Rromii construiesc cavouri de faraoni

Cavouri opulente, aidoma unor cabane de la munte, au fost ridicate de rromi în cimitirul de la Pişteştii din Deal. Fără a avea autorizaţiile necesare, rromii şi-au construit căsuţe pe care le-au dotat cu gresie, faianţă, covoare şi oglinzi, toate pentru confortul celui decedat. Localnicii sunt revoltaţi de construcţiile abuzive ale rromilor şi spun că nimeni nu a luat măsuri împotriva acestora. În acelaşi timp, la primărie, funcţionarii ridică din umeri iar preotul spune că s-a străduit să facă… nimic.

Legea nu cunoaşte limba romanes astfel că rromii din Pişteştii din Deal nu au ţinut cont de legislaţie când şi-au construit cavourile de la cimitir. În plus, nimeni de la Primăria Scoarţa nu i-a deranjat. Rezultatul e vizibil în curtea cimitirului, locul în care au apărut cavouri fără nici o noimă. Aici pot fi văzute circa 30 de aşa-zise cavouri, care mai de care mai împopoţonate. Ca şi cum ar fi nişte căsuţe mai mici, cavourile au uşă din metal, de câteva sute de lei, sunt „tapetate” cu faianţă şi gresie pe interior, sunt mobilate cu oglinzi şi mese şi decorate cu vase cu flori. De asemenea, nu lipsesc nici covoarele şi nici săpunurile sau trusele de bărbierit în cazul bărbaţilor, după cum spune chiar epitropul Bisericii Trei Ierarhi de la Pişteştii din Deal, Emilian Giura.

Construite abuziv

Angajatul bisericii spune că rromii şi-au permis să-şi construiască astfel de cavouri pentru că au obţinut bani în numele deportării pe care au suportat-o pe vremuri. Emilian Giura susţine însă că aceştia au încălcat legea, construind abuziv pe terenul bisericii. În plus, bărbatul zice că respectivele cavouri dau o imagine urâtă cimitirului. „Astea parcă ar fi nişte garaje sau birturi”, spune Emilian Giura. Nemulţumit de halul în care a ajuns curtea cimitirului este şi fostul pădurar, Mircea Popescu. „Unde dracu’ ne trezim aici?! În ce ţară suntem?! Se râd de noi rromii. E bătaie de joc! Şi le-au construit abuziv”, susţine Emilian Giura. Mai mult, localnicii se plâng că atunci când le-au cerut socoteală rromilor pentru cavourile ridicate, aceştia din urmă au trecut la ameninţări. „Au vrut să ne ia la bătaie!”, povesteşte unul dintre săteni.

Angajaţii Primăriei Scoarţa, habarnişti

La administraţia locală, angajaţii cu atribuţii nici măcar nu ştiau de aceste cavouri. Ba mai mult, tehnicianul cu urbanismul, Mircea Popescu, era pe dinafară, neştiind nici măcar ce stipulează legea referitor la construcţii.
Cu alte cuvinte, urbanistul de la Primăria Scoarţa nu avea cunoştinţă despre necesitatea unei autorizaţii în cazul edificării unui cavou.
„Nu ştiu! Să citesc legea!”, afirma tehnicianul cu urbanismul, Mircea Popescu. Pe de altă parte, acelaşi funcţionar public declara că rromii care şi-au făcut gard la cavouri aveau nevoie de autorizaţie.
Cu toate astea, împrejmuirile există iar cei de la primărie nu i-au sancţionat pe rromi pentru că au construit clandestin. Necesitatea autorizaţiei de construcţie este recunoscută şi de către primăriţa Mioara Andronie care confirmă că instituţia sa nu a eliberat nici un document în acest sens dar, în acelaşi timp, dă vina pe preotul de la biserică. Nimic din toate astea nu a împiedicat ridicarea cavourile ce au fost realizate după urechea rromilor, în timp ce edilii de la primărie s-au culcat pe urechea cealaltă.

„Au venit acasă la mine şi m-au ameninţat”

Preotul Bisericii „Trei Ierarhi”, Mircea Mogoşeanu, se spală pe mâini ca Pillat din Pont, declarând că edificiile ridicate de rromi le-a moştenit de la vechiul preot. Totodată, afirmă că cei care şi-au construit cavourile „au ieşit abuziv pe terenurile oamenilor”. Părintele mai spune că el însuşi a fost nemulţumit de starea de fapt şi că a luat măsuri faţă de această situaţie, făcând câteva înştiinţări prin Consiliul Parohial. Numai că acestea i-au deranjat pe rromi care, zice preotul Mogoşeanu, „au venit acasă la mine şi m-au ameninţat”.

Cimitir privat

Construirea după bunul plac a cavourilor dă impresia că cimitirul de la Pişteştii din Deal ar fi unul privat. Cu toate că, potrivit preoţilor, trebuie eliberată o autorizaţie înainte de construirea unui cavou, la Scoarţa nu s-a întâmplat deloc aşa. Mai mult, deşi după datina creştinească mortul ar trebui introdus în pământ la o adâncime de 1-1,20 de metri, aici morţii stau la etaj, deasupra ţărânii. Privind prin prisma acestei situaţii, rromii par că fac parte dintr-un stat în stat şi nu se supun legilor iar la acest lucru contribuie şi autorităţile locale. Acestea, prin tăcerea şi nepăsarea de care dau dovadă, permit rromilor să facă ceea ce vor. Toate astea au făcut ca cimitirul din Pişteştii din Deal să arate ca un mic „sat de vacanţă” presărat cu nişte cavouri ce seamănă cu un fel de „garaje” înzorzonate după bunul plac al rromilor.

IRINEL CEURANU

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Protoieria Târgu-Jiu

Sutanele negre care slujesc la Protoieria Târgu-Jiu au condiţii dumnezeieşti la grupul sanitar. Tagma preoţimii se bucură de o budă curată, utilată cu toate cele necesare. Din pomeni sau nu, slujbaşii Cerului au la baie săpun, prosop, hârtie igienică şi mult dezinfectant. În mare, e bine şi fără să-i „tămâiem” pe cei de aici, trebuie spus că buda arată destul de bine…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj