Deputaţii europeni sprijină liberalizarea serviciilor poştale până în 2011

Parlamentul confirmă că monopolurile rămase în serviciile poştale ar trebui să expire până în 2011, sau 2013 pentru unele State Membre. În acordul stabilit cu Consiliul în a doua lectură, Parlamentul European menţine compromisul deja sprijinit de Consiliu privind liberalizarea serviciilor poştale. Raportorul Markus Ferber (PPE-DE, DE) va avea o conferinţă de presă joi, după votul în plen.

În poziţia comună, Consiliul a încorporat toate elementele majore din poziţia Parlamentului European în prima citire. Raportorul Markus Ferber (PPE-DE, DE) recomandă ca Parlamentul să aprobe poziţia comună fără amendamente. Se aşteaptă un acord cu Consiliul, în a doua citire.
 
Liberalizarea serviciilor poştale până în 2011 sau 2013
Data liberalizării serviciilor poştale a constituit unul din elementele cheie discutate: până în 2011, doi ani mai târziu decât propusese Comisia, cu posibilitatea ca Statele Membre care s-au alăturat Uniunii după 2004, cele cu topografie mai deosebită, cum ar fi Grecia, să amâne deschiderea spre competiţie a pieţei serviciilor poştale până în 2013. Următoarele State Membre pot amâna data liberalizării până la sfârşitul anului 2012: Cipru, Slovacia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Republica Cehă şi România.
Proiectul de directivă privind liberalizarea serviciilor poştale din Uniune prevede deschiderea totală a pieţei cel mai târziu la 31 decembrie 2010. Proiectul notează însă că unele State Membre ar putea fi nevoite să amâne data liberalizării acestor servicii cu încă doi ani (Cipru, Slovacia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Republica Cehă şi România).
 
Reciprocitate
Deputaţii au stabilit, împreună cu Consiliul, un principiu de reciprocitate: pentru a evita distorsiuni pe piaţă şi competiţie ilegală, Statele Membre care deja şi-au liberalizat piaţa serviciilor poştale pot refuza, în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2012, monopoluri din alte State Membre să opereze şi pe teritoriul lor.

Serviciul universal va fi garantat
Serviciul universal va fi garantat în continuare, inclusiv asigurarea a cel puţin unei colectări şi livrări o dată la cinci zile pentru fiecare cetăţean European. Va fi acordată importanţă în continuare menţinerii unor reţele poştale bine funcţionale, cu un număr suficient de puncte de acces în zonele rurale sau puţin populate, pentru a se satisface obligaţiile serviciului universal.
 
Aspecte sociale
Aspectele sociale ar trebui luate în considerare în momentul liberalizării pieţei serviciilor poştale. Prevederile proiectului de directivă nu afectează competenţele Statelor Membre în ce priveşte stabilirea de regulamente pentru condiţiile de lucru în sectorul serviciilor poştale. Statele Membre vor avea dreptul să impună condiţii pentru asigurarea de servicii poştale pentru motive ne-economice, cum ar fi aliniere la condiţiile de lucru şi la schemele de securitate socială stabilite de lege sau prin convenţii colective negociate între parteneri sociali naţionali.
 
Finanţare
Când un Stat Membru stabileşte că obligaţiile serviciului universal antrenează un cost net, ar trebui stabilit un plan de finanţare şi ar trebui notificată Comisia. Aceasta, la rândul său, ar trebui să asigure linii directoare în ce priveşte calcularea costurilor nete.

România nu va mai impune viză extracomunitarilor cu viză Schengen

Parlamentul European a dat undă verde pentru extinderea regimului simplificat de control al vizelor la frontierele externe ale Bulgariei, României şi Ciprului. Acest regim va permite celor trei ţări să recunoască unilateral unele documente emise de statele din Spaţiul Schengen, pentru persoane ce efectuează vizite de mai puţin de cinci zile.
Deputaţii au adoptat - cu 558 voturi pentru, 22 împotrivă şi 19 abţineri - un raport legislativ realizat de Michael Cashman (PSE, UK) privind un regim simplificat de control al persoanelor, la frontierele externe ale Uniunii Europene. Noul regim va permite Bulgariei, României ţi Ciprului să recunoască unilateral unele documente emise de statele din Spaţiul Schengen, pentru persoane ce efectuează vizite de mai puţin de cinci zile.
Până acum, Bulgaria, România şi Cipru au avut obligaţia de a elibera vize specifice naţionale pentru intrare sau tranzit pe teritoriul lor, cetăţenilor ţărilor terţe cu vize uniforme, vize de lungă şedere sau permise de şedere eliberate de ţări din Spaţiul Schengen.
Noile reguli vor fi temporare şi vor afecta doar Bulgaria, România şi Cipru, până când cele trei ţări se vor alătura Spaţiului Schengen.
Europarlamentarul european Irina Vălean, raportor fictiv al grupului ALDE, a declarat că „noul sistem va permite celor trei ţări să recunoască unilateral anumite documente emise de ţările din zona Schengen, în sensul echivalării acestora cu vizele naţionale, pentru cetăţenii extra-comunitari care doresc să le tranziteze teritoriul sau să le viziteze pe o perioadă de maxim 5 zile”.
România şi Bulgaria vor trebui să acorde automat vize pentru cetăţenii extracomunitari care se află în posesia unei vize de lungă şedere sau a unui permis de rezidenţă emis de către ţările din zona Schengen şi de către Cipru. 
Raportul a clarificat şi chestiuni de ordin tehnic survenite ca  urmare a intrării în zona Schengen, în 21 decembrie 2007, a unor noi state: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia şi Ungaria.

Sursa: Euractiv

CE a lansat „Convenţia primarilor”

Comisia Europeană a lansat „Convenţia primarilor”, cea mai ambiţioasă iniţiativă, de până acum, menită să implice cetăţenii în lupta împotriva încălzirii globale. Documentul reprezintă angajamentul oficial al oraşelor aderente de a depăşi obiectivele UE în materie de reducere a emisiilor de CO2, prin acţiuni de creştere a eficienţei energetice şi de promovare a energiei regenerabile.


Aproape 100 de oraşe din toată Europa, între care 15 capitale, şi-au exprimat, de la bun început, susţinerea pentru convenţie. ”Oraşele devin din ce în ce mai mult locuri în care se pun în aplicare idei noi şi proiecte inovatoare împotriva încălzirii globale. Oraşele sunt, în acelaşi timp, spaţiile publice în care este posibil să se găsească soluţii multiculturale şi intersectoriale, şi în care poate avea loc concilierea necesară între interesele private şi cele publice. Abordarea crizei schimbărilor climatice nu poate fi decât una holistică, integrată, pe termen lung şi, mai presus de toate, bazată pe participarea cetăţenilor. Acest tablou complex este cel mai bine gestionat la nivel local. Oraşele trebuie, deci, să devină actorii principali ai punerii în aplicare a politicilor privind energia durabilă şi efortul lor trebuie sprijinit”, a afirmat Comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs.
Convenţia primarilor va fi o iniţiativă axată pe obţinerea de rezultate, care îşi focalizează atenţia pe proiecte concrete şi rezultate cuantificabile. Oraşele şi regiunile participante se angajează oficial să reducă emisiile de CO2 cu mai mult de 20% până în anul 2020, prin dezvoltarea de planuri de acţiune pentru energia durabilă. Cetăţenii vor fi informaţi cu privire la realizările oraşelor lor prin rapoarte periodice, care vor putea fi monitorizate de către terţi.
Comisia va oferi oraşelor şi regiunilor participante la convenţie sprijin pentru diseminarea celor mai bune practici din lume în domeniul energiei durabile, printr-un mecanism de aplicare a unor „criterii de excelenţă”. Comisia intenţionează, de asemenea, să negocieze condiţiile de participare la convenţie şi pentru alte părţi interesate importante. Un secretariat al convenţiei, finanţat prin programul „Energie inteligentă pentru Europa”, va facilita monitorizarea, punerea în reţea şi promovarea acestei noi provocări.
Proiectul de text al convenţiei este rezultatul unei consultări informale cu un mare număr de oraşe de pe tot cuprinsul Europei. Drept rezultat, aproape 100 de oraşe din toată Europa, între care 15 capitale, şi-au exprimat, de la bun început, susţinerea pentru convenţie. Reprezentanţi aleşi din Londra, Helsinki, Riga, Berlin, Bonn, Milano, Veneţia, Nantes, Ljubljana, Varşovia, precum şi din alte oraşe, vor participa la evenimentul de lansare, împreună cu comisarul Piebalgs şi cu preşedintele Comitetului Regiunilor, Michel Delebarre.
În prezent este vorba de elaborarea textului final al convenţiei, printr-o consultare oficială, şi de deschiderea perioadei de oficializare a adeziunilor la convenţie. În paralel, vor avea loc o serie de dezbateri şi de evenimente de înalt nivel, menite să definească condiţiile de participare a entităţilor financiare şi criteriile de excelenţă care să fie înscrise în convenţie. Un prim grup de oraşe îşi va oficializa adeziunea la convenţie cel mai târziu cu prilejul viitoarei Săptămâni europene a energiei durabile (EU Sustainable Energy Week).

Sursa: Eurojurnal CCIB

Deputaţii cer măsuri europene pentru stoparea discriminării romilor

În UE trăiesc circa 10 milioane de reprezentanţi ai comunităţii rromă, care de multe ori suferă de pe urma discriminării rasiale, sărăciei şi excluderii sociale. În acest sens, deputaţii europeni au adoptat un raport ce avertizează asupra riscurilor unui curent împotriva romilor, care ar putea fi promovat de extremişti.

Ostilitatea şi ura la adresa romilor constituie un fenomen care cunoaşte încă o largă răspândire în Europa şi este încurajat şi utilizat de extremişti, putând culmina cu atacuri rasiste, discursuri de incitare la ură, agresiuni fizice, evacuări ilegale şi acte de hărţuire de către poliţie, au avertizat deputaţii europeni într-un raport la proprie iniţiativă adoptat, joi, la Bruxelles cu 510 voturi pentru, 36 împotrivă si 67 abţineri.
Europarlamentarul social-democrat Adrian Severin a salutat adoptarea rezoluţiei privind o Strategie europeană asupra populaţiei rromă, proiect adus pe agenda PE de social-democratul român şi alţi eurodeputaţi din Grupul Socialist. ”Această rezoluţie este cel mai recent din paşii pe care i-am făcut în plan european pentru îmbunătăţirea situaţiei comunităţii rromă. În noiembrie anul trecut, în momentul scandalului din Italia, am adus în atenţia PE chestiunea liberei circulaţii. Apoi am interpelat Comisia Europeană privind o strategie europeană pentru rromi, executivul comunitar răspunzându-ne la dezbaterea de la Strasbourg din ianuarie. Iar acum, am negociat cu toate grupurile politice textul acestei rezoluţii, adoptate de Parlamentul European”, a declarat Severin.
Rezoluţia consacră comunitatea rromă ca o minoritate diferită de cele naţionale, fapt care justifică măsuri la nivel European, şi reafirmă rolul important al UE în lupta împotriva discriminării la adresa rromă, care de multe ori este un fenomen structural şi care implică o abordare comprehensivă la nivelul UE.
De asemenea, prin textul rezoluţiei se solicită Comisiei Europene elaborarea unei Strategii europene cadru pentru integrarea rromă, care să asigure coerenta politicilor la nivelul UE, precum şi elaborarea unui Plan de acţiune comunitară pentru integrarea rromă. De asemenea, se are în vedere crearea unei Unităţi (Serviciu) rromă în cadrul structurii CE.
Parlamentul subliniază, totodată, că „Holocaustul romilor (Porajmos) merită să fie pe deplin recunoscut, în aceeaşi măsură ca şi gravitatea crimelor săvârşite de nazişti în scopul exterminării etniei rome din Europa, împreună cu evreii şi alte grupuri ţintă” şi, printre alte măsuri, cere autorităţilor competente „să întreprindă măsurile necesare pentru desfiinţarea industriei de îngrăşare a porcilor existente pe teritoriul fostului lagăr de concentrare de la Lety (Republica Cehă) şi să ridice un monument în memoria victimelor persecuţiei”.

Locuinţe
Deputaţii denunţă condiţiile de viaţă insalubre, aflate sub standardele acceptabile, precum şi indiciile privind constituirea unor ghetouri, ce cunosc o largă răspândire, populaţia de etnie romă fiind supusă evacuărilor forţate sau, dimpotrivă, împiedicată să se mute din zonele respective. Deputaţii îndeamnă Comisia să sprijine programe de desfiinţare a cartierelor sărace locuite de romi, şi să asigure locuinţe pentru romi, inclusiv pentru romii imigraţi.

Sănătate
Statele Membre trebuie să sprijine programe naţionale sistemice care vizează îmbunătăţirea sănătăţii în rândul comunităţilor de romi, „să remedieze excluderea sistematică” a anumitor comunităţi de romi din sistemul de îngrijire medicală, subliniază deputaţii europeni. Este necesar, totodată, să se pună capăt „abuzurilor extreme în materie de drepturile omului (...) inclusiv segregării rasiale în instituţiile de sănătate şi sterilizării forţate a femeilor aparţinând comunităţii romilor”.

Educaţie
Deputaţii deplâng faptul că Statele Membre tolerează în continuare segregaţia practicată în sistemul educaţional. Ei cer Comisiei să examineze oportunităţile de consolidare a legislaţiei privind combaterea discriminării în domeniul educaţiei, şi să raporteze Parlamentului European rezultatele acestei analize în termen de un an de la adoptarea prezentei rezoluţii. Deputaţii cer, totodată, acţiuni specifice în domeniile învăţământului secundar şi cel superior, precum şi în ceea ce priveşte formarea profesională, educaţia adulţilor, educaţia permanentă şi cea la nivel universitar.

Locuri de muncă
Şomajul în rândul comunităţilor de etnie romă atinge niveluri inacceptabil de ridicate, declară deputaţii europeni. De aceea, ei îndeamnă Comisia să sprijine integrarea romilor pe piaţa muncii, prin măsuri de finanţare a formării. Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea utilizării unei scheme de microcredit, astfel cum a propus, în raportul său din 2007, Grupul consultativ la nivel înalt, pentru a încuraja înfiinţarea micilor întreprinderilor şi eliminarea practicii cametei care afectează numeroase persoane aparţinând comunităţilor dezavantajate.

Rolul autorităţilor locale
Accentuând rolul important al Uniunii Europene şi competenţele cruciale ale Statelor Membre în stabilirea unor politici esenţiale, deputaţii europeni subliniază în acelaşi timp importanţa implicării autorităţilor locale în măsurile de integrare a romilor.

(Parlamentul European)
Surse: Parlamentul European, PES