Ţeapă de peste 6.000.000.000 lei vechi, constatată de Garda Financiară

Garda Financiară Gorj a descoperit o firmă din Târgu-Jiu care a tras o ţeapă de peste şase miliarde lei vechi bugetului de stat. În acest sens, comisarul-şef al Gărzii Financiare Gorj, Traian Iana, a declarat că firma a achiziţionat, la sfârşitul lunii ianuarie, din Slovacia, o cantitate de 44.330 kilograme de cereale. Ajunşi la sediul social declarat al firmei, comisarii financiari au putut constata că locaţia este închisă iar acolo nu a putut fi contactată nicio persoană care să poată furniza relaţii cu privire la activitatea societăţii comerciale. „În aceste condiţii s-a procedat, conform prevederilor legale, la transmiterea unor invitaţii scrise prin poştă, cu confirmare de primire, atât pe adresa sediului social declarat al societăţii în cauză, cât şi pe adresa de domiciliu a administratorului societăţii. Au fost trimise trei rânduri de invitaţii pentru prezentarea administratorului societăţii la sediul Gărzii Financiare Gorj cu toate documentele de evidenţă financiar-contabilă şi gestionară privind activitatea firmei. La niciuna din datele stabilite de Garda Financiară administratorul nu s-a prezentat la ora şi în condiţiile precizate în invitaţiile trimise. Date fiind aceste condiţii, echipa de control a considerat că, prin refuzul nejustificat al firmei de a prezenta documentele solicitate, se întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală”, a declarat Traian Iana.

Sustragere de la plata obligaţiilor fiscale

Ulterior, în cursul acestei luni, Comisariatul General al Gărzii Financiare a dispus efectuarea de verificări încrucişate la operatorii economici cu activitate de intermedieri în domeniul comerţului cu cereale. Astfel, la o firmă din Târgul-Neamţ s-a identificat că firma din Târgu-Jiu a livrat, în perioada iunie-septembrie 2007, cantitatea de 2.592 tone de cereale în valoare totală de 2.159.265 lei RON.
Din informaţiile prezentate de către Direcţia de Finanţe Publice Gorj a rezultat că societatea comercială nu a depus la organele fiscale declaraţiile, deconturile şi situaţiile financiare cerute de lege, fapt ce dovedeşte reaua credinţă şi scopul vădit al sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
„Aferent livrărilor de mărfuri identificate la firma din Târgu-Neamţ, agentul economic din Târgu-Jiu nu a calculat şi declarat obligaţii fiscale în sumă totală de 635.078 lei RON, reprezentând 344.757 lei TVA şi 290.321 lei RON reprezentând impozit pe profit. Cele prezentate constituie infracţiuni de evaziune fiscală săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, conform Legii 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”, a mai precizat comisarul şef Traian Iana.
În acest sens, actul întocmit de Garda Financiară Gorj a fost transmis sub formă de sesizare penală către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu pentru continuarea cercetărilor.

LEONARD FILIP

Târgul meşterilor populari la Târgu Jiu

Zeci de meşteri populari din toate colţurile judeţului Gorj s-au adunat ieri în foaierul Hotelului Gorj pentru a prezenta vizitatorilor obiecte care mai de care mai meşteşugite şi mai colorate. „Acest târg al artelor populare reprezintă dovada vie că există meşteri populari în Gorj care îşi duc la îndeplinire menirea şi care duc mai departe tradiţia populară”, afirma Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu.

Reproduceri în miniatură

Atracţia expoziţiei a fost Ionel Traian care a venit de la Târgu Cărbuneşti la Târgu Jiu cu o colecţie impresionantă de monumente arhitecturale şi piese etnografice în miniatură. Ionel Traian este profesor de educaţie fizică la Şcoala Generală din Târgu Cărbuneşti, iar în timpul liber meşteşugeşte miniaturi ale principalelor monumente din ţară şi din străinătate, obiecte de artă populară precum căsuţe ţărăneşti, fântâni, mori de vânt sau troiţe specifice judeţului Gorj sau biserici din toată ţara. Cele mai reprezentative lăcaşuri de cult din România reproduse în miniatură de artist sunt Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Trei Ierarhi, Catedrala din Timişoara. Din afara ţării, unde a şi participat la expoziţii,  a executat cu o precizie de arhitect Catedrala Notre Dame din Franţa, moscheea din Edirne, Turcia. „Peste tot unde am organizat expoziţii, obiectele au fost apreciate pentru că sunt confecţionate manual din lemn natural, în lucrările mele îmbinând nuanţele naturale. Nu vopsesc lemnul pe care îl folosesc pentru că atunci lucrările mele ar deveni kitsch”, explică profesorul. Acestea sunt şi cele mai dificil de realizat şi necesită foarte mult timp de execuţie. Lemnul folosit este cel de esenţă tare precum teiul, pluta sau bradul. Despre Catedrala Notre Dame, acesta spune că a încercat să o redea aşa cum este ea. „Am făcut schiţa pe când eram în Paris, dar am şi multe pe care nu le-am văzut în realitate şi mi-a plăcut arhitectura şi le-am realizat după imagini”, adaugă Ionel Traian.
Pentru această expoziţie, profesorul a adus aproape 50 de exponate, dar în realitate acestea sunt sute. „Este o pasiune a mea pe care o realizez în timpul liber. Mi-a plăcut de mic să cioplesc cu cuţitul în lemn, iar apoi am prins gustul acestor miniaturi pe care le realizez cu aceeaşi plăcere. Lucrez cu un singur cuţitaş, cu un traforaj şi cu adezivul cu care lipesc. Aceste ustensile i-a uimit chiar şi pe francezi care credeau că un om care face astfel de lucruri are nişte degete lungi şi subţiri”, spune Ionel Traian. Pe lângă miniaturi, profesorul mai pregăteşte şi Ansamblul folcloric «Gilortul» care cuprinde 35 de copii cu care a fost de curând în turneu în Franţa. În prezent, meşterul lucrează la câteva mănăstiri din Moldova pentru că doreşte să-şi întregească colecţia.

Ţesături şi costume populare

Oraşul Tismana a fost reprezentat prin costume şi ţesături populare de Mihaela Văcaru şi Maria Drumen, profesoare la secţia externă a Şcolii Populare de Artă. „Mama mea lucrează costume şi ţesături de când avea 12 ani. La şcoală avem războaie unde lucrează aproape 50 de copii cu vârste cuprinse între 9 şi 15 ani şi pe care îi învăţăm să ţese covoare olteneşti cu motive florale”, explică Mihaela Văcaru. Profesoara spune că acestea se deosebesc de cele lucrate în alte zone prin redarea formei cu culoarea lor naturală care trebuie să fie ca un câmp de flori. Copiii instruiţi la Tismana ţes covoarele cu motive florale născute din imaginaţia lor. La un covor se lucrează peste o lună de zile, în funcţie de lungime. „Totul este manual şi lucrat la gherghef din lână naturală de oaie. Pentru a le aranja le batem cu o furculiţă. În ţesăturile acestea merg foarte bine şi păsările, motivele ciobăneşti sau romburile. La Tismana predomină foarte mult roşul”, explică ţesătoarea.

Geacuri de la Polovragi

Maria Dinoiu a venit tocmai din Polovragi pentru a expune spre încântarea vizitatorilor traistele ţesute în război, denumite şi geacuri. Acestea se deosebesc de celelalte zone prin coloritul închis şi prin colţurile făcute cu mâna. Negrul reprezintă în mitologia populară culoarea pământului, iar albul sugerează limpezimea cerului.

ANA-CORNELIA ANDREI

CJCPCT Gorj, la ceas aniversar

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj a sărbătorit ieri împlinirea a 40 de ani de existenţă printr-o manifestare de suflet la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi oameni de cultură. Evenimentul s-a deschis prin păstrarea unui moment de reculegere pentru foştii colaboratori şi angajaţi care au trecut în nefiinţă.
Manifestarea a cuprins vernisajul unei expoziţii de afişe, bannere şi fotografii vechi de zeci de ani. Evenimentul a continuat cu acordarea de diplome foştilor directori, colaboratorilor şi angajaţilor CJCPCT Gorj. „Centrul, de-a lungul anilor, a avut şansa de a avea ca directori o serie de personalităţi precum Gelu Barabancea, Antonie Dijmărescu, Adrian Popescu, Nicolae Vânătoru, Ion Zăvoi sau Constantin Popescu. Aceştia au adus o parte de suflet în slujba acestei instituţii şi de fiecare dată, indiferent de cel care a condus, a existat o echipă a centrului”, spune Ion Cepoi, directorul instituţiei. O Diplomă de Excelenţă i-a fost acordată şi preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, care a definit cultura ca fiind „unul dintre cele mai accesibile limbaje de comunicare”. Reprezentanţii instituţiilor de cultură şi ai publicaţiilor locale au fost, de asemenea, recompensaţi.

ANA ANDREI

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Teleşti

Primar-părinte, sfinţia ta, să ne fie cu iertare dar asta e buda Primăriei Teleşti?! Am întrebat câţiva trecători care au spus: da, domne! E toaleta angajaţilor de la primărie. Domn’ primar, a reuşit Cel de Sus să facă lumea în câteva zile dar domnia ta n-ai fost în stare să faci nici măcar o budă în patru ani. Aleluia şi baftă la vot!

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj