Licitaţii transparente la
Primăria Târgu-Jiu

Primăria Târgu-Jiu a organizat licitaţii conforme cu normele legale în vigoare pentru toate serviciile de salubritate şi modernizare urbană câştigate de firma Polaris M Holding SA, afirmă Marius Ionescu, directorul tehnic al Primăriei Târgu- Jiu. În acest sens, acesta a declarat că ,,serviciile de salubritate, colectare şi transport al deşeurilor menajere au fost contractate de Primăria Târgu-Jiu prin licitaţii publice. Totul a fost la vedere, nu s-a ascuns nimic. Licitaţiile s-au ţinut la Primăria Târgu-Jiu în baza unui caiet de sarcini elaborat de Consiliul Local. După organizarea acestor licitaţii nu s-a depus nicio contestaţie. Durata derulării contractului de salubritate cu firma Polaris M Holding SA este de opt ani”.

Nu există nereguli

Despre procedurile urmate de către Primăria Târgu-Jiu pentru achiziţia serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor menajere, directorul tehnic precizează: ,,Activitatea este delegată prin concesiune conform studiului de oportunitate elaborat şi aprobat în şedinţa de Consiliu Local. După studiu s-a elaborat caietul de sarcini după normele în vigoare, ulterior analizat şi aprobat în şedinţă  a Consiliului Local, după care s-a publicat pe site-ul de licitaţii electronice unde au avut acces pentru cumpărarea caietului de sarcini toate firmele de salubritate autorizate’’. Câştigător detaşat al acestei licitaţii a fost desemnat compania Polaris M Holding SA.

Modernizare urbană a municipiului

Despre transparenţa licitaţiei ţinută la Primăria Târgu-Jiu pentru modernizarea urbană, peisagistică, pietonală şi arhitecturală a zonei centrale a municipiului Târgu-Jiu, Marius Ionescu afirmă: ,,După elaborarea proiectului şi obţinerea avizului de la Ministerul Culturii, a fost elaborat caietul de sarcini şi publicat în SEAP( Serviciul Electronic de Achiziţii Publice). Caietul de sarcini a fost cumpărat de către SC Constnuc SRL Târgu-Jiu, SC Polaris M Holding SRL Constanţa, SC Tumaco Impex SRL Bucureşti, SC Comir SRL Craiova, SC Grup Salubritate Urbană SA Bucureşti, SC UTI Internaţional SRL sucursala Bucureşti, SC Urban SA Râmnicu-Vâlcea şi SC Compania Romprest Service SA Bucureşti Apoi, oferte pentru licitaţie au depus SC Constnuc SRL Târgu- Jiu  în asociere cu SC Compania Romprest Service SA Bucureşti şi SC Ecohorticultura SRL Ilfov , precum şi SC Polaris M Holding Constanţa în asociere cu SC Urban SA Râmnicu-Vâlcea. După verificarea documentelor depuse, a fost declarat câştigător ofertantul SC Polaris M Holding în asociere cu SC Urban SA Râmnicu- Vâlcea. Toate procedurile urmate la licitaţiile Primăriei Târgu-Jiu sunt de o maximă transparenţă”, a ţinut să precizeze Marius Ionescu, directorul tehnic al Primăriei Târgu-Jiu.

Acuzaţii tendenţioase

Cât despre cei care servesc interese politice murdare şi încearcă zadarnic să împroaşte cu noroi în imaginea Primăriei Târgu-Jiu, acuzând o aşa-zisă lipsă de transparenţă, Ion Roman Bărbuţi, viceprimarul din Târgu-Jiu, declara că ,,suntem la dispoziţia oricui doreşte verificarea documentelor de calificare. La vârsta şi vechimea pe care o am eu în Primăria Târgu-Jiu nu pot să mă joc cu asemenea lucruri”.

LEONARD FILIP

Rela Ciulei, rapsodul sentimentelor profunde

Cântecele culese din străbuni în care sunt cuprinse toate valorile spirituale tradiţionale reprezintă viaţa cântăreţei Rela Ciulei. În vârstă de 65 de ani, artista cântă de la şase ani, de când tatăl ei, lăutarul Ioniţă Ţambu a început să o poarte cu el pe la nunţi. „Talentul vine de la tatăl meu, cel mai vestit muzicant din Teleşti ce cânta la toate nunţile şi botezurile din Gorj. Tatăl meu mă urca sus pe masă să mă vadă lumea cum cânt. Pot să spun că am crescut în muzică”, spune Rela Ciulei.

Prima recompensă

Primul premiu obţinut de Rela a fost la vârsta de 12 ani, la un festival al lăutarilor din Târgu Jiu unde a cântat o melodie veche de 60 de ani intitulată „Făcui o prostie şi vreau să o mai fac”. Primul instrument la care a cântat a fost chitara. „Tot tatăl meu a fost omul care mi-a pus chitara în mână. Este aceasta la care cânt şi acum. Mi-a adus-o tata din Odessa când s-a întors din război. Este o chitară deosebită pentru că are doar patru coarde, iar cu ea se poate realiza un acord autentic din bătrâni”, adaugă cântăreaţa.
Viaţa unui rapsod înseamnă muzică. „Toate cântările au un loc semnificativ în sufletul meu. Cânt şi la săraci şi la bogaţi cu aceeaşi dragoste”, spune cântăreaţa. Repertoriul artistei cuprinde balade şi doine vechi de sute de ani care nu se mai întâlnesc în nicio parte a ţării. „Unele balade sunt aşa de triste încât plâng şi pietrele dacă le auzi”, explică Rela Ciulei. Cu toate că societatea s-a schimbat, şi cu ea şi genurile de muzică, solicitările vin destul de des pentru a însufleţi atmosfera de la diferite evenimente. „Muzica autentică este cea mai cerută. Nu cânt manele, ci muzică aşa cum se cânta pe vremuri, cântece bătrâneşti ce îndeamnă omul la jucat şi la autocunoaştere”, spune Rela. Melodiile care constituie repertoriul sunt foarte preţioase. „Dacă cineva vine să ceară o melodie, mai întâi vreau să aflu dacă ştie să o cânte aşa cum trebuie”, zice cântăreaţa.

Melodii vechi de sute de ani

Melodiile specifice unor evenimente precum Crăciunul, Sfântul Gheorghe, înmormântările, nunţile sau botezurile nu lipsesc din repertoriul vechi de sute de ani al artistei. „La noi, la Teleşti, ne duceam de fiecare dată în ajunul Crăciunului la fiecare fereastră şi cântam până se trezea omul şi apoi ne poftea în casă ca să ne cinstească. Cea mai frumoasă sărbătoare este în ziua de Sfântu Gheorghe când merg în dealul Teleştilor pentru a participa la sfinţirea viei. Este un obicei reînviat prin care se sfinţeşte via pentru a fi ferită de dăunători. În cinstea acestei sărbători am compus şi un cântec intitulată «În dealul Teleştiului»”, adaugă Rela.
Ultima apariţie de succes a fost în prima ediţie din acest an a emisiunii „La porţile ceriului” difuzată pe programul de televiziune TVR2, emisiune ce este realizată de interpretul şi profesorul universitar Grigore Leşe care a vorbit elogios despre Rela Ciulei şi despre autenticitatea şi frumuseţea repertoriului abordat. „Ce este deosebit la Rela Ciulei este folosirea chitarei cu patru corzi, chitară la care se cântă în momentul de faţă doar în două locuri din ţară, în Gorj şi în Maramureş”, spune Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu.

Instrumente specifice Gorjului

Rela Ciulei face parte din anul 2005 din  Taraful Tradiţional „Rapsozii Gorjului” al Şcolii Populare de Artă. Instrumente la care se cântă sunt specifice judeţului Gorj precum vioara, braciul, chitara sau contrabasul şi abordează un repertoriu de mare frumuseţe şi autenticitate într-o formulă de acompaniament iarăşi strict specifică Gorjului, anume a folosirii în exclusivitate a tonalităţilor majore. Primul mare succes al tarafului a fost participarea la prima ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare „Lăutarul” ce s-a desfăşurat, anul trecut, la Drăgaşani, în judeţul Vâlcea. Aici, rapsozii au fost distinşi cu Marele Premiu, iar Rela Ciulei a obţinut Premiul I la secţiunea solişti vocali. Au urmat şi alte succese, dar şi numeroase apariţii la posturile naţionale de televiziune.

ANA ANDREI

OPC nu găseşte nereguli la casele
de schimb valutar

Operatorii economici care desfăşoară activităţi de schimb valutar au fost luaţi la puricat de inspectorii Oficiului pentru Protecţia Consumatorului (OPC) Gorj. Astfel, au fost verificaţi cinci agenţi economici din municipiul Târgu-Jiu, fiecare cu două sau trei puncte de lucru, respectiv case de schimb valutar. Potrivit Mihaelei Răducan, directorul OPC-ului, în cadrul acestor controale nu au fost constatate abateri grave de la legislaţia în vigoare, drept pentru care nu au fost aplicate amenzi contravenţionale, operatorii economici fiind sancţionaţi contravenţional cu avertisment. De asemenea, Răducan precizează că la nivelul judeţului nu au fost înregistrate reclamaţii ale consumatorilor privind casele de schimb valutar. Cei interesaţi de efectuarea unui schimb valutar ar trebui să verifice în prealabil o serie de elemente, cum ar fi comisionul practicat de agenţie şi cursul valutar la acea dată, iar în cazul în care efectuează schimburi valutare fără să semneze un formular de acceptare a tranzacţiei se pot adresa la sediul OPC în raza căruia activează operatorul economic.

(C.P.)

Contrabandă cu tutun şi alcool

Garda Financiară Gorj a întreprins mai multe acţiuni de supraveghere şi verificare a agenţilor economici care continuă să eludeze legile fiscale. Pe întreg parcursul lunii ianuarie, comisarii financiari au identificat numeroase firme care sprijină activităţile infracţionale de contrabandă, comercializând produse din alcool şi tutun fără a fi marcate fiscal, afirmă comisarul şef, Traian Iana. La toţi cei cinci agenţi economici verificaţi, care au ca obiect principal de activitate comerţul cu astfel de produse, au fost găsite nereguli şi au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 54.000 lei.
În urma aceloraşi controale tematice ale inspectorilor Gărzii Financiare, au mai fost identificaţi doi comercianţi care deţineau şi comercializau produse accizabile fără marcaje fiscale -timbre sau banderole-, aplicându-se amenzi în sumă de 40.000 lei. În timpul controalelor desfăşurate s-au mai confiscat 1.310 pachete ţigări şi 53 de litri băuturi alcoolice, totalizând suma de 5.440 lei. În paralel cu aceste măsuri, comisarii Gărzii Financiare au mai dispus referitor la cei doi comercianţi interzicerea comercializării de produse accizabile pe o perioadă cuprinsă între una şi trei luni de zile, a conchis comisarul şef Iana.

L.F.

VISU'...DE LA MIEZU' NOPTII

În orice parte-ai fi mers, auzeai vorbind prin sat
Cum, o babă-n miez de noapte, visu' dracu' a visat!
Lumea toată povestea că e lucru dovedit,
Că bătrâna ce-a visat, tot timpu' s-a izbândit.
De data asta visase vis politic, vis fatal
Care, cică o să aibe epilog ...catastrofal!
Aşadar, spunea bătrâna c-a visat în miez de noapte,
Doi ciolănari renumiţi ce se războiau de moarte;
După ce c-au băut zdravăn, s-au apucat la bătaie,
Prima dată în ciomege, după aia în vătraie,
Cic-au pus mâna pe pari şi îşi cărau pe spinare,
Apoi s-au luat la pumni, la palme şi la picioare...
Cică fugeau în izmene şi-n pielea goală pe stradă,
Se uita lumea la ei, ieşise lumea grămadă!
În sfârşit, s-au tras de par, s-au zgâriat, s-au trântit,
Până când a sărit lumea şi abia i-a despărţit...

Dar, de fapt ce se-ntâmplase? Care este fenomenu'?
Ce-au avut de împărţit? Care-i treaba? Care-i şmenu'?
Derbedeii ăştia doi au ajuns după un an
Să se lupte - pe ascuns - pentru acelaşi ciolan!
Traseişti au fost mereu, mereu au lucrat perfid,
Dar, acum s-au adunat - culmea-n acelaşi partid!
De-aia baba a visat şi la lume povesteşte,
Susţinând ca visu' ei, inerent se izbândeşte!

I-am zis babei: - Cum îi cheamă? Ţin secret, nu îţi fi frică!
- Bă să-i spui, să fie-ai dracu'; Ilie şi Pantelică!...

Nelu Pochea