Datorii restante de peste 900 de
miliarde catre SNLO

Datoriile consumatorilor de carbune catre Societatea Nationala a Lignitului Oltenia sunt in continua crestere, la 31 decembrie 2004 SNLO avand de incasat de la beneficiari peste 1.660 de miliarde de lei, dintre care 900 de miliarde de lei erau datorii mai vechi de 30 de zile. Asta in conditiile in care, in primavara anului trecut, datoriile termocentralelor catre CNLO au fost preluate de Societatea de Închidere si Conservare a Minelor. Se spera ca in acest fel va fi eliminat blocajul financiar, dar iata ca noile complexuri energetice au deja dificultati in a-si plati datoriile catre SNLO. În ceea ce priveste achitarea datoriilor mai vechi de 2004, lucrurile sunt si mai grave, dupa cum anunta cu cateva zile in urma directorul Societatii de Închidere si Conservare a Minelor, Gheorghe Iliescu. Acesta a spus ca, din cele peste 7.000 de miliarde de lei „mostenite”, dupa o jumatate de an de activitate a recuperat doar 127 de miliarde.
Potrivit Compartimentului de Relatii cu Presa al SNLO, Complexul Energetic Turceni avea la sfarsitul anului trecut datorii restante de 120 de zile, in timp ce Complexul Energetic Rovinari sta cu mult mai bine, obligatiile restante fata de termenele contractuale fiind de 45 de zile. În urma cu platile sunt si CE Isalnita – 75 de zile, precum si RAAN Halanga – 90 de zile.
Arieratele au crescut de la o luna la alta, desi in primavara anului trecut s-a plecat de la zero, in sensul ca noile complexuri energetice nu mai aveau nici un fel de datorii catre SNLO. În mai putin de un an, datoriile restante se ridica la 900 de miliarde, tendinta fiind aceea de crestere. Chiar daca administratia SNLO nu vorbeste de un blocaj financiar, admite faptul ca incasarile se fac greoi.
Si Societatea pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA din Tg-Jiu reuseste foarte greu sa recupereze datoriile pe care le-a preluat de la fosta Companie Nationala a Lignitului Oltenia. Directorul societatii respective Gheorghe Iliescu afirma zilele trecute ca termocentralele din Govora, Brasov, Halanga, precum si cele care functioneaza in cadrul complexurilor energetice Turceni si Craiova, platesc foarte greu datoriile pe care le au pentru carbunele consumat in anii trecuti. Directorul ICM SA declara ca doar complexul energetic Rovinari „mai achita din sume”. Acesta mentioneaza ca, in schimb, complexul Turceni datoreaza 2500 de miliarde de lei si achita sume extrem de mici.

ROXANA STOIAN

Carciumaru vrea sa reformeze audientele

Primarul muncipiului Targu Jiu, Florin Carciumaru, a declarat ca vrea sa schimbe sistemul de acordare a audientelor, in sensul imbunatatirii relatiei cu cetateanul.
Începand de ieri, la audientele acordate de Carciumaru, toti cei inscrisi erau impartiti pe tipul de probleme pe care le aveau de rezolvat, pentru fiecare domeniu fiind cate un reprezentant al serviciului care se putea ocupa de cetateanul respectiv.
Ca noutate, primarul a spus ca va fi trecut in acelasi tabel si angajatul primariei caruia i-a fost incredintata spre cercetare probleme, iar in termenul stabilit, o saptamana sau o luna, dupa caz, angajatul va raspunde in scris ce solutie a gasit, urmand ca cetateanul sa primeasca tot in scris un raspuns din partea Primariei Targu Jiu.
Primarul spune ca, astfel, „se vor lua multe drumuri din picioarele cetatenilor, acestia nemaifiind nevoiti sa faca in fiecare saptamana anticamera la primarie pentru a primi un raspuns”. În acest fel va putea fi verificata si activitatea angajatilor Primariei Targu Jiu si modul in care se implica pentru rezolvarea problemelor cetatenilor.
Si la inceputul acestui an, problemele cele mai stringente ale targujienilor care s-au prezentat la primarul Florin Carciumaru sunt obtinerea unei locuinte si/sau pentru un loc de munca.

ANA-MARIA ILINCA

Studentii anului IV de la Slatina au ajuns la
Universitatea Brancusi

Studentii de la Facultatea de Drept, care sunt acum in anul patru si care studiaza la Slatina, au ajuns acum studenti ai Universitatii „Constantin Brancusi” din Targu-Jiu. Si asta in urma scandalurilor ce au avut loc intre conducerea Universitatii C-tin Brancusi si Scoala Romana de Afaceri, filiala Slatina, cu care se afla in colaborare, scandaluri izbucnite si din cauza acestor studenti pe care nu-i mai dorea nimeni. Cei 150 de studenti au revenit din nou Universitatii, deoarece, dupa cum a precizat Nicolae Branzan, decanul Facultatii de Stiinte Juridice si Administrative, „conventia de colaborare pe care am avut-o cu Scoala romana de afaceri a fost reziliata”, iar cei din anul patru vor continua studiile tot acolo, deoarece fiind studenti la ID fac cinci ani de studii, licenta urmand a fi sustinuta la Targu-Jiu. Tot Branzan a mai precizat ca „sunt singurii studenti pe care-i mai avem la Slatina. În anul intai, doi si trei nu avem nici un student scolarizat in centrul de la Slatina si care sa fie sub egida facultatii noastre”.

CORINA POPA