De zeci de ani,

Căutător de aur prin pădurile Padeşului

Un localnic din comuna Padeş caută de aproape patruzeci de ani comoara din Tehomir. Ajuns la pensie, bărbatul luptă cu bătrâneţea şi, la cei 65 de ani, cutreieră dealurile şi pădurile pentru a căuta aceea comoară pe care din anul 1970 tot speră să o găsească. Cercetat de securişti, pe vremea lui Ceauşescu, statornicul căutător de comori a continuat să creadă cu tărie că, în cele din urmă, va găsi aurul ascuns de strămoşi în peşterile sau sub pământul din Padeş. Comuna Padeş pare un tărâm al fantasmelor. Mulţi dintre localnici ştiu legendele legate de comorile ce ar sta ascunse în pământurile pe care ei îşi cresc vitele sau sub stâncile munţilor. Ion Gavrilescu este cel mai înverşunat şi cunoscut căutător de comori dintre toţi locuitorii din Padeş.

Bărbatul caută în fiecare an, de 37 de ani, comoara strămoşească alcătuită din căruţe pline cu aur sau butoaie de vin. „Căutăm intrările în visteria antică”, spune bătrânul căutător. Existenţa unor comori a fost însă oarecum confirmată în urmă cu mulţi ani când, povesteşte Gavrilescu, „după ce au dat tencuiala jos la casa lui Glogoveanu, între pereţii dubli, au găsit o ladă în interior în care erau acte şi planuri ale unei comori”. Această istorioară i-a aprins imaginaţia bătrânului din Padeş şi l-a determinat ca toată viaţa să şi-o dedice căutării acelei comori arătate în schiţele demult descoperite.

Comoara de la Izvorul Călugărului

„Una dintre comori ar fi ascunsă chiar la Izvorul Călugărului unde există o peşteră bine înfundată”, spune Ion Gavrilescu. De această dată, legenda zice că denumirea de Izvorul Călugărului s-ar datora unui călugăr care a locuit într-una dintre peşterile munţilor din Padeş şi mai apoi şi-ar fi găsit sfârşitul ucis în urma conflictului dintre religii. Bătrânul Gavrilescu ştie toate lăcaşurile din comună şi, după un drum de câteva zeci de minute, ne arată locul în care, spune el, ar sta ascunse comorile nepreţuite ale lui Litovoi. Pe lângă săpăturile făcute la Izvorul Călugărului, căutătorul de comori mai spune că, an de an, merge să caute metale preţioase la Tehomir. „Noi săpăm pe urmele săpăturilor făcute de Regele Mihai, căutăm să pătrundem în interiorul peşterilor pline de comori”, zice, plin de patos, Ion Gavrilescu.

Cu securiştii pe urmele comorii

Vestea că săteanul Gavrilescu umbla după comori s-a răspândit cu repeziciune încă de pe vremea lui Ceauşescu. Imediat, Securitatea l-a vizitat pe căutător. „Au venit doi de la Securitate şi mi-au spus că dacă găsesc ceva să-i anunţ pentru că voi primi o primă”, deapănă, din amintiri, bătrânul din Padeş. Chiar dacă securiştii se aflau pe urmele sale, Gavrilescu nu a oprit căutările. Când se încălzeşte vremea, îi plăteşte pe câţiva bărbaţi în putere, cărora le dă de mâncare şi de băut. Împreună cu aceştia, străbate kilometri întregi pentru a ajunge la comoara din Tehomir, locul în care, de multe ori, sătenii au văzut flăcări suspendate. „Până acum am scos pământul prăbuşit pe vechile săpături şi, zilnic, abia reuşim să scoatem 30-40 de găleţi”, zice căutătorul. Deşi caută de zeci de ani, Gavrilescu spune că a găsit doar câteva oase de om, provenind de la laba unui picior. Tot în căutarea comorii au venit şi câţiva străini, imediat după Revoluţie. Chiar dacă adevărul stă ferecat în minţile oamenilor, cu toţii ştiu însă că la Padeş zace ascunsă o comoară antică. Unii, mai norocoşi, după cum vorbeşte lumea, au mai găsit câte ceva dar, de teama poliţiei, nu scot o vorbă. Cert este că aproape toată lumea din Padeş ştie însă legendele legate de comori, de focurile suspendate, de râurile de vin care curgeau pe munţi şi multe ale fantasme şi poveşti care incită mintea căutătorilor de aur.

IRINEL CEURANU

Salarii de zeci de milioane de lei

Posturile de directori medicali scoase la mezat

Managerii spitalele din Gorj vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de directori medicali şi directori financiari contabili. Startul se dă de luna viitoare, managerilor revenindu-le sarcina ca până la jumătatea lunii să fie ocupate toate posturile scoase la concurs.
Potrivit directorului executiv al Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj, Aristică Moroşanu, concursul va fi organizat la nivelul fiecărui spital, ASP-ul fiind doar simplu observator. „Din comisiile de concurs vor face parte reprezentanţi ai ASP-ului, reprezentanţi ai administraţiilor locale iar la Târgu-Jiu şi Dobriţa vor participa şi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean”, a declarat şeful sănătăţii gorjene.
În privinţa concursului, pentru a fi evitate orice speculaţii, conducerea ASP a recomandat managerilor ca verificarea candidaţilor să se facă nu prin teste grilă, ci prin lucrări tip sinteză. După toate acestea, fiecare candidat va trebui să susţină un proiect de specialitate iar la final un interviu de selecţie va face trierea finală. Cei care doresc să câştige un salariu de zeci de milioane de lei vechi îşi pot depune deja dosarele pentru a putea candida la funcţia de director medical sau financiar-contabil la una dintre unităţile medicale din Gorj.

IRINEL CEURANU

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Şcoala Călugăreni

Bieţii elevi care învaţă la şcoala din Călugăreni, comuna Padeş, au viaţa lui Rex atunci când merg la budă. La prima vedere, pare că acolo se află un grajd sau un orice altceva dar nu un grup sanitar. Ei bine, „sanitară” sau nu, aceasta este o budă destinată celor care buchisesc în primii ani de şcoală. Pare-se că cei de aici au descoperit un nou tip de gresie fecalo-ceramic pe care îl folosesc din plin. Vopseaua excremento-lavabilă este foarte rezistentă la apă, dovadă că pereţii sunt „bine întreţinuţi”. În final, uşa de la budă. Face-ne-am pe ea de treabă, dar seamănă mai mult cu uşa de la coteţul porcilor…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj