Negocieri aprinse cu privire la soarta complexelor energetice din Oltenia

Atat reprezentantii minerilor, cat si cei ai energeticienilor, s-au intalnit ieri cu ministrul Economiei si Comertului Codrut Seres, pentru a discuta problemele specifice celor doua domenii de activitate. Fara indoiala, un punct de maxim interes l-au constituit discutiile cu privire la reorganizarea complexelor energetice din zona Olteniei, problema cu privire la care reprezentantii sindicalistilor au puncte de vedere diferite.

Primii au intrat la discutii reprezentantii minerilor. Marin Condescu, presedintele Centralei Nationale Miniere, a inceput discutiile cu ministrul Seres la ora 17.00, iar o ora mai tarziu erau programati liderii din energie, din delegatie facand parte si Ion Pisc, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere „Energetica”.
Condescu a sustinut in fata ministrului Seres necesitatea constituirii unui holding energetic in Oltenia, format din exploatarile miniere si cele patru termocentrale din zona. „Noi sustinem ca singura formula eficienta este aceea de constituire a unui holding prin fuzionarea SNLO cu complexele energetice Turceni, Rovinari si Craiova. La acestea se pot adauga, in timp, si centrale hidroelectrice, caz in care performantele economice ale holdingului nou creat vor fi optime”, a spus Condescu.
Ion Pisc, liderul energeticienilor, i-a prezentat insa ministrului Seres o cu totul alta formula. Acesta este de acord cu infiintarea unor societati termo-hidro, dar intr-o alta formula decat cea propusa de Condescu. Astfel, Pisc sustine ca trebuie mentinute cele trei complexe energetice din Oltenia, iar la fiecare dintre acestea se poate atasa o hidrocentrala.
Fiecare dintre cei doi au venit in fata ministrului Seres cu argumente economice, urmand ca, dupa analizarea acestora, sa se ia o decizie. Condescu sustine ca, in cel aproape un an cat a trecut de la desfiintarea CNLO si infiintarea complexelor energetice Turceni, Rovinari si Craiova, s-a dovedit deja ineficienta acestora. Cele trei societati de producere a energiei electrice nu au reusit sa-si plateasca datoriile catre minerit, preluate de Societatea de Închidere si Conservare a Minerelor, dar, mai mult, au acumulat noi datorii catre SNLO, estimate de Condescu la 900 de miliarde de lei.
În replica, Ion Pisc sustine ca noile structuri sunt eficiente si ca atat Complexul Energetic Turceni, cat si Complexul Energetic Rovinari, au inregistrat anul trecut profit de cate 600 de miliarde de lei fiecare.
Se pare ca toate partile accepta ideea de reorganizare a sistemului de producere a energiei pe baza de lignit din Oltenia, doar ca modalitatea de realizare este diferita. Reamintim ca sistemul a fost reorganizat pentru prima data la inceputul anului trecut, modalitatea aleasa de fostul ministrul al Economiei Dan Ioan Popescu fiind pe placul energeticienilor, dar nu si al minerilor, care au protestat zile in sir in strada. Ca si acum, minerii lui Condescu cereau constituirea unui singur holding energetic in Oltenia, prin anexarea celor patru termocentrale la fosta CNLO.
Potrivit guvernantilor din acea vreme, ratiunea constituirii celor trei complexe energetice a fost aceea ca ar fi mai usor de privatizat trei entitati mai mici, decat una „mamut”. Marin Condescu spune insa ca „a trecut un an si nu am vazut sa vina vreun investitor, desi acestia tot sunt anuntati ca vin din martie anul trecut”. Ion Pisc spune in replica faptul ca „sunt niste etape de parcurs, s-au facut studiile necesare si lucrurile sunt destul de avansate”. Pisc a anuntat o prima investitie de 50 de milioane de dolari la Complexul Energetic Turceni, pentru reducerea poluarii.
La fel ca fostul ministru Dan Ioan Popescu, liderul energeticienilor spune ca pana in 2012, potrivit normelor UE, sunt obligatoriu de realizat instalatiile de desulfurare la toate termocentralele din Romania, ceea ce ar presupune costuri de un miliard de euro. „Bugetul Romaniei nu poate suporta aceste costuri, astfel incat este nevoie de investitori straini, care sa participe la procesul de privatizare a complexelor energetice”, a spus Pisc.
În schimb, Marin Condescu spune ca privatizarea nu este singura modalitate de atragere a investitiilor straine. „În cele mai multe tari europene sistemul de producere si distributie a energiei electrice este de stat. Personal nu sunt impotriva privatizarii, dar pot fi gasite formule mult mai bune, de atragere in parteneriat a marilor firme straine. Am spus-o de multe ori, nu cred ca vor da investitorii buzna sa cumpere actualele complexe energetice, atata vreme cat nu este rezolvata problema proprietatii. S-au scris nenumarate articole in presa despre excavatoarele care nu pot inainta din cauza ca sunt proprietari de terenuri care nu vor sa vanda. Pana cand aceasta problema nu va fi clarificata, nimeni nu va veni sa participe la privatizarea complexelor energetice”.
Argumentele economice aduce de liderii sindicali ai minerilor si respectiv energeticienilor au fost mult mai multe, dar ramane in sarcina ministerului condus de Codrut Seres sa gaseasca cea mai buna solutie.

Condescu zice ca nu are probleme penale

Marin Condescu dezminte categoric faptul ca ar fi cercetat in vreun dosar penal de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj. Acesta a dat publicitatii o adresa a Parchetului, in care se precizeaza ca nu este cercetat in nici un dosar deschis in 2004 pe numele fostilor directori din Compania Nationala a Lignitului. Adresa este semnata de prim-procurorul Emil Mota. Mai mult, Condescu a precizat ca a obtinut un raspuns similar si din partea Inspectoratului Judetean de Politie Gorj.
Liderul minerilor face precizarile respective dupa ce ziare si televiziuni locale si centrale au relatat despre cercetarea sa penala. Condescu a negat mereu acest fapt si spune ca acum are la dispozitie inclusiv o adresa oficiala a Parchetului in care se precizeaza ca numele sau nu este trecut pe vreun dosar penal.
Relatarile din presa vizau presupusa anchetare a acestuia cu privire la modul in care si-a construit o vila in cartierul Primaverii. Ancheta ii vizeaza insa pe directorii din minerit care au locuinte in zona amintita, vilele fiind ridicate cu fonduri ale companiei lignitului. Banii au fost oferiti drept despagubiri pentru casele demolate din zonele miniere, directorii devenind proprietari de imobile in satele afectate de minerit cu scurt timp inainte de incepe lucrarile de excavatie.

Doi minori au fost prinsi furand lemne

La sfarsitul saptamanii trecute, o echipa de interventie a Comandamentului Judetean de Jandarmi Gorj a prins in flagrant doi minori care furasera lemne. S.A., de 17 ani, si S.R.P., de 16 ani, au fost prinsi in cartierul Barsesti, municipiul Targu Jiu, in timp ce transportau cu ajutorul unui atelaj material lemnos nemarcat silvic si fara a poseda acte justificative care sa ateste provenienta legala a acestuia.
În urma verificarilor s-a stabilit ca susnumitii se fac vinovati de savarsirea infractiunii de sustragere de material lemnos. Jandarmii spun ca minorii au scos din radacini trei arbori de esenta gorun si mojdrean, cu diametrele cuprinse intre 22-33 de centimetri, in volum de 1,3 metri cubi si o valoare de 2.778.055 lei. Celor doi li s-au intocmit actele procedurale, iar dosarul cauzei a fost inaintat Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Jiu.

Trei hoti de haine au dat nas in nas cu jandarmii

Trei hoti de haine, dintre care doi minori, au fost prinsi in flagrant de catre lucratori din compartimentul judiciar al Comandamentului Judetean de Jandarmi Gorj. Acestia, in urma unei activitati de supraveghere, i-au prins pe L.V., de 15 ani, din Comuna Aninoasa, P.I., de 20 ani, din Adjud, judetul Alba si L.L.A., de 15 ani, din municipiul Alba-Iulia, care voiau sa fuga cu cateva haine sustrase de pe o culme de rufe, din zona A.I.Cuza.
Jandarmii spun ca cei trei, in urma unei intelegeri, au hotarat sa sustraga doua perechi de bluejeans, un pantalon trening si un tricou, dar nu au reusit sa dispara de la locul faptei, fiind surprinsi de jandarmi.
Cei trei hoti se fac vinovati de infractiunea de furt calificat, motiv pentru care au fost intocmite actele procedurale si dosarul cauzei a fost inaintat Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Jiu.