Dragoste de europarlamentar

Dragostea este o necesitate în vieţile noastre, dar cu toate acestea, nu ne este deloc uşor să vorbim despre ea şi de obicei preferăm să lăsăm acest lucru pe seama poeţilor şi cântăreţilor. Dar ce cred europarlamentarii europeni despre dragoste?

Dacă ar exista o Cartă Europeană a dragostei, ce ar conţine?
Genowefa Grabowska (Grupul Socialist din Parlamentul European, Polonia): „Nu trebuie să existe o limită de vârstă [...] sau anumite sancţiuni. Trebuie să fie bazată pe încredere şi perseverenţă. „Iubiţi-vă!”, precum spune un toast nobil care încheie poemul polonezului Adam Mickiewicz, „Pan Tadeusz" [...]”.
 
Katalin Lévai (Grupul Socialist din Parlamentul European, Ungaria): „Respect şi încredere reciprocă. Dragostea nu constă doar în plăcerile senzuale, ci şi într-o comuniune spirituală şi intelectuală, altfel dorinţa se diminuează”.
 
Frédérique Ries (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Belgia): „Vă rog, fără Cartă! Dragostea este alergică la paragrafe şi anexe!”
 
Zita Pleštinská (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Slovacia): „Dragostea nu se va sfârşi niciodată. Dacă am reuşi să punem această idee in practică, lumea ar fi mult mai bună. În acest caz Carta ar putea înlocui moţiunile Parlamentului European”.
 
Henrik Lax (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Finlanda): „Trăieşte alături de persoana pe care o iubeşti ca şi cum ar fi ultima voastră zi petrecută împreună”.

Christofer Fjellner (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Suedia): „Dragostea nu trebuie să fie limitată de nici o barieră, precum în cazul bunurilor, serviciilor, capitalului sau oamenilor”.
 
Roberta Alma Anastase (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, România): „În prezent, oamenii nu mai folosesc cuvântul dragoste în discursurile publice, deşi întreaga noastră existenţă se bazează pe sentimente, în special pe dragoste. Uniunea Europeană este un spaţiu care încurajează exprimarea gândurilor, sentimentelor sau părerilor. Consider că această Cartă există deja în fiecare din noi.”
 
Ne-aţi putea da câteva sfaturi legate de romantism şi dragoste?
Katalin Lévai (Grupul Socialist din Parlamentul European, Ungaria): „Fiţi sinceri de la început. Cel ce joacă un alt rol, va eşua în cele din urmă”.

Astrid Lulling (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Luxemburg): „Dragostea şi romantismul nu pot fi planificate. Fie se întâmplă, fie nu!”
 
Frédérique Ries (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Belgia): „Pentru o dragoste eternă: admiraţi, fiţi admirat şi încercaţi întotdeauna să surprindeţi. Plictiseala otrăveşte dragostea”.  
 
Genowefa Grabowska (Grupul Socialist din Parlamentul European, Polonia): „Cu cât iubeşti mai mult, cu atât te expui mai tare suferinţei. Dar suferinţa contribuie la dezvoltarea noastră. Fiecare bunică are numeroase sfaturi pentru că a fost îndrăgostită de atâtea ori. Dar nepoatele nu o vor asculta niciodată întrucât vor prefera să înveţe din propria experienţă. Iar acest lucru este mai plăcut”.
 
Henrik Lax (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Finlanda): „Bucuraţi-vă de poveştile romantice de dragoste, dar nu luaţi nici o decizie decisivă în viaţă până în momentul în care veţi şti dacă este vorba de dragoste adevărată sau nu”.
 
Care credeţi că se potriveşte mai bine de ziua Sfântului Valentin: ciocolată sau flori sau altceva?
Roberta Alma Anastase (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, România): „Ciocolata şi florile, în special împreună. Cu toate acestea, cel mai important este să te asiguri că persoana pe care o iubeşti este aproape de tine”.
 
Katalin Lévai (Grupul Socialist din Parlamentul European, Ungaria): „O carte bună este cea mai valoroasă, iar dacă este însoţită de un buchet de flori, inima mi se va încălzi cu adevărat”.
 
Genowefa Grabowska (Grupul Socialist din Parlamentul European, Polonia): „Dacă aş fi cinică şi materialistă, mi-aş putea dori să primesc în dar de la soţul meu o maşină roşie [...]  Dar întrucât nu sunt aşa, mi-aş dori să primesc un buchet de trandafiri roşii”.
 
Cum intenţionaţi să sărbătoriţi ziua Sfântului Valentin?
Astrid Lulling (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Luxemburg): „Pentru mine, ziua Sfântului Valentin a intrat în modă după vârsta de 40 de ani. Dar cum oricine are dreptul să viseze, de ce să nu sper la o surpriză plăcută din partea unui prieten apropiat?”

Christofer Fjellner (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Suedia): „Da, o voi petrece cu prietena mea. Din moment ce stau mai mult timp în Bruxelles, timpul petrecut alături de ea este întotdeauna special”.
 
Henrik Lax (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Finlanda): „Nu, voi fi în Kiev, Ucraina, departe de soţia mea pe care am cunoscut-o cu 43 de ani în urmă. Îi voi transmite în schimb cele mai călduroase gânduri şi sentimente atât ei, cât şi întregii familii”.
Sursa mini-interviurilor: Parlamentul European

Stagiile de formare profesională la Parlamentul European: o combinaţie între muncă şi distracţie

Tinerii au posibilitatea de a face stagii de practică la Parlamentul European, pentru a se familiariza cu activităţile şi funcţionarea acestuia. În anul 2007, 358 de tineri şi tinere din 61 de state au făcut un stagiu la Parlament. Joi, preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, s-a întâlnit cu stagiarii care au început activitatea la Parlament anul trecut. Le-am pus acestora câteva întrebări despre experienţa pe care au avut-o la Parlamentul European dar şi în afară.

„Ne-a făcut mare plăcere să vă avem printre noi“, le-a spus domnul Hans-Gert Pöttering, preşedintele Parlamentului European, tinerilor stagiari, „avem nevoie de angajamentul dumneavoastră, a tinerei generaţii, în favoarea unităţii europene“. Parlamentul European propune diferite tipuri de stagii, care pot fi remunerate sau nu: stagii generale şi de jurnalism (bursele Schuman), stagii de traducere şi stagii de interpretariat. Stagiile remunerate se adresează absolvenţilor de facultate, iar celelalte se adresează celor care au terminat liceul. Stagiarii pot lucra la sediile Parlamentului European de la Bruxelles şi Luxemburg şi la birourile de informare ale Parlamentului din statele membre.

Câteva cifre
Anul trecut, Parlamentul European a primit peste 7000 de cereri pentru stagii, majoritatea provenind din Italia, Germania, Franţa şi Spania. Nu trebuie să fiţi neapărat cetăţean european pentru a candida la un stagiu la Parlamentul European: printre stagiarii de anul trecut se numără şi persoane din SUA, Canada, Serbia, Belarus şi Taiwan.
Parlamentul însă nu poate oferi stagii decât unora dintre candidaţi (în 2007 au fost 257 de stagiari remuneraţi şi 128 ne-remuneraţi). „Numărul de stagiari pe care îi putem accepta depinde de bugetul disponibil şi de capacitatea departamentelor de a supraveghea munca tinerilor şi de a-i găzdui“, ne-a spus un reprezentant al Biroului de Stagii de la Parlamentul European.
Şi celelalte instituţii europene oferă posibilităţi de a efectua stagii şi vizite de studiu: Comisia Europeană găzduieşte un număr de 10 ori mai mare de stagiari decât Parlamentul European.

Ce este un stagiu…
„Cel mai interesant lucru, în special în cadrul comisiilor, este că lucrezi cu 27 de naţionalităţi. Este o provocare mare să scrii într-o limbă străină. După cinci luni şi jumătate la Parlamentul European mă simt mult mai sigură pe mine. Aş vrea să rămân mai mult, pentru că îşi dau seama că cinci luni înseamnă prea puţin pentru a-mi da seama de ce se întâmplă exact aici“, ne-a spus Concepción Portero Zúniga, stagiară spaniolă care lucrează acum la sala de presă.
Orsolya Zsemba, din Ungaria, stagiară la biroul deputatului european maghiar Gábor Harangozó, ne-a spus că a învăţat la Parlamentul European mai mult decât se aştepta: „Voiam să învăţ despre procedurile interne de la Parlamentul European, despre relaţiile dintre diferitele politici şi lobbying. Acest vis mi s-a împlinit, de aceea cred că a fost o idee bună să fac o cerere pentru un stagiu aici“.
„Sunt sigură că munca pe care o depun aici, la Parlamentul European, o să fie o experienţă nemaipomenită şi un început bun pentru cariera mea viitoare. Stagiul o să-mi influenţeze deciziile în viitor. Aici o să îmi dau seama ce îmi place să fac şi ce nu. Nu o să învăţ doar despre Parlamentul European şi cultura europeană, dar şi despre mine“, ne-a declarat Stéphanie Van Cauwelaert, stagiară belgiană la departamentul de Comunicare pe Web.

… şi ce se întâmplă după?
„După ce termin stagiul aici o să îmi caut un serviciu fie în Bruxelles fie în Stockholm. Aş vrea să lucrez în domeniul relaţiilor externe ale UE şi cred că acest stagiu mă ajută să înţeleg mai bine diplomaţia şi negocierile. Un alt avantaj al acestui stagiu este viaţa socială, alături de ceilalţi stagiari. Asociaţiile stagiarilor organizează petreceri, atât cu stagiarii de la Parlament cât şi cu cei de la Comisie. La sfârşit de săptămână încercăm cafenelele şi restaurantele din Bruxelles“, ne-a spus Karin Sofia Flygare din Suedia, stagiară la Directoratul General pentru Politici Externe.
María Jesús Arroqui, din Spania, care face un stagiu la sala de presă ne-a spus: „Aş vrea să stau mai mult la Bruxelles şi să îmi găsesc un serviciu în domeniul comunicării şi afacerilor europene, dar acest lucru este destul de greu din cauza competiţiei“.
Sursa: Parlamentul European

Liverpool şi Stavanger: capitalele europene ale culturii în 2008

Oraşele Liverpool şi Stavanger, deşi se află la 800 de kilometri distanţă unul de celălalt, au în comun anul acesta titlul de capitală europeană a culturii. Mii de oameni vor vizita aceste porturi în cursul anului 2008 şi ambele oraşe au organizat cu această ocazie concerte, expoziţii şi piese de teatru. Fiecare oraş este în centrul atenţiei timp de un an, perioadă în care îşi poate pune în valoare viaţa şi dezvoltarea culturală.

Încă din 1985, Parlamentul European a avut rolul său în alegerea oraşului ce urma să fie capitală europeană a culturii. Deputaţii europeni de la Comisia pentru Cultură şi educaţie examinează toate candidaturile şi pot organiza audieri pentru a consulta opinia publică.
 
Liverpool 08
Oraşul Liverpool  a renăscut economic şi cultural după declinul industriilor tradiţionale. Capitala culturii a fost lansată pe 11 ianuarie cu un concert la care au participat Ringo Starr şi Orchestra Filarmonică Regală din Liverpool.
În februarie vor avea loc mai multe conferinţe despre oraşul Liverpool, iar la sfârşitul lunii un concert de la Catedrala Metropolitană - în care va fi interpretat noul Recviem de Sir John Tavener - va încerca să reconcilieze prin muzică religiile lumii.
 
The Beatles şi statutul UNESCO
În 2004, vechiul oraş portuar Liverpool a fost înscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. De-a lungul secolelor, numeroşii imigranţi - în special irlandezi - şi marinarii care treceau prin oraş au făcut ca oraşul Liverpool să devină un centru religios extrem de divers.
În plus, cei 447.500 de locuitori ai oraşului vorbesc aproximativ 60 de limbi. Liverpool mai este cunoscut şi datorită formaţiei Beatles şi cluburilor de fotbal Liverpool şi Everton FC.
 
Stavanger: un „port deschis“
„Open port“, ambiţiosul program prezentat de Stavanger, abordează arhitectura, literatura, muzica şi artele vizuale, reunind artişti naţionali şi internaţionali. Susţinând ideea deschiderii şi libertăţii de expresie, Stavanger 2008 propune manifestări accesibile tuturor categoriilor de public. Festivalul încurajează localnicii să creeze propria lor artă.
Stavanger este cunoscut pentru orchestra sa simfonică, pentru casele de lemn, fiorduri şi muzeele sale ciudate (muzeul ţiţeiului şi cel al conservelor de sardine). Şomajul în Stavanger este de 1%, oraşul profitând de industria de petrol, transportul naval şi pescuit.