Chiar dacă legea îi scuteşte,

Pensionarii din Alimpeşti, obligaţi
să plătească paza

Vârstnicii trecuţi de 60 de ani din comuna Alimpeşti sunt obligaţi să-şi rupă din pensie pentru a-şi achita taxa de pază. Primăriţa Elena Mosor îi taxează pe pensionari la fel, în ciuda faptului că legea îi scuteşte de la această taxă. În schimb, localnicii scrâşnesc din dinţi şi plătesc fără să comenteze pentru că, de la primărie, li s-a spus că trebuie să plătească până când îşi dau obştescul sfârşit.

Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor spune clar şi fără dubii că „sunt scutiţi de la obligaţia de a efectua paza comunală: pensionarii, bolnavii cronici incurabili ori cei cu deficienţe fizice care îi fac inapţi pentru serviciul de pază, persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani, militarii, poliţiştii, preoţii şi pompierii”. Numai că acest articol de lege nu a ajuns pe la urechile primăriţei Elena Mosor din Alimpeşti. În opinia acesteia, legea nu face nici o distincţie iar taxa pentru pază este valabilă pentru toţi cetăţenii, indiferent de vârsta la care aceştia se află.

„Trebuie să plătim, până murim!”

Majoritatea oamenilor din Alimpeşti nu ştiu că legea îi cruţă de la plata taxei de pază la care îi obligă primăriţa. Ca atare, aceştia plătesc, în fiecare an, nişte bani pe care, în mod normal, n-ar trebui să-i achite. Deşi unii cetăţeni bănuiesc că este ceva necurat la mijloc, perceptorul le taie chitanţe. „O plătesc, dar nu e legal. În fiecare an vine perceptorul să-i dau banii. Plătesc câte o sută de mii de lei din ăia vechi”, zice Dumitru Ştarburdea.
În aceeaşi situaţie este şi Petre Cojocea. Acesta zice că „eu făceam pază când eram la serviciu, atunci era altceva, dar acum nu e normal că am făcut 71 de ani”. Mai mult, deşi suma este de 10 lei, localnicul este revoltat, afirmând că „de ce să-i dau?! Nu-i corect!”. Mai mult decât atât, Petre Cojocea zice că de la primărie i s-a spus că „trebuie să plătim, până murim”.

„Eu, la 82 de ani, să plătesc paza?!”

Chiar dacă are cu 22 de ani în plus peste 60 de ani, vârsta de la care sunt scutiţi de la plata taxei pentru pază, Petre Burlan cotizează anual. Cu toate astea, bărbatului i se pare anormal. „Eu, la 82 de ani, să plătesc paza?!”, întreabă, retoric, bătrânul octogenar. Plătitoare este şi Elena I. Meloancă, o bătrână pensionară care, deşi îşi achită dările către stat, susţine că nu e corect. „N-are rost să plătesc nimic pentru că nu mi se pare normal ca, la vârsta mea, să mai plătesc”, se plânge femeia. Printre cei care reclamă taxa abuzivă se află şi Leonard Belgher. Fost consilier, acesta declară că „o astfel de taxă pentru oamenii pensionaţi din comună este ilegală şi dovedeşte că administraţia locală îşi bate joc de vârstnicii din Alimpeşti, tratându-i cu dispreţ şi jupuindu-i fără milă”.

Primăriţa ştie legea doar pe jumătate

Din biroul său, primăriţa Elena Mosor pare ruptă de realitatea zilnică din Alimpeşti. Întâi de toate, aceasta susţine că nu are cunoştinţă despre vreo persoană trecută de 80 de ani care să plătească taxa de pază. „Nu cred că e vreun bătrân de 80 de ani care plăteşte paza”, afirmă, în necunoştinţă de cauză, edilul şef. În acelaşi timp, Elena Mosor declară că „legea nu face distincţie” şi din acest motiv toţi cetăţenii plătesc taxa cu pricina. Mai mult, Mosor dă vina pe Consiliul Local care se află deasupra legilor româneşti. „E hotărârea Consiliului Local care a stabilit că cei care sunt scutiţi şi totuşi deţin bunuri pe raza comunei care trebuie păzite şi au depăşit vârsta de 60 de ani, plătesc câte cinci lei”, precizează şefa administraţiei locale. Cu alte cuvinte, aceasta recunoaşte în parte că există categorii de persoane care sunt scutite de plată dar cu toate astea, prin voia Consiliului Local, aceleaşi persoane sunt obligate să contribuie la bugetul local în mod ilegal…

RINEL CEURANU

La vânătoare de uscătorii

Toate apartamentele din Motru, grupate în cele 18 asociaţii de proprietari, au probleme cu spaţiile comune în care se încadrează şi uscătoriile. Pentru că n-a existat un cadru legislativ unitar, uscătoriile au ajuns să fie vândute, închiriate sau ocupate în mod discreţionat fie de locatarii mai vechi, fie de cei care au avut de-a lungul vremii funcţii politice sau economice importante. De regulă, asupra uscătoriilor nevândute se face o presiune uriaşă, ele fiind cele mai ieftine spaţii cu potenţial comercial din toate câte pot exista în municipiul de pe malul Motrului.
Administraţia publică locală se confruntă cu diverse situaţii create şi de administrarea necorespunzătoare a spaţiilor de locuit de către SC REZOPRESAT SA, unitate derivată din fostul IGO, care a primit în administrare fondul locativ. De aici şi diversele forme de contracte, multe dintre ele ajunse la scadenţă, dar şi numeroasele controverse din jurul prelungirii acestora.
Un caz de-a dreptul scandalos se petrece în blocul de garsoniere D1, unde unul dintre spaţii este cumpărat, celălalt este deţinut cu contract de trei ani de Elena Drulă la etajul IV. Pentru 10 mp aceasta plăteşte 78 lei lunar şi are toate contractele de utilităţi în ordine, pentru că acolo locuiesc fetele ei din prima căsătorie: Florentina Ţuţuianu de 20 de ani şi Gabriela Ţuţuianu de 18 ani. Reprezentantul REZOPREST refuză prelungirea contractului pentru uscătoria de la 4 deoarece este reclamată de deţinătorul uscătoriei de la 2. Femeia, care trăieşte din ajutor social, face zilnic naveta la primărie sau la REZOPREST pentru a evita evacuarea fetelor ei. Nimeni nu ştie de ce nu primeşte sprijin, pentru că primarul a recomandat subalternilor să studieze problema ca să i se poată prelungi acestei femei amărâte contractul. Aceasta este doar una din situaţiile în care se află uscătoriile, unele dintre ele fiind folosite ca depozit de marfă sau de combustibil lichid contrar tuturor legilor în vigoare, dar, cum acolo nu ajunge nici un organ de control, totul pare în ordine.

C. BUNILĂ

Milioane de lei datorie la apă

Târgujienii datorează societăţii de alimentare cu apă Aparegio milioane de lei. Potrivit lui Ion Popescu, directorul Aparegio, valoarea debitelor locuitorilor din municipiul Târgu-Jiu se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, însă doar şase miliarde sunt restanţe din anii trecuţi. De asemenea, o parte deloc neglijabilă, respectiv 3,5 miliarde vine din partea societăţilor comerciale. „Vrem să oferim servicii de calitate, dar cetăţenii trebuie să înveţe că orice serviciu trebuie plătit. În plus, totul ţine de implicarea cetăţenilor şi asociaţiilor de proprietari”, afirmă acesta. Zonele cu un număr mare de restanţieri diferă de la an la an, însă totuşi în fruntea topului se menţin carteirele Lotrului şi Plopilor.

(C.P.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Budă Alimpeşti

Ce budă minunată! Extraordinară! Nu ne-a fost dat să mai vedem aşa ceva! Aiurea! Buda de la Primăria Alimpeşti e de fapt o budă ruginită şi mizerabilă în care te bagi să-ţi faci nevoile doar dacă nu e pădurea aproape sau nu te mai poţi ţine până în lanul de porumbi…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj