Sorin Buliga confunda banii
publici cu propria ograda

Directorul Centrului pentru Cultura „Constantin Brancusi” din Targu Jiu, Sorin Buliga, nu cunoaste nici pana acum ce inseamna bani publici si informatie publica si ce inseamna „secret de serviciu”. Desi este director si „doctor cu diploma”, Sorin Buliga nu a reusit sa citeasca pana acum Legea 544/2001 privind accesul la informatiile publice, cauza pentru care s-a aratat deosebit de iritat de faptul ca ziarul nostru a publicat modul in care a impartit el fondurile pentru manifestarile culturale de anul acesta: „Cand am vazut programul de manifestari culturale in ziar mi-a venit rau… De unde ati facut voi rost de el, ca este secret de serviciu?”
Mai mult decat atat, directorul Centrului pentru Cultura „Constantin Brancusi” s-a aratat iritat de faptul ca nu am fost in asentimentul dumnealui privind finantarea manifestarii dedicate sarbatoririi lui Mihai Eminescu, pentru care a fost alocata cea mai mica suma: doua milioane de lei. Sorin Buliga a intrebat nedumerit: „De ce nu m-ati intrebat intai pe mine, ca va spuneam eu de ce numai doua milioane de lei, ca astia sunt numai pentru protocol, ca nu organizez eu singur manifestarea… Pai ce, puneti voi Brancusiana cu Eminescu?”. Buna intrebare, pentru seful unui centru de cultura!
Nu putem decat sa reamintim ca din cei UN MILIARD de lei alocati manifestarilor culturale in 2005, pentru Brancusiana 2005 s-au alocat 200.000.000 de lei, pentru comemorarea a 48 de ani de la moartea sculptorului Constantin Brancusi s-au alocat 70 de milioane de lei, pentru Tabara de Sculptura au fost alocati 434.000.000 de lei (aici se vor realiza busturi ale personalitatilor gorjene), iar pentru Eminescu s-au gasit doar DOUA MILIOANE de lei. De mentionat ca alte manifestari culturale, ca Festivalul National de Folk si Balada „Poarta Sarutului”, care beneficiaza de 100 de milioane de lei, Salonul National de Imagini Document, Ziua recoltei, Salonul de Toamna al Plasticienilor Gorjeni sau Festivalul ecumenic sunt finantate cu sume mult mai mari fata de ceea ce s-a repartizat pentru Mihai Eminescu. Iar la omagierea marelui poet roman mai participa Biblioteca Judeteana „Christian Tell” si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Gorj, institutii care sunt cunoscute pentru bugetele reduse de care beneficiaza. Asadar, de unde se putea nu s-a vrut, iar de unde s-a vrut, nu se poate. Dar sa ne consolam cu gandul ca vom avea busturi de aproape jumatate de miliard de lei, busturi care in 2004 erau prevazute a se realiza sigur in toamna anului 2005, desi abia in februarie 2005 se va discuta posibilitatea realizarii lor. Dar, ca un adevarat profet, Sorin Buliga stia din 2004 ce se va hotari in februarie 2005.

ANA-MARIA ILINCA

Primarul municipiului Motru, Dorin Hanu, porneste la inceput de an cu demararea unor proiecte cu finantare externa. În primavara, chiar din prima luna, vor incepe lucrarile de reabilitare a strazii Macului, o investitie de circa 600.000 de Euro. Pe o lungime de 1,4 km, pe langa reabilitarea strazii, se vor realiza reteaua de canalizare si iluminatul, creandu-se totodata si noua locuri de parcare. Tot printr-un program cu fonduri europene, Motru va beneficia de sosea de centura. Ea a disparut odata cu dezvoltarea orasului, iar acum printr-un program de 2 milioane de Euro se vor reface cei 2 km de sosea.
De asemenea, prin Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, motrenii au depus 56 de proiecte privind refacerea acoperisurilor de bloc. Primarul Hanu spune ca aceste proiecte sunt in faza de evaluare, ca si cele trei proiecte referitoare la introducerea de apa in satele apartinatoare localitatii Motru (Plostina, Horasti, Leurda). „Daca in satul Rosiuta a fost rezolvata problema apei cu ajutorul SNLO, comunitatile locale au depus trei proiecte prin FRDS. Au intrunit criteriile de eligibilitate, urmand a fi evaluate. Avem promisiuni de la noua guvernare ca Motru va beneficia de o sala de sport tip A. Tot promisiuni avem si pentru realizarea blocului de locuinte tip ANL. De fapt constructia acestuia a fost aprobata inca de anul trecut, dar nu au fost fondurile necesare demararii lucrarii”, a concluzionat primarul Dorin Hanu.

Pe anul 2005, APM Gorj are in vedere infiintarea de perdele de protectie pe traseul pana la Ranca, pentru prevenirea blocarii drumului de acces catre statiune, din cauza viscolului, dar si o perdea de protectie impotriva poluarii, pentru orasul Rovinari. Perdeaua va avea 7-15 metri si va fi constituita dintr-o specie rezistenta si care sa creasca destul de repede, dupa cum a precizat Gheorghe Fometescu, director al Agentiei de Protectie a Mediului Gorj.
Agentia de Protectia Mediului Gorj a facut cunoscute principalele obiective ale Ministerului Mediului in conformitate cu programul de guvernare pe perioada 2005-2008. Obiectivele propuse de catre minister sunt obiective la nivel national, dar unele din ele privesc si APM Gorj. Printre acestea se numara dezvoltarea laboratoarelor pentru determinarea continutului de azbest din efluenti lichizi si gazosi, deoarece exista si in Gorj agenti economici care utilizeaza azbestul in procesul de productie.
Totodata, este prevazuta realizarea unui program de prevenire si combatere a eroziunii solului, instituirea sistemului de protectie, ameliorare si utilizare durabila a solurilor si monitorizarea zonelor afectate de seceta si desertificare, iar in conditiile schimbarilor climatice adoptarea unei noi legi. Un alt obiectiv principal este acela al programului national de impadurire a minim 1% din fondul forestier national pe perioada 2005-2008 pentru extinderea suprafetei de paduri, combaterea eroziunii solului, diminuarea riscului de inundatii si ameliorarea climatului, dar si un program de creare a perdelelor de protectie a campului, a cailor de comunicatie si a asezarilor umane si anume infiintarea a minim 500 kilometri pe an de perdele forestiere.