Gardienii fara liceu raman pe tusa

Prin reorganizarea Corpului Gardienilor Publici, o parte din gardienii care la inceputul anului au devenit politisti comunitari vor ramane pe drumuri. Vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj, Gheorghe Grivei, a declarat ca, in urma repartizarii acestora la primariile din judet, s-ar putea sa-si piarda locurile cateva zeci de gardieni. El spune ca se va face, in acest caz, o noua selectie de personal, conditia esentiala fiind legata de absolvirea a 12 clase, tinandu-se cont si de rezultatele verificarilor psihologice.
Patrimoniul Corpului Gardienilor Publici a fost preluat de catre Consiliul Judetean Gorj prin comisia constituita in acest scop. Vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj, Gheorghe Grivei, a declarat ca patrimoniul urmeaza sa fie repartizat autoritatilor administratiei publice locale pentru infiintarea Politiei Comunitare. Actiunea se va desfasura pana la finele lunii mai a.c.
Între Corpul Gardienilor Publici si Consiliul Judetean, pe de o parte, si Consiliul Judetean si localitatile in care se va infiinta Politia Comunitara, pe de alta parte, s-au incheiat protocoale de primire-predare a personalului si a bunurilor din patrimoniu.

Multi gardieni s-au orientat catre firme de paza private
Efectivul total de personal al CGP, la sfarsitul anului 2004, era de 985 persoane, din care TESA – 29. Prin protocol insa, gardienii au fost repartizati pe localitati, cei mai multi in Tg-Jiu si Matasari. Numai ca 743 au fost distribuiti, iar o parte din cei ramasi nerepartizati s-au angajat la societati specializate de paza, care au castigat contractele avute anterior de gardienii publici. Altfel, la SN Petrom Bucuresti s-au incadrat 63 persoane, la SC Hidrocentrale – 35, iar la SNLO – 20 persoane.
Pana la sfarsitul lunii ianuarie, consiliile din orasele Tismana si Bumbesti-Jiu vor aproba organigrama si numarul de posturi pentru politistii comunitari, urmand sa se realizeze si protocoalele de predare a personalului si a bunurilor necesare organizarii si functionarii unitatilor respective. Totodata, se va avea in vedere infiintarea de centre ale Politiei Comunitare si in celelalte localitati, in functie de nevoile acestora.

IRINA IRINOIU

600 de ani de la prima atestare
documentara a Targu Jiului

Primaria Targu Jiu a intocmit de pe acum, in linii generale, modul in care va marca, anul viitor, implinirea a 600 de ani de la prima atestare documentara a municipiului Targu Jiu.
Primul proiect amplu, care necesita si o perioada mai mare de timp, este colaborarea cu cetatenii orasului, personalitati si institutii care detin, intamplator sau nu, documente, imagini sau amintiri despre targul de odinioara si pe care doresc sa le expuna la evenimentul organizat anul viitor, alaturi de documentele deja existente in Directia Arhivelor Statului Gorj. Acestia sunt rugati de catre Dan Neguleasa, directorul Arhivelor Statului Gorj si Vasile Marinoiu, directorul Muzeului Judetean Gorj, sa contribuie la importantul eveniment, chiar daca nu doresc sa se desparta de documentele pe care le detin sau, din contra, doresc sa le vanda.
Un alt proiect amplu, ce se va realiza pana la anul, este tiparirea mai multor volume, legate de istoria municipiului. Cu prilejul Zilelor Targu Jiului, anul acesta, va vedea lumina tiparului un volum care cuprinde comunicari stiintifice despre invatamantul targujian de-a lungul anilor, realizat de fostul primar al municipiului, Titu Panisoara. Fostul secretar al Primariei Targu Jiu, incepand din 1956, timp de aproape 25 de ani, Emil Ijac, va publica o alta carte, cu istoria completa a Targu Jiului, intitulata „Targu Jiu pe scara istoriei” si care va cuprinde trei parti: in prima parte vor fi date istorice privind asezarea, clima, istoricul numelui municipiului etc., a doua parte reprezinta istoria orasului, etapizata din cele mai vechi timpuri si a treia parte cuprinde toate datele despre perioada 1950-2005.
În 2006, vor vedea lumina tiparului alte doua lucrari cu caracter istoric, un volum cu documente despre localitatea Targu Jiu, realizat de Dan Neguleasa si Vasile Marinoiu, si un volum memorialistic, care va cuprinde memorii scrise de oameni cu talent de povestitor sau de scriitor, in randul carora se afla fosti primari, viceprimari si secretari din anii 1950-1990, dascali, jurnalisti sau simpli cetateni. De aceasta lucrare au inceput sa se ocupe Constantin Panoiu si Ion Soldea.
Primarul Florin Carciumaru a precizat ca doreste sa adune o echipa foarte mare, iar cetatenii sa se implice mai mult in realizarea acestui eveniment, pentru ca este convins ca mai sunt multi targujieni care pastreaza cate o bucatica ratacita din istoria municipiului si acestea trebuie aratate si turistilor.

21 noiembrie 1406, primul document scris despre tinutul Jiului
Municipiul Targu Jiu si-a luat numele de la raul Jiu, care, in decursul timpului si-a mutat albia de la Delusorul Prejbei inspre vest, formand trei terase care constituie teritoriul de azi al orasului.
Înainte de cucerirea Daciei de catre romani, localitatea era un sat aflat pe un teritoriu cu insule si paduri, situate intre cursurile Jiului, Hodinaului, Voivodiciului, Putnei si Paschiei. Asezarea lui geografica oferea un bun adapost locuitorilor, pe care ii apara impotriva navalirilor din afara. Aici se intersectau importante drumuri comerciale care faceau legatura intre Dunare, Transilvania si Drobeta Turnu Severin. Istoricul gorjean Al. Stefulescu sustine in lucrarea sa „Istoria Targu Jiului” ca, pe vremea romanilor, localitatea era un vicus, un punct de schimburi comerciale.
Dan Neguleasa spune ca orasul Targu Jiu este mentionat pentru prima data la 21 noiembrie 1406, sub numele de Jiul, intr-o porunca data Manastirii Tismana de Mircea cel Batran, prin care era numit jupan Brata.
Numele de Targul de pe Jiu apare intr-un alt document din 1428/1430, din timpul lui Dan al II-lea, iar ca Targu-Jiu apare intr-un document din anul 1611, dat de Radu Mihnea, unde este atestat ca avand deja o organizare municipala, la conducerea treburilor orasenesti aflandu-se un jude si mai multi pargari.
Din secolul al XVII-lea, Targu Jiul indeplineste functia de resedinta a Gorjului.

ANA-MARIA ILINCA

Tribunalul Gorj nu a dat Muzeul din Curtisoara
lui Alexandru Missirliu

Tribunalul judetului Gorj nu a acordat castig de cauza actiunii initiate de Alexandru Missirliu in calitate de mostenitor al lui Constantin Neamtu, privind aproape jumatate din teren si mai mult de doua treimi din cladirile pe care le ocupa, in prezent Muzeul Arhitecturii Populare din Curtisoara.
Juristii Consiliului Judetean Gorj, institutia care are in patrimoniu acest muzeu, spun ca Tribunalul Gorj a respins actiunea, dar avocatul lui Alexandru Missirliu va face, cel mai probabil, apel la Craiova, pentru ca insista sa obtina ceea ce au cerut.
Cei patru mostenitori, Alexandru Missirliu, cetatean roman domiciliat in Bucuresti, dar care petrece foarte mult timp la Paris, Stanica Bortnowski, din Bucuresti, Ioana Bortnowski, cetatean roman cu domiciliul in SUA si Stefan Bortnowski, domiciliat in Franta, doresc sa intre in posesia a ceea ce a apartinut bunicului lor, Constantin Neamtu. Însa art.16 din Legea nr.10/2001 prevede ca, in situatia in care imobilele revendicate au fost ocupate de institutii bugetare, asezaminte social-culturale sau de institutii publice(…) „fostilor proprietari li se acorda masuri reparatorii prin echivalent, in conditiile prezentei legi”.
Actiunea in instanta a mostenitorilor a fost facuta in baza articolelor 480-481 din Codul Civil, insa Constantin Neamtu a fost evacuat fortat de pe proprietatea sa in 14 martie 1949, astfel ca juristii Consiliului Judetean Gorj si-au construit apararea pe art.16 din Legea nr.10/2001. Se pare insa ca mostenitorii nu vor sa renunte in ruptul capului la pretentia de a li se retroceda in natura mostenirea, fara a lua in considerare posibilitatea despagubirii prin echivalent, cel mai probabil in bani.

ANA-MARIA ILINCA

„VORBE DESPRE FAPTE” la
Complexul Energetic Turceni

Rezultatele obtinute la sfarsitul anului 2004, dupa 9 luni de functionare a Complexului Energetic Turceni, confirma ca scopul crearii acestor complexe, se poate atinge.
În aceasta perioada, s-a produs o cantitate de 4.200 GWh energie electrica si s-au extras 4.100 mii tone carbune. Costul unei tone de carbune din productia proprie pe perioada aprilie – decembrie a fost cu 10% mai mic decat costul unei tone de carbune provenit de la SNLO, pe parcursul aceleiasi perioade. Scaderea cheltuielilor cu materia prima si cresterea eficientei in functionare au determinat o scadere a pretului de cost cu 18% in perioada iulie-noiembrie, fata de aprilie-iunie.
Începand cu luna septembrie, s-a creat posibilitatea contractarii si livrarii unor cantitati de energie electrica pe piata libera, cu alti furnizori decat Electrica. Cantitatile de energie electrica vandute pe piata libera in lunile septembrie-decembrie au atins 40% din totalul energiei electrice vandute. Prin participarea la asigurarea serviciilor de sistem, s-au realizat venituri suplimentare, in valoare de 170 miliarde lei, din care aprox.50% s-au obtinut din reglajul secundar.
Rezultatele obtinute ca urmare a constituirii complexului energetic si, implicit a unui nou tip de manageriat, au permis societatii sa inregistreze un profit net de 412 miliarde lei, desi in primele 3 luni complexul a inregistrat o pierdere de 112 miliarde lei, datorata atat scaderii productiei de energie electrica ca urmare a regimului hidrologic ridicat, cat si cresterii volumului de reparatii din sectorul minier pentru:
- continuarea programului de reabilitare a utilajelor si liniilor tehnologie in scopul cresterii eficientei exploatarilor din cariere
- amenajarea galeriilor si a caii ferate pentru a asigura transportul personalului de la gura minei la locul de munca in subteran; conditie care nu se regaseste la nici o alta exploatare de subteran.
În politica de baza a complexului, care are in vedere producerea energiei electrice in conditii de eficienta ridicata si cu impact redus asupra mediului, se prevede pentru anul 2005 finalizarea lucrarilor de reabilitare si modernizare la blocul nr.5 si punerea acestuia in functiune, in cursul lunii noiembrie; lucrari a caror valoare este de 32 mil Euro. În perioada imediat urmatoare, vor incepe lucrarile de reabilitare de aceiasi anvergura pentru blocul nr.6 (cu finalizare in 2007). Va urma apoi blocul nr.3 (cu finalizare in 2009). Valoarea investitiei pentru cele doua blocuri este de 370 mil Euro. Scopul investitiei este atat incadrarea in normele UE, cat si imbunatatirea parametrilor de functionare a acestor blocuri si prelungirea duratei lor de viata cu cca 15 ani.
Pentru marirea capacitatii de exploatare a carierei Jilt Nord la 4.500 mii/to/an, se va achizitiona in 2005 un excavator de la cariera Capeni, iar pentru marirea capacitatii de exploatare a carierei Jilt Sud la 8.000 mii to/an, se vor face lucrari de optimizare a fluxului tehnologic. Valoarea lucrarilor in sectorul minier ajunge la cca 175 mil Euro, pe o perioada de 10 ani.
Se afla in faza avansata negocierile pentru obtinerea unui credit de tip ODA, din partea guvernului Japonez, pentru montarea instalatiilor de desulfurare a gazelor de ardere (la grupurile 3,4,5 si 6) in scopul reducerii emisiilor de oxizi de sulf sub 400 mg/Nmc, conform legislatiei europene si fara de care centralele nu vor mai putea functiona. Executia lucrarii va demara in 2005 si se va finaliza in 2010. Valoarea totala estimata a investitiei este de 300 mil Euro.
În aceste conditii de respectare a normelor de mediu impuse de UE si de scadere a pretului de cost al MW-ului, energia autohtona va putea fi competitiva pe piata externa de energie.