI CIUNCANU

Demisie la Primăria Motru

Angajat prin concurs ca director al Direcţiei Publice Motru, Gheorghe Hâldan Milea a demisionat din funcţie la începutul acestui an. Motivele invocate în demisie sunt cele de sănătate, dar surse neoficiale din primărie spun că Milea a fost surprins de dinamismul viceprimarului Tudor Dobrică şi de obiceiul acestuia de a verifica orice amânunt, ziua sau noaptea, pe tot teritoriul municipiului Motru, dar şi de severitatea primarului Dorin Hanu, care deşi este ardelean de origine, s-a dovedit a fi un mare iubitor al municipiului.
Hanu spune că pentru el nu sunt importante laudele, ci doar ceea ce face, faptele prin care poate rămâne sau nu în conştiinţa motrenilor. Spre surprinderea multora, cei doi edili, despre care se credea că vor eşua în politica administrativă a municipalităţii, dovedesc că hotărârile luate în concordie şi respect reciproc sunt mai valoroase decât orgoliile şi patimile politice. Hanu spune că nici un motrean nu are dreptul să vadă municipiul ca pe o viitoare ruină. „Să dăm drumul la gaze, să realizăm proiectele pe care ni le-am propus şi nu cred că vor mai fi impedimente în sosirea investitorilor pe aceste meleaguri. Potrivit unor informaţii pe care le am, nici industria cărbunelui nu va mai fi privită cu indiferenţă şi răceală, ci, dimpotrivă, cu mare atenţie. Eu cred că bing-bangul investiţional va intra în rezonanţă după ce vom ataca construcţia termocentralei de la Motru”. Zilele trecute, o comisie a primăriei condusă de viceprimarul Tudor Dobrică a trecut la inventarierea obiectivelor legate de preluarea reţelei de distribuţie a apei potabile în municipiu. „Nu vreau să fiu surprins de oamenii domnului Ilie Schintee, de la care preluăm reţeaua de distribuţie a apei potabile”, ne-a declarat Dobrică. Se poate ca această nouă încărcătură de servicii pe direcţie publică să-l fi determinat pe Milea să demisioneze, avându-se în vedere marele volum de muncă solicitat conducătorului unui asemenea for şi retribuţia deloc încurajatoare pentru activitatea depusă. Primarul Hanu spune că are soluţii de interimat, dar că va scoate din nou postul la concurs într-un viitor apropiat.

C. BUNILĂ

Pentru a se vedea modul de cheltuire a banului public,

Spitalul Judeţean Târgu Jiu, sub lupa unei comisii de control

Neregulile referitoare la cheltuirea banului public ce au fost constatate la Spitalul Dobriţa, în urma unui control efectuat de o comisie compusă din reprezentanţi ai Gărzii Financiare, Direcţiei de Finanţe şi auditul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, au determinat demararea unor astfel de controale şi la celelalte spitale din judeţ. La Spitalul Judeţean Târgu Jiu a început un control dinainte de sărbătorile de iarnă şi vizează modul de cheltuire a banului public. Aristică Moroşanu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, a precizat că „în urma controlului de la Dobriţa a rezultat o mare neglijenţă în cheltuirea banului public, iar cât timp voi fi în această funcţie voi face aşa încât banul să fie folosit exclusiv în folosul bolnavului, deoarece sunt semnale că şi în alte spitale banii se cheltuiesc aiurea”. Controlul de la Spitalul Judeţean Târgu Jiu urmează a se finaliza în câteva zile.

CORINA POPA

Căsătorii de Revelion la Poarta Sărutului
-Bă, spuneţi „DA” le zise Cârciumaru,
Apoi, daţi vina pe duşmani sau soartă.
Că dacă nu, vă iau pe toţi cu paru',
Măcar aşa c-am tremurat la… POARTĂ!

Glasul Prefecturii
Vom îndemna în Noul An primarii,
Luând în calcul treaba cu ciolanul,
Să se menţină totuşi ca samsarii,
Că nu se ştie ce… aduce anul!

Călinoiu, la ora bilanţului
V-am demonstrat, că-s unul la o mie,
Distrându-ne în diferite stiluri;
M-a învăţat „profesorul” Mischie
Ce-nseamnă să trăieşti din… biruri!

Dulăul: -An Nou, piese noi
I-a zis-o lui Marin la table:
-Nu are rost să merg „pe pană”!
Atâta timp cât conduc „rable”,
Am să ard gazul de pomană!

NELU POCHEA