Oraşele din România primesc finanţare prin programul european URBACT

10 oraşe din România vor participa la proiectul „Sprijin pentru oraşe” din cadrul Programului URBACT 2002-2006. Cele 10 oraşe vor primi sprijin în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare urbană durabilă care vor fi folosite ulterior pentru implementarea proiectelor finanţate prin intermediul Programelor Operaţionale, în perioada 2007-2013.
Comitetul de Monitorizare URBACT a aprobat, în cadrul proiectului „Sprijin pentru oraşe”, aferent actualei perioade de programare, primele aplicaţii depuse de oraşele din România: Odorheiu Secuiesc, Iaşi, Sighişoara, Alba Iulia, Bucureşti (sectorul 2), Timişoara, Piatra Neamţ, Săcele, Braşov şi Blaj.
Sprijinul asigurat de acest proiect constă în punerea la dispoziţie a unui expert care va lucra cu autorităţile oraşului sau ale municipalităţii care au solicitat asistenţă, ajutându-le să definească şi să dezvolte strategii de dezvoltare urbană la diferite niveluri (oraş, cartier/zonă din interiorul oraşului).
Oraşele eligibile pentru a participa la acest proiect au fost localităţile urbane din noile state membre (a căror populaţie depăşeşte 20.000 de locuitori), precum şi, în cazuri bine justificate, oraşele din vechile state membre.
Secretariatul Tehnic Comun al programului URBACT, cu sediul în Franţa (Paris), împreună cu Ministerul Integrării Europene din România, în calitate de Autoritate Naţională, vor organiza, la începutul lunii martie, la Bucureşti, conferinţa de lansare la nivel naţional a proiectului “Sprijin pentru oraşe”. Această conferinţă va marca şi lansarea Programului URBACT II în România.
Programul URBACT II, ce se va derula în perioada 2007-2013, are ca principal obiectiv schimbul de experienţă între oraşele tuturor statelor membre UE, elementul-cheie al programului fiind acela de cooperare între oraşele participante la proiecte. Având în vedere că, de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene, oraşele din ţara noastră vor avea posibilitatea să depună proiecte în vederea obţinerii finanţării pentru dezvoltare economică şi socială, dezvoltarea zonelor defavorizate şi dezvoltare durabilă în mediul urban. Programul dispune de un buget aproximativ de 68 milioane euro.

Microcredite pentru dezvoltarea afacerilor, până în 2010

80 de microcredite în valoare de 263.396 EURO au fost acordate până la această dată beneficiarilor microîntreprinderi şi întreprinderi nou înfiinţate, de către OMRO, prima instituţie de microfinanţare cu care Banca Europeană de Dezvoltare a încheiat un Acord de Împrumut în cadrul contractului încheiat cu Ministerul Integrării Europene, pe data de 11 decembrie 2006. Din cele 80 de microcredite, 79 au o valoare mai mică de 10.000 EURO şi un microcredit acordat este mai mare de 10.000 EURO.
Din cele 80 de împrumuturi, 36 în valoare de 109.449 EURO au fost acordate în regiunea NV, restul de 44, în valoare de 153.947 EURO, în regiunea Centru. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare se află în negocieri cu încă două instituţii partenere de împrumut pentru încheierea altor Acorduri. La sfârşitul anului trecut, Ministerul Integrării Europene a încheiat un Acord de Finanţare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin care BERD va gestiona un fond de 18,02 milioane euro, reprezentând bugetul PHARE (13,6 milioane euro) şi cofinanţarea naţională (4,42 milioane euro) pentru anii 2005 şi 2006. La acesta se adaugă contribuţia BERD cu o valoare de până la 40 milioane euro şi un împrumut de maxim 20 milioane euro din partea unor bănci co-finanţatoare.
Conform Acordului de Finanţare, BERD încheie Acorduri de Împrumut cu instituţii partenere care pot fi instituţii de microcreditare (care acordă împrumuturi până la 25.000 EURO) sau bănci de microfinanţare (împrumuturi între 25.000 şi 50.000 EURO).
Pentru a accesa un împrumut, un beneficiar se poate adresa către OMRO (Opportunity Microcredit Romania, www.opportunity.ro ), urmând ca Ministerul Integrării Europene să anunţe fiecare Acord de Împrumut încheiat cu o nouă instituţie de microfinanţare sau bancă de microfinanţare. Programul de finanţare a fost creat pentru a îmbunătăţi accesul la servicii financiare a întreprinzătorilor din România, în special a celor din zonele mai puţin dezvoltate şi din zonele rurale, care până în prezent aveau acces limitat la servicii financiare cu costuri rezonabile. Cei interesaţi pot accesa programul de finanţare până în anul 2010.

Anca Boagiu declară:

”Politica de partid nu are ce căuta în instituţiile care gestionează fonduri europene”

Joi, 15 februarie a.c., Anca  Boagiu, ministrul integrării europene, a prezidat prima reuniune informală a Comitetului de Monitorizare a Programului Operaţional Regional, care a avut loc la sediul ministerului. Aceasta este o structură naţională de tip partenerial, fără personalitate juridică, care aprobă criteriile de eligibilitate şi evaluare a proiectelor şi care asigură eficacitatea şi calitatea implementării programului. Întâlnirea a avut drept obiectiv discutarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comitetului de Monitorizare, precum şi a Codului de Conduită. „Trebuie să corelăm Programul Operaţional Regional cu toate celelalte programe finanţate prin fonduri europene, ele trebuie să fie complementare, astfel încât să asigurăm dezvoltarea echilibrată a tuturor comunităţilor, nu doar a celor bogate, în funcţie de necesităţile acestora. De aceea, acest Comitet de Monitorizare trebuie să aibă o abordare pragmatică, eficientă şi transparentă, în niciun caz una politică. Politica de partid nu are ce căuta în cadrul acestui Comitet, aşa cum, de altfel, nu are ce căuta în nicio structură care gestionează fonduri europene”, a afirmat Anca  Boagiu.
În cadrul discuţiilor, ministrul integrării europene a subliniat şi indicatorii de eficienţă ai activităţii Comitetului de Monitorizare, respectiv numărul de proiecte implementate, rata de absorbţie a fondurilor alocate şi, mai ales, atingerea obiectivelor din Programul Operaţional Regional. La sfârşitul anului 2010, Comitetul va evalua eficienţa utilizării fondurilor alocate acestui program pentru anul 2007.
Comitetul de Monitorizare are, de asemenea, atribuţia de a decide, în urma consultării Comisiei Europene, modificarea axelor prioritare de dezvoltare, precum şi a alocărilor bugetare pentru fiecare dintre acestea.
Această primă reuniune a membrilor Comitetului de Monitorizare a fost una informală, Comitetul urmând să îşi preia în întregime atribuţiile după aprobarea de către Comisia Europeană a Programului Operaţional Regional. Comitetul de Monitorizare este format din reprezentanţii autorităţilor locale, ai societăţii civile şi ai celorlalte autorităţi de management, fiecare reprezentând câte o treime din componenta structurii. Acesta se va reuni în mod regulat, de cel puţin două ori pe an.

România, pentru aderarea Turciei la UE

Preşedintele României, Traian Băsescu l-a primit la Palatul Cotroceni, pe omologul sau grec, Karolos Papoulias, aflat în vizită în ţara noastră. În cadrul convorbirilor desfăşurate cu uşile închise, cei doi preşedinţi au abordat probleme regionale de interes comun, precum situaţia din provincia sârbă Kosovo, situaţia ţărilor din Balcanii de Vest şi cea a divizatei insule Cipru.
Cei doi oficiali au căzut de acord că, în ceea ce priveşte provincia sârbă Kosovo, trebuie să se găsească o soluţie care să respecte drepturile omului şi Carta Naţiunilor Unite şi care să corespundă, totodată, intereselor ambelor părţi. „UE trebuie să se aplece asupra problemei Serbiei. Trebuie să dăm şansa poporului sârb să viseze că se poate integra în Uniune”, a declarat preşedintele elen. Referitor la Balcanii de Vest, preşedintele României şi omologul său elen au discutat necesitatea integrării europene a statelor din acest spaţiu. „Am acceptul şi sprijinul preşedintelui României să ne coordonăm eforturile pentru ca şi aceste state prietene să se integreze în UE”, a afirmat preşedintele Karolos Papoulias. Atât preşedintele român cât şi cel grec au apreciat determinarea preşedinţiei germane de a relansa Tratatul Constituţional al Uniunii Europene.
După ce în cursul vizitei de la Sofia efectuată zilele trecute preşedintele elen s-a declarat un ferm avocat al aderării Turciei la Uniunea Europeană şi a creării unui nucleu balcanic în cadrul instituţiilor de decizie europene, el a reiterat aceste poziţii şi la Bucureşti, găsind în preşedintele Băsescu un susţinător al punctului său de vedere. Astfel, referitor la integrarea Turciei la Uniunea Europeană, preşedintele Traian Băsescu şi-a declarat disponibilitatea de a susţine aceste proiecte: „Suntem convinşi că UE trebuie să îşi respecte angajamentele faţă de Turcia, că negocierile de aderare a Turciei trebuie să continue şi că Turcia va putea fi membră a UE atunci când atinge toate standardele, inclusiv cele legate de relaţia cu un stat”.

Lidia Dumitru

Încălzirea globală - o problemă europarlamentară

Parlamentul European s-a pronunţat cu o majoritate zdrobitoare la Strasbourg pentru reducerea emisiilor cu efect de seră cu 30% până în anul 2020, în raport cu nivelul înregistrat în 1990. În rezoluţia adoptată, eurodeputaţii se pronunţă, de asemenea, asupra reducerii emisiilor acestor gaze cu 80% până în 2050, scrie AFP. Subiectul va fi pe agenda viitorului summit european din primăvară. Reducerea minimă de 30% este „necesară pentru a avea şansa de a realiza obiectivul Uniunii Europene de a limita la 2 grade Celsius reîncălzirea medie faţă de epoca preindustrială”, se arată în document. Parlamentul de la Strasbourg consideră, de asemenea, că procentajul energiilor regenerabile va trebui să crească până în 2020 la 25%.

Lidia Dumitru

Probleme pentru constructorii de maşini

Decizia parlamentarilor europeni vine după ce la jumătatea lunii ianuarie, Comisia Europeană a propus o nouă strategie pentru reducerea cantităţii emisiilor de dioxid de carbon (CO2) care provin de la maşinile vândute în Uniunea Europeană. Constructorii de maşini sunt astfel invitaţi să semneze codul UE de bună practică în domeniul vânzării şi publicităţii la automobile şi obligaţi să fabrice maşini care poluează mai puţin.
Ei vor fi obligaţi să reducă emisiile de dioxid de carbon ale vehiculelor noi, comercializate în UE, la un nivel mediu de 130 de grame pe kilometru până în 2012. În prezent, cantitatea medie se plasează la circa 163 de grame de CO2 pe kilometru. Pentru aplicarea strategiei, executivul comunitar urmează să înainteze o propunere legislativă, dacă este posibil în 2007 sau cel târziu până la mijlocul lui 2008.