Gorjul a raportat in fals eliberarea a 99,1%
din titlurile de proprietate

Potrivit statisticilor oficiale, in Gorj ar mai fi de eliberat circa 1.300 de titluri de proprietate, dar in realitate numarul acestora se ridica la cateva mii. Faptul a fost recunoscut chiar de Ileana Spiroiu, sefa Oficiului pentru Cadastru Gorj, in sedinta comisiei consultative de saptamana trecuta. În prezenta noului prefect, aceasta a explicat cum s-a ajuns ca Gorjul sa raporteze eliberarea a 99,1% din titlurile de proprietate pentru terenurile agricole, cand doar 84,8% din suprafata agricola a fost atribuita. Situatia este similara si in ceea ce priveste terenurile forestiere.

Potrivit unui raport realizat de functionarii Prefecturii Gorj, in judetul nostru au fost eliberate 67.820 de titluri de proprietate, ceea ce inseamna 99,1% din numarul total de titluri de eliberat. Ar mai fi de eliberat 644 titluri, potrivit aceluiasi raport, dar Ileana Spiroiu a explicat ca realitatea este cu totul alta. „În ultima perioada am eliberat circa 6.000 de titluri de proprietate partiale. Am apelat la aceasta metoda pentru ca erau persoane care aveau poate 10-12 parcele, din care doar una sau doua erau cu probleme si am considerat ca nu are rost sa blocam acest proces de eliberare a titlurilor de proprietate. Am eliberat titluri partiale si in zonele miniere, unde trebuia lamurita problema proprietatii pentru a se putea trece la exproprieri de catre CNLO”.
Aceste titluri partiale s-au contabilizat la fel ca si celelalte, inducand ideea falsa ca procesul de eliberare a titlurilor de proprietate se apropie de final, procentul de 99,1% de titluri eliberate fiind considerat foarte bun. Pentru a se calcula procentul real, Ileana Spiroiu le-a cerut primarilor, in cadrul sedintei Comisiei Consultative care a avut loc saptamana trecuta, sa raporteze numarul titlurilor care trebuie eliberat de acum incolo. În ceea ce priveste terenurile agricole, in Gorj a fost atribuita prin titluri de proprietate suprafata de 63.384 de hectare, ceea ce inseamna 84,8% din total. Mai sunt de eliberat titluri pentru 11.369 hectare. Doar localitatea Ionesti se situeaza sub 50% din suprafata atribuita, alte 24 de localitati fiind sub procentul de 80%, considerat slab de catre autoritatile judetene.
La terenurile forestiere se sta ceva mai bine, fiind deja eliberate titluri pentru 91,6% din suprafata. Sunt insa localitati unde dezinteresul primarilor este maxim. Astfel, potrivit datelor puse la dispozitie de Prefectura Gorj, la Glogova, Capreni, Hurezani si Branesti nu s-au eliberat titluri deloc sau in proportii foarte mici, sub 3,1% din suprafetele revendicate.
În alta ordine de idei, Ileana Spiroiu le-a cerut primarilor sa achite la timp prestatiile catre Oficiul de Cadastru, avand in vedere ca din vara anului trecut institutia se autofinanteaza si trebuie asigurate luna de luna salariile celor 48 de angajati.

ROXANA STOIAN

Actorul Malaele, propus pentru titlul
de cetatean de onoare

Directorul Directiei pentru Cultura Gorj, Ion Sanda, pregateste o documentatie pentru a solicita Consiliului Local Targu Jiu acordarea titlului de „Cetatean de onoare al municipiului Targu Jiu” actorului Horatiu Malaele.
Ion Sanda spune ca va motiva solicitarea sa nu numai cu faptul ca actorul, peste tot pe unde este invitat si la toate interviurile pe care le da, spune ca este nascut in Targu Jiu, orasul lui Brancusi, despre care are numai cuvinte de lauda, dar si pentru faptul ca actorul este un om de valoare, un actor renumit pentru talentul sau inconfundabil si, deci, un om cu care ne putem mandri.
În cazul in care consilierii locali nu vor fi de acord cu el, directorul Directiei pentru Cultura Gorj spune ca va incerca sa discute si cu consilierii judeteni, in speranta ca va gasi mai multa intelegere.

ANA-MARIA ILINCA

Credite CEC pentru asigurarea cofinantarii
la proiectele SAPARD

Centrul Judetean pentru Consultanta Agricola Gorj si-a programat ca, pana la sfarsitul lunii ianuarie, sa aiba intalniri cu majoritatea gorjenilor interesati, pentru a explica noua legislatie aparuta in domeniu: Legea cooperatiei agricole si noul protocol incheiat privind accesarea fondurilor SAPARD.
Specialistii CJCA Gorj vor merge saptamana aceasta in Alimpesti, Polovragi, Licurici, Targu Carbunesti, Branesti, Pestisani, Prigoria, Albeni, Scoarta, Bengesti-Ciocadia, Sacelu si Balesti, iar pana la sfarsitul lunii in celelalte comune si orase. Întalnirile vor fi organizate pentru a li se explica gorjenilor deosebirile dintre vechile CAP-uri si cooperativele agricole de tip democratic, avantajele generale ale cooperativelor si cum se pot acestea infiinta dupa noua lege si posibilitatea solicitantilor pentru finantare SAPARD, care nu dispun de fonduri proprii de cofinantare, de a obtine un credit in conditii avantajoase.
Conform noului protocol incheiat la sfarsitul anului trecut intre Ministerul Agriculturii, Agentia Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie, Agentia SAPARD, Agentia Nationala de Consultanta Agricola, CEC, Fondul de Garantare a Creditului Rural SA si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri SA, s-a dat posibilitatea sprijinirii solicitantilor cu credite.
Protocolul doreste sa sprijine dezvoltarea mediului rural si accesarea fondurilor SAPARD, alocate Romaniei in scopul realizarii de investitii in mediul rural, cu valori cuprinse intre 5.000 si 10.000 de euro (in echivalent lei), din surse nerambursabile SAPARD si microcredite acordate de CEC. Astfel, solicitantii care nu dispun de fonduri proprii de cofinantare sau nu au posibilitatea sa intocmeasca cererea de finantare SAPARD, pot acum sa investeasca in ferme de productie vegetala, pentru cresterea animalelor si pasarilor, servicii agricole -cercuri de masini agricole, turism rural, activitati mestesugaresti, acvacultura, sericicultura, apicultura, cultivarea si procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de padure si de arbusti fructiferi, a plantelor medicinale si aromatice, melci si broaste.
Solicitantii care pot beneficia sunt producatori agricoli individuali (persoane fizice autorizate), asociatii agricole familiale si asociatii de producatori agricoli, societati agricole private, societati cu capital majoritar privat si beneficiari de finantare nerambursabila intr-o singura transa.
Microcreditele vor fi acordate de CEC in valoare maxima de 10.000 de euro, cu perioada de rambursare de pana la 5 ani, dobanda fiind de 19% pe an, variabila.

ANA-MARIA ILINCA

Eminescu si Brancusi, doi mari filosofi universali

Mihail Eminescu a fost omagiat vineri la Biblioteca Judeteana „Christian Tell”, de catre oficialitatile locale, cu prilejul implinirii a 155 de ani de la nasterea sa. Manifestarea s-a vrut una mai deosebita fata de alti ani, in sensul ca s-a ales sa se vorbeasca despre Eminescu-filosoful, si nu numai despre Eminescu-poetul nepereche, dar a fost ales si Constantin Brancusi ca subiect de discutie, ca filosof si nu ca sculptor.
În cadrul simpozionului intitulat „Teme filosofice fundamentale la Eminescu si Brancusi” au sustinut comunicari Sorin Buliga, directorul Centrului pentru Cultura „Constantin Brancusi”, Elena Roata su Zenovie Carlugea, cadre didactice, Iancu Popescu, Valentin Tascu si Ion Popescu-Bradiceni. Sorin Buliga a vorbit despre faptul ca atat Eminescu, cat si Brancusi, au fost doi mari iubitori ai filozofiei indiene, una dintre filozofiile cu multe corespondente in cea romaneasca. Elena Roata a facut o analiza profunda a expresiei lui Eminescu „Pe mine mie reda-ma”, care a fost, de fapt, si simbolul sub care s-a desfasurat sarbatoarea de vineri, subliniind multitudinea si profunzimea sensurilor pe care numai Eminescu putea sa le ascunda in doar trei cuvinte. Valentin Tascu si-a intitulat discursul „Tacerea, sarutul si nesfarsitul… si la Eminescu”, subliniind prezenta celor trei teme specifice brancusiene si in opera lui Eminescu.
Elevi ai Colegiilor Nationale „Tudor Vladimirescu”, „Spiru Haret” si „Ecaterina Teodoroiu” din Targu Jiu au participat la manifestare, incercand sa comenteze o poezie a lui Mihai Eminescu la prima vedere, un text care nu face parte din programa scolara. Viziunea lor despre poet a fost transpusa intr-o scrisoare catre Eminescu, pentru elevii claselor a IX-a si a X-a, si intr-un eseu, pentru elevii claselor a XI-a si a XII-a.
Tot cu aceeasi ocazie a fost sustinut si un spectacol de muzica si poezie, la care au participat Gelu Birau, Cristian George Brebenel, Ion Cepoi, Pompiliu Ciolacu, Zoe Elena-Deju, George Draghescu, Adrian Fratila, Alex Gregora, Vasile Ponea, Lazar Popescu, Spiridon Popescu, Nina Voiculescu si interpreti si formatii artistice ale Scolii Populare de Arta si Palatul Copiilor din Targu Jiu.

ANA-MARIA ILINCA

Directorii de camine culturale din Gorj,
chemati la instruire

Directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Gorj, Ion Cepoi, a declarat ca va aduna saptamana viitoare toti directorii de camine culturale, responsabilii universitati populare si bibliotecarii din Gorj pentru a discuta cu acestia privind activitatea lor si pentru instruirea acestora privind drepturile pe care legea le acorda asezamintelor culturale.
Întalnirea este programata pentru 25 ianuarie la ora 10.00, la Muzeul Gorjului, programul incluzand lansarea primului numar al Revistei Jiului de Sus, publicatie a asezamintelor culturale din judetul Gorj, sustinerea unei comunicari de catre Ion Cepoi privind consideratii asupra starii culturii de tip neprofesionist din Gorj, discutii privind parteneriatul dintre administratia publica locala si asezamantul cultural si dezbateri privitoare la legislatia culturala specifica.
Ion Cepoi spune ca acestia nu au mai fost adunati de 5-6 ani de zile si vrea sa reformeze activitatea culturii neprofesioniste din Gorj printr-o implicare mai mare a acestora in actul de cultura. Directorul CJCPCT Gorj spune ca va discuta cu subordonatii sai despre legislatia culturala specifica, modalitati de intocmire a dosarului pentru autorizarea asezamantului cultural, cum sa isi intocmeasca agende culturale proprii si li se va imparti si un calendar pe 2005 cu toate evenimentele istorice si culturale importante.
Ion Cepoi spune ca va incerca infiintarea a opt centre culturale zonale, prin restructurarea celor locale, pentru a coordona mai bine activitatea asezamintelor culturale din Gorj. „Primul centru zonal va fi, cel mai probabil, infiintat la Tismana, pentru ca acum este oras si pentru ca este o zona cu traditie puternic inradacinata. Alte zone unde se mai pot infiinta astfel de centre sunt Novaci sau Tantareni, localitati la fel de semnificative privind traditia si obiceiurile gorjenesti”, a precizat Ion Cepoi.

ANA-MARIA ILINCA