Fostul presedinte al Partidului National Liberal (PNL) Valeriu Stoica a declarat ca liberalii ar trebui sa adopte la congresul din februarie o decizie privind fuziunea cu Partidul Democrat (PD), care sa se bazeze pe o platforma politica liberal-populara. Valeriu Stoica a prezentat presei un amplu material intitulat "Principii si directii strategice pentru o platforma politica liberal-populara", ce sintetizeaza opiniile sale in privinta fuziunii dintre PNL si PD.
Potrivit lui Valeriu Stoica, este vorba de o unificare a unor forte politice de centru dreapta, care nu trebuie confundata cu absorbtia. "Fiinta celor doua partide nu dispare pur si simplu, ci continua in fiinta partidului unificat", a explicat el. Într-o prima faza a etapei organizatorice a fuziunii, reunirea structurilor de conducere ale celor doua partide se poate face pe o baza proportionala, in raport cu reprezentarea parlamentara actuala a PNL si PD. În cea de-a doua faza a etapei organizatorice, alegerea noilor structuri de conducere ale partidului unificat trebuie sa se faca in functie de credibilitatea liderilor nationali si locali, fiecare lider urmand sa fie ales individual, intr-o competitie libera.
Un principiu al fuziunii propus de Valeriu Stoica este separarea functiilor de conducere in cadrul partidului de functiile guvernamentale, evitandu-se cumulul de functii la nivelul partidului si la nivel guvernamental.
Pe termen limitat, pot fi acceptate solutii "de tranzitie", cum ar fi unirea bicefala a structurilor de conducere la nivel central si local, urmand ca, in cel mult un an de la data fuziunii, sa se organizeze conferintele judetene si congresul pentru adoptarea statutului si alegerea noilor structuri de conducere ale partidului unificat, a spus Valeriu Stoica. În opinia sa, unificarea fortelor din Alianta D.A. intr-o singura entitate politica de centru dreapta reprezinta "calea de echilibrare a sistemului politic romanesc", prin crearea unei contraponderi la fortele de stanga.
Prin identitatea sa doctrinara, partidul rezultat din unificare va accelera, potrivit lui Valeriu Stoica, procesul de simplificare a spectrului politic, avand capacitatea sa absoarba "fara probleme dificile" oricare alte forte de centru si centru dreapta.
În ipoteza aderarii la curentul popular a partidului rezultat din unificarea PNL-PD s-ar crea avantajul castigarii suportului celei mai puternice familii politice europene, care domina Parlamentul European, a spus Valeriu Stoica. Ex-presedintele PNL a precizat ca Partidul Popular European (PPE) nu este o forta politica de factura exclusiv crestin democrata, ci o structura federativa care inglobeaza conservatori, crestin democrati si liberali clasici. El a exemplificat cu Partidul Popular din Spania si Partidul Conservator din Marea Britanie, care nu sunt partide crestin democrate, desi sunt membre ale PPE.
Valeriu Stoica considera ca la congresul din februarie liberalii trebuie sa se pronunte in favoarea fuziunii dintre PNL si PD intr-un partid ce ar uni, intr-o structura organizationala moderna, diversitatea curentelor de centru dreapta, institutionalizandu-le si creand un cadru in care sa se manifeste eficient si constructiv. Valeriu Stoica a spus ca in functie de reactiile la propunerile sale se va decide daca va candida la functia de presedinte al PNL la congresul din februarie sau daca va sustine o alta personalitate din interiorul partidului, care imbratiseaza proiectul sau.

PD are in atentie unificarea cu PNL
Tema unificarii celor doua partide componente ale Aliantei Dreptate si Adevar se afla in atentia Partidului Democrat, fara insa a schimba agenda prioritatilor de guvernare, a declarat luni presedintele interimar al PD, Emil Boc. „În mod sigur, acest subiect va fi dezbatut de catre conducerile PNL si PD in cadrul congreselor programate a avea loc in cursul acestui an. Aceste foruri urmeaza sa marcheze jaloane importante in vederea unificarii PNL si PD", a spus Boc. Presedintele interimar al PD a precizat ca deocamdata nu se pune problema cooptarii altor formatiuni politice in procesul unificarii.

Presedintele Partidului National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD), Gheorghe Ciuhandu, a apreciat ca umanistii nu reprezinta o garantie serioasa la guvernare: „Apelul lansat de Partidul Umanist Roman este departe de a fi un «apel la stabilitate», ci mai degraba dovada unui troc politic facut de reprezentantii PUR cu cei ai Aliantei D.A. Faptul ca Partidul Umanist a renuntat la a mai nominaliza prefecti nu repara cu nimic gestul imoral de a atrage in formula de guvernare aceasta formatiune politica de conjunctura. Un partid intrat in Parlament pe usa din dos, alaturi de PSD, si atras de Alianta D.A. in guvern, dar care isi mentine jocul duplicitar de a vota intr-un fel cand vine vorba de Parlament si in altul cand vine vorba de guvern, nu poate prezenta nici un fel de garantie pentru o guvernare serioasa , de esenta democratica si reformista”.
Pe aceeasi cale, PNTCD si-a exprimat inca o data dezamagirea fata de faptul ca Alianta D.A., care si-a construit o buna parte din campania electorala pe mesajul ca votul acordat PNTCD - un partid istoric, cu o indelungata traditie democratica - ar fi un vot irosit, a acceptat „compromisul de a construi un guvern alaturi de un partid nascut dintr-un post de televiziune”.

Reforma profunda in PSD! Asta cer, cu argumentele lor, 14 sefi de filiale social-democrate din Transilvania si Banat! Ei au trimis un comunicat in care enunta mai multe probleme grave pe care cred ca le are partidul si in care spun si care cred ca ar fi solutiile.
,,O cauza majora a pierderii de reprezentativitate pentru partid a fost un conflict aparut uneori intre Presedintia Romaniei si Guvernul Romaniei. În mai multe situatii politice, pozitia critica a lui Ion Iliescu a fost preluata de opozitie si a dus la erodarea credibilitatii guvernului si a PSD, in ciuda rezultatelor guvernamentale pozitive cu caracter economico-social”. Analiza facuta de cei 14 lideri PSD arata ca blocarea de catre fostul Presedinte a unor initiative - cum ar fi alegerile anticipate - au condus la o competitie interna la varful partidului. Drept urmare - spun semnatarii scrisorii - s-a amanat schimbarea unor lideri locali sau centrali si s-a creat un deficit de imagine publica. De asemenea, cred social-democratii ardeleni, ,,inabilitatea strategica a unor decizii de la varful partidului a fost principala cauza a pierderilor politice din toamna acestui an”. În opinia acestora, pierderea alegerilor s-a datorat si introducerii pe locuri eligibile a unor candidati care nu au participat la competitia interna sau a unora care s-au plasat prost. De asemenea, social-democratii din cele 14 organizatii cred ca problema centrala a PSD este ,,supradimensionarea echipei de conducere si incapacitatea ei de a introduce corectiile necesare la timp, in ciuda avertismentelor constante primite din partea analistilor, independenti sau din interiorul partidului si opiniei publice”.
Semnatarii propun ca modificarea statutului partidului, cresterea autonomiei de decizie a organizatiilor locale, o noua echipa de conducere formata din oameni respectati in partid si societate, reducerea numarului de vicepresedinti, desfiintarea Biroului Coordonator si revenirea la functionarea statutara a Delegatiei Permanente.

Daca executivul aproba proiectul de ordonanta de urgenta propus de Ministerul Muncii, salariile angajatilor din sectorul de stat ar putea creste cu pana la 20%. Cei mai castigati sunt, bineinteles, alesii: de la presedintele tarii la secretari de stat, cresterile de salariu variaza intre 23 de milioane - pentru cea mai inalta functie in stat - la ,,doar'' 16 milioane pentru adjunctii de ministri. Dintre demnitari, seful statului are cel mai mare salariu: peste 52 de milioane de lei. Daca salariul brut se va majora in sectorul de stat, la aceasta suma se adauga aproape 11 milioane de lei. Scadeti impozitul de 16% si aflati salariul presedintelui: aproape 53 de milioane de lei bani in mana! Presedintii celor doua Camere vor avea un salariu net cu 22 de milioane de lei mai mare decat cel actual, la fel ca seful executivului. Ministrii vor primi si ei peste 18 milioane in plus. Cele mai mici cresteri de salarii le au secretarii de stat si consilierii de stat: numai 16 milioane. Cresteri salariale sunt prevazute si pentru restul bugetarilor. Suplimentarile prevazute oscileaza intre 17 procente - pentru functionarii publici - si 20% in sistemul sanitar. Nu se stie cu cat vor creste salariile in invatamant.

Presedintele Partidului Romania Mare (PRM), Corneliu Vadim Tudor, a anuntat ieri, printr-un comunicat, ca va sesiza Biroul Permanent al Senatului, Curtea de Conturi, Politia si Parchetul National Anticoruptie cu privire la "o fraudare a banului public" de catre fostul senator PRM, demisionarul Mihai Lupoi.
Liderul PRM il acuza pe Mihai Lupoi ca a declarat alt domiciliu decat cel la care locuia in realitate, in circumscriptia electorala Olt, pentru a primi de la Senat, in legislatura trecuta, diurna, indemnizatie de deplasare si bani pentru chirie - apreciate de Corneliu Vadim Tudor a se ridica la 6 milioane de lei pe luna si peste 1 miliard de lei in patru ani. Liderul PRM considera ca Mihai Lupoi i-a luat apararea fostului secretar general al Senatului Constantin Sava intr-o emisiune televizata, intrucat acesta din urma i-ar fi cunoscut "afacerea".
Presedintele PRM va cere, totodata, o ancheta referitoare la contractul pe care Mihai Lupoi l-a intermediat intr-o firma patronata de un prieten al sau, George Calarasu, si MApN pentru uniforme militare, pe care ministerul le-ar fi achizitionat la un pret dublu decat cel de pe piata. Corneliu Vadim Tudor si-a exprimat scepticismul referitor la o eventuala constituire a unei miscari crestin-democrate sub coordonarea lui Mihai Lupoi. De precizat ca Mihai Lupoi si-a argumentat demisia prin comportamentul dictatorial al liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor, si prin "calea gresita pe care s-a angajat partidul". Fostul vicepresedinte al PRM si-a exprimat nemultumirea ca "desi, plenara partidului a hotarat sa solicite aderarea la Partidul Popular European, o miscare de dreapta, in parlament PRM a votat cu PSD”.

Magistratii Tribunalului Bucuresti (TB) au acordat luni un nou termen - 7 februarie, in vederea unei posibile impacari, pentru a judeca recursul facut de Traian Basescu, precum si de cei pe care ii acuza de calomnie - purtatorul de cuvant al Actiunii Populare, Mugur Ciuvica, si Max-Paul Badin - impotriva unei sentinte a Judecatoriei sectorului 2. Actualul sef al statului a intentat celor doi un proces de calomnie pe vremea cand candida la functia de primar general al Capitalei. Partile au solicitat ieri un nou termen pentru a incerca sa se concilieze, a declarat avocatul lui Mugur Ciuvica si al lui Max-Paul Badin, Mihai Lungu, in timp ce avocatul lui Traian Basescu, Cristian Ene, a precizat ca prin recursul formulat se solicita pe latura civila daune morale de 500 milioane de lei de la fiecare acuzat, iar pe latura penala condamnarea acestora fie la amenda penala, fie la inchisoare.
Cristian Ene a spus ca sentinta penala a instantei de fond este nelegala si netemeinica pentru ca i-a absolvit pe acuzati de raspunderea penala, Judecatoria sectorului 2 retinand ca cei doi au comis infractiunea de calomnie, insa fara intentie.
Pe de alta parte, Mihai Lungu a spus ca Mugur Ciuvica si Max Badin au facut recurs fata de hotararea instantei de fond, nemultumiti ca au fost obligati sa plateasca cheltuieli de judecata.
Conform sentintei Judecatoriei sectorului 2 din data de 6 octombrie 2004, Mugur Ciuvica si Max-Paul Badin trebuie sa-i plateasca lui Traian Basescu daune morale in valoare de 500 lei de fiecare, pentru ca i-ar fi afectat acestuia imaginea publica acuzandu-l ca ar fi fost informator al Securitatii. De asemenea, cei doi trebuie sa achite cate un milion de lei reprezentand cheltuieli de judecata si cate 7,5 milioane lei fiecare, reprezentand onorariul avocatului lui Basescu. Instanta de judecata i-a achitat pe Mugur Ciuvica si pe Max-Paul Badin in privinta laturii penale.
La unul dintre termenele procesului, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a depus la instanta, ca proba in proces, un document care atesta ca Basescu nu a facut politie politica. În replica, avocatul lui Ciuvica a sustinut ca clientul sau detine mai multe documente de stat care atesta faptul ca actualul sef al statului ar fi fost sursa pentru fosta securitate.