Jefuitorii din mânăstiri

Tot mai multe mânăstiri din ţară se luptă prin instanţe şi-şi redobândesc vechile proprietăţi deţinute de pe vremea când biserica era folosită ca instituţie de control de către moşierime. Zeci sau sute de mii de hectare de pădure au ajuns din nou în proprietatea călugărilor bătuţi de soartă.
Şi în Gorj există foarte multe astfel de exemple în care reprezentanţii Bisericii, pentru că ai lui Dumnezeu nu au cum, înşfacă tot ce pot pentru a-şi îndestula traiul. Pe vremuri se călugăreau cei ce doreau să ducă o viaţă grea pentru a se autopedepsi ca urmare a unor greşeli sau deziluzii, dar şi cei pentru care credinţa în Dumnezeu reprezenta totul şi doreau să-l sprijine pe Creator în demersurile de propovăduire a poveţelor Sale.
Cunosc doar câteva exemple, dar îmi sunt suficiente. Mânăstirea Tismana, prin reprezentatele sale, a reuşit, prin prostia reprezentanţilor obştei din Comuna Peştişani, o prostie de natură penală, să pună mâna pe ceea ce a rămas din fosta unitate militară din munţi, chiar dacă aceasta se afla pe terenurile peştişenenilor.

Acum, aceeaşi reprezentanţi, ai aceeaşi mânăstiri, vor, cu tot chipul, să preia tabăra pentru copii de la Tismana, maica stareţă uitând când a semnat pentru a ceda la schimb acel teren primăriei din localitate. Cu alte cuvinte, copiii vor fi prejudiciaţi de samavolnicia reprezentanţilor mânăstirii, doar pentru că mitropolitul Teofan şi colegii săi îmbogăţiţi din biserică şi bani netaxaţi vrea să aibă un loc în care să chefuiască fără a fi deranjat. Nu are sens să vorbesc şi despre călugăriţele pe care Dumnezeu le va bate pentru că nu se mai satură de luat bani de spinarea săracilor. Efectiv aproape pentru orice eşti taxat dacă ajungi la mănăstire. Orice pomelnic citit înseamnă bani necontabilizaţi şi nefacturaţi ce ajung în buzunarele bisericii fără a exista o evidenţă a încasărilor şi a cheltuielilor.
Deja există impresia că, dacă nu dai bani bisericii, Dumnezeu te va lua la ochi şi te va pedepsi. În mod sigur, Dumnezeu nu este de acord cu păcătoşii care reprezintă biserica şi pun bir pe cetăţeni, ca să nu mai vorbim de cei care mărturisesc în fals pentru a prejudicia statul şi copiii de un loc de agrement în care s-au investit bani mulţi.

Oare ce le mai trebuie celor de la Mânăstirea Tismana pentru a se sătura. Nu le este de ajuns că au cel mai luxos hotel din Gorj? Nu este de ajuns că mănâncă de zeci de ori mai bine decât 99,9% dintre gorjeni? Nu le este de ajuns că se plimbă în limuzine Mercedes cu geamuri fumurii, făcând-se că nu văd pe marginea drumului amărâţii care nu au un ban de autobuz?
Pe maica stareţă de la Tismana, dar şi pe cei care o instigă în a face prostii, probabil chiar pe Teofan, o să-i bată rău Dumnezeu. Ei nu mai sunt credincioşii Domnului, ci doar ai banului şi ai puterii. Astfel, tot mai mulţi români se îndepărtează de credinţă văzând avariţia celor care care-l reprezintă pe Domn pe pământ. Uitasem să spun că Mânăstirea Tismana a primit şi câteva sute de hectare de pădure, înfiinţându-şi ocol silvic propriu. Se va ajunge astfel ca biserica să cumpere totul? Oare vor mai solicita enoriaşilor mulţi bani ca donaţii, în timp ce biserica tinde să devină mai bogată ca statul? Ne vom întoarce la inchiziţie prin lecţii obligatorii în şcoli primite de la preoţi nespălaţi, hoţi şi violatori? Mi-e scârbă când văd ce fac călugăriţele de la Tismana. Mi-e scârbă şi de direcţia pe care o ia biserica în România. Sper să se ajungă acolo încât să se înţeleagă că nu în banii daţi bisericii stă credinţa în Dumnezeu, ci în ceea ce facem zilnic şi în modul în care ne tratăm aproapele. Nu zidurile luxoase, ci sufletele mari şi generoase vor continua propovăduirea credinţei.