„Tudor si ai lui” atacati de „consumatori” bauti

In urma cu un an, seful OPC Gorj Ion Tudor a avut initiativa de a incheia un protocol de colaborare cu jandarmii pentru a-si asigura spatele in unele controale mai periculoase. La vremea respectiva, un brutar mai suparat tocmai ii aratase sefului de la Protectia Consumatorului ce pitt-bull furios are in ograda.
Utilitatea colaborarii cu jandarmii s-a vazut insa cel mai bine joi noaptea, cand, aflati la Balta, la un control nocturn, inspectorii s-au trezit cu niste consumatori mai cu pofta de vorba ca se baga singuri in seama. Tudor le-a cerut acestora sa paraseasca barul pe care il verifica, apeland la jandarmi pentru evacuarea acestora. În strada, mai bine zis pe ulita satului, in fata barului, langa masina jandarmeriei, jandarmii incercau sa ii legitimeze pe cei doi cetateni cu pofta de vorba. Unul dintre ei i-a implorat pe oamenii legii sa ii permita doar cateva minute sa mearga dupa un tractor sa isi faca nevoile, pentru ca altfel isi da drumul pe el, berea fiind de vina.
Între timp, jandarmii i-au cerut celuilalt individ sa se legitimeze, acesta refuzand. Discutia a continuat apoi pe un ton tot mai aprins, pana cand a revenit, „usurat”, si celalalt baltean. Si asa, intre doi jandarmi si doi consumatori carora Tudor le apara drepturile, a intervenit o mica altercatie in care, fireste, s-a implicat si seful OPC Gorj.
„Maine stati de vorba cu baiatul asta, nici nu stiti unde lucreaza el, dar o sa aflati maine si atunci o sa regretati, asa ca ...”, spune unul dintre cetateni, aratand catre prietenul sau, de la care si imprumuta tigara aprinsa. „Voi credeti ca faceti legea aici in comuna? Miscati-va de aici”, se baga si Tudor, in timp ce jandarmii cer doar „fara amenintari”. Replica chefliilor a fost prompta. „Nu ne amenintati voi pe noi, ca nu stiti unde lucreaza el, o sa vedeti maine. Ce, credeti ca ati gasit fraieri in Balta?”.
Si tot asa vreo cateva minute, intre timp, in ulita adunandu-se toata suflarea consumatoare a barului ce urma sa fie inchis. Jandarmii au dat asigurari ca a doua zi, adica ieri, ii vor identifica pe cei in cauza, lucru pe care l-au si facut, aplicandu-le o amenda de 2 milioane de lei, pentru ca tot promisesera baltenii ca se vor mai vedea ei cu oamenii legii. În final, in mijlocul multimii adunate ca la circ, un alt distrat canta cu pofta „ta-ra-ra-ram, ta-ra-ra-ram”, invartindu-se in jurul sau pentru a demonstra ca il tin picioarele.
Revenind la controlul propriu-zis, ar mai trebui spus ca si barmanul s-a ales cu o amenda de un milion pentru ca isi servea clientii aflati in stare de ebrietate. Barul, lesne de inteles, a fost repede inchis, dar nu din cauza scandalului, ci pentru ca aici se vindeau tigari si bauturi netimbrate, painea fiind expusa in conditii improprii.
Controlul s-a mutat apoi prin Pades, Pocruia si Godinesti, doar o brutarie si o discoteca mai avand soarta barului din Balta. Amenzile totale aplicate ajung la 60 de milioane de lei.

GIGI CIUNCANU

Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj avertizeaza angajatorii din judet ca, in conformitate cu Hotararea de Guvern nr.2346/14.12.2004, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 3.100.000 de lei lunar, pentru un program de lucru de 171,333 de ore in medie pe luna, incepand cu 1 ianuarie 2005, ceea ce reprezinta 18.093,40 lei/ora.
Inspectorii de munca spun ca, pentru punerea in aplicare a actului normativ, angajatorii trebuie sa procedeze imediat la intocmirea actelor aditionale cu privire la modificarea salariului prevazut in contractele individuale. Aceste acte aditionale trebuie depuse si inregistrate la sediul ITM Gorj, din Targu Jiu, si la punctele de lucru din Motru si Rovinari.
Angajatorii care incadreaza personal cu salariul da baza sub 3.100.000 de lei, vor fi sanctionati cu amenda contraventionala de la 10 la 20 de milioane de lei.
De asemenea, nedepunerea in termen de 5 zile a actelor privind incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 30 la 60 de milioane de lei.

Angajatii ITM nu cunosc dreptul muncii
Presedintele Uniunii Judetene a Sindicatelor Libere Gorj, Constantin Retezeanu, a declarat, insa, ca salariul minim de 3,1 milioane de lei a ramas doar pentru bugetari, iar pentru restul angajatilor a fost negociat cu patronatele un salariu minim mai mare, de 3,3 milioane de lei, care este obligatoriu pentru sistemul privat, deoarece a fost stabilit in contractul colectiv de munca la nivel national, in urma negocierii intre sindicate si patronate.
Inspectorul sef al ITM Gorj, Horia Serban, nu a putut fi gasit la birou pentru lamurirea situatiei salariului minim pe economie, ca, de altfel, nici purtatorul de cuvant, insa un angajat care era pe post de secretara a inspectorului sef si care nu si-a declinat identitatea, ne-a declarat: „Nu ma intereseaza pe mine de sindicate si patronate, ei pot sa faca ce vor si sa negocieze cat vor, hotararea de Guvern este lege pentru noi si nu stim altceva.(…) Nu recunosc nici un contract colectiv de munca la nivel national drept lege, atat timp cat Guvernul nu spune asa…Eu bag negocierile alea undeva ca au nici o valoare, ei pot sa faca ce vor, dar sa nu fie salariul minim mai mic de 3.100.000 de lei, restul nu ma intereseaza”.
Daca la Inspectoratul Teritorial de Munca angajatii nu cunosc chestiuni elementare din dreptul muncii, cum ar fi faptul ca un contract colectiv de munca negociat la nivel national este lege pentru toate contractele incheiate intre angajatori si angajati indiferent ca sunt afiliati la vreo organizatie sindicala sau patronala, atunci nu mai putem astepta nimic de la cei care ar trebuie sa vegheze raporturile de munca.
Ne putem inchipui insa ce va intelege cetateanul care a fost anuntat pe toate canalele media ca sindicalistii pe care ii plateste i-au obtinut un salariu minim de 3,3 milioane de lei, iar acum o institutie a statului anunta un salariu minim mai mic, pentru toate categoriile de salariati.
Ulterior, inspectorul sef Horia Serban a precizat ca stie prevederile noului contract colectiv de munca incheiat la nivel national, dar acesta trebuie completat de o hotarare de Guvern in acest sens, fara de care ITM nu poate pune in aplicare noua valoare minima a salariului, astfel ca este obligat sa dea curs singurei hotarari de guvern care exista, H.G. nr.2346/2004 si care stabileste salariul minim la 3,1 milioane de lei. „Imediat ce se va remedia aceasta disfunctionalitate si vom primi un act oficial, vom face cunoscut ca salariul minim a crescut la 3,3 milioane de lei”, a declarat Horia Serban.

Presedintele Uniunii Judetene a Sindicatelor Libere Gorj, Constantin Retezeanu, a declarat ca „introducerea cotei unice de impozitare de 16%, aplicata asupra veniturilor societatilor comerciale, regiilor, IMM-urilor si persoanelor fizice, reprezinta primul pas pentru reformarea reala a sistemului fiscal. Daca la nivelul oamenilor de afaceri reprezinta un semnal clar, la nivelul lucratorilor aceasta hotarare poate fi interpretata ca o inechitate sociala”.
Sindicatele gorjene cred insa ca, in conditiile in care economia subterana detine un procent destul de mare in mediul economic, statul intervine destul de des prin esalonari si stergeri de datorii catre buget, iar monopolurile isi impun preturile pe piata in numele concurentei, cu acceptul autoritatilor statului, introducerea cotei unice de impozitare nu este binevenita pana cand economia romaneasca nu va deveni o economie bazata pe competitivitate si concurenta loiala. Retezeanu crede ca, „la aplicarea cotei unice , daca nu se vor lua masuri concrete de intarire a disciplinei fiscale si de intarire a legii in mod egal pentru toti contribuabilii, efectele sale se vor limita numai la gaurile din buget care, la randul lor, vor genera majorari de taxe, accize, alte impozite si taxe noi”.
Presedintele UJSL Gorj spune ca aplicarea cotei unice de impozitare asupra veniturilor persoanelor fizice poate fi considerata o inechitate, deoarece numai lucratorii cu venituri mari vor resimti efectele pozitive ale acestei masuri, cei care castiga peste salariul mediu din economie, in timp ce persoanele cu venituri mici vor beneficia numai de masuri compensatorii realizate din deduceri.