După o investiţie de 8 milioane de euro,

Kaufland la Târgu-Jiu

Hipermagazinul Kaufland s-a deschis în sfârşit şi la Târgu-Jiu. În prezenţa oficialităţilor locale, directorul general al Kaufland România, Gunter Grieb a vorbit despre lanţul de magazine existent la nivelul întregii ţări, municipiul de pe Jiu fiind  astfel al douăzecilea oraş în care Kaufland deschide un nou hipermarket. De asemenea, Gunter Grieb a prezentat istoricul firmei pe care o reprezintă cât şi evoluţia acesteia pe piaţa europeană. Seriozitatea germană a acestui arhicunoscut brand a dat de lucru la nu mai puţin de patru mii de persoane. Experienţa celor de la Kaufland datează de zeci de ani iar în anul 1998, firma a depăşind graniţele ţării, cucerind Europa. Astfel, în portofoliul actual al concernului german figurează un număr de 750 de magazine la nivel european. În consecinţă, 170 de mii de angajaţi muncesc la Kaufland, un concern ce are o cifră de afaceri de peste 40 miliarde de euro. De asemenea, în România, Kaufland este cel mai mare investitor, după cum declara directorul general Gunter Grieb.

150 de gorjeni muncesc la Kaufland

Până când concernul german de la Kaufland să ajungă la Târgu-Jiu au trebuit să treacă însă câţiva ani. Potrivit spuselor directorului Grieb, în anul 2004, la Bucureşti, se începuse construcţia primului Kaufland din România ce avea să fie inaugurat un an mai târziu. După alte 19 hipermagazine Kaufland deschise în România, a venit şi rândul municipiului Târgu-Jiu. În total, concernul german a contribuit la apariţia a 4300 de noi locuri de muncă. La Târgu-Jiu, o localitate cu un şomaj destul de mare, 150 de gorjeni au acum siguranţa zilei de mâine. Construit pe o suprafaţă de 6350 metri pătraţi şi situat în vecinătatea Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, hipermarketul Kaufland pune la dispoziţia clienţilor o parcare de 330 de locuri. În total, concernul german a investit aici nu mai puţin de opt milioane de euro, Kaufland fiind pentru Târgu-Jiu, după cum afirmă directorul Gunter Grieb, „un motor al dezvoltării comerciale din oraş”.

„Bun venit în oraşul lui Brâncuşi!”

Acesta a fost mesajul transmis de către primarul Florin Cârciumaru, directorului general al concernului Kaufland, Gunter Grieb. „Apariţia Kauflandului în Târgu-Jiu e un lucru foarte important, dovadă că firmele au căpătat încredere în această zonă (…). Bun venit în oraşul lui Brâncuşi”, a fost, pe scurt, o parte a discursului edilului local. La cuvânt s-au mai înscris preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu şi subprefectul de Gorj, Constantin Dumitrescu. Acesta din urmă şi-a declarat mândria de a participa la inaugurarea hipermarketului. „Este un magazin de talie europeană şi mă simt mândru că mă aflu aici”, a afirmat subprefectul de Gorj.

Avantaje a la Kaufland

Potrivit directorului general al Kaufland România, noul hipermarket de la Târgu-Jiu oferă viitorilor clienţi o mulţime de avantaje. Astfel, afirma Gunter Grieb, gorjenii vor avea posibilitatea de a-şi face toate cumpărăturile aproape de casă, vor beneficia de preţuri atractive şi, de fiecare dată, vor avea la îndemână produse proaspete. De asemenea, Kaufland mizează pe rapiditatea la casele de marcat dar şi pe schimbul de produse în cazul în care acestea nu corespund cerinţelor întemeiate ale cumpărătorilor. În cadrul hipermarketului de la Târgu-Jiu vor mai funcţiona Domo, BRD, Sensiblu, Inmedio şi multe altele, toate pentru a nu-l mai pune pe drumuri pe clientul gorjean al cărui timp costă bani.

IRINEL CEURANU

Mischie, audiat la DNA în dosarul „vioara”

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, s-a prezentat, ieri, din nou în faţa procurorilor anticorupţie, într-un dosar privind o vioară, despre care cel care i-a dat-o spune că este foarte scumpă. Mischie nu recunoaşte nimic şi spune că reclamantul a cerşit la el bani de pâine şi de întreţinere, dându-i termen o lună să îi dea înapoi banii care i-a dat.  Nicolae Mischie a fost prezent, ieri, la sediul Biroului Teritorial Gorj al Departamentului Naţional Anticorupţie, pentru a da un supliment la declaraţii, în dosarul în care este acuzat că a primit o vioară Amati pentru a interveni pe lângă un medic ca să îl opereze la ochi pe Ovidiu Pârăianu, din Târgu Jiu. Acesta din urmă spune că operaţia la ochi s-a desfăşurat fără ajutorul lui Mischie, dar vioara nu a mai primit-o înapoi şi nici banii pe ea.
Nicolae Mischie a declarat, însă, că s-a prezentat la parchet pentru a se conforma obligaţiei legale pe care o are, dar nu există nimic împotriva sa, deoarece vioara respectivă a fost lăsată, fără voia sa, în birou, pe când era preşedintele judeţului şi fără nici o promisiune de vreo operaţie la ochi. „Nici nu am ştiut că ar avea vreo valoare şi dacă am văzut că nu a mai vrut să vină să o ia înapoi, am dus-o în podul casei de la Godineşti. Nu mi-a cerut niciodată, nici un ban pe ea, s-a dus direct la poliţie şi la presă. Păi ce, eu mă iau după nenorociţi din ăştia? Nu e mintea lui aici, ci a altora care se folosesc de el, aceiaşi poliţişti şi procurori care vor să mă tragă în jos. Sunt doar nişte puţoisme ale unor poliţişti care nu ştiu să facă dosare”, a declarat Nicolae Mischie în faţa parchetului, după aproximativ două ore de audieri.

„A cerşit bani de la mine!”

Nicolae Mischie a mai spus că Ovidiu Pârăianu obişnuia să îi ceară bani de pâine, pe când era preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, câte 150.000 de lei pe zi şi i-a dat bani şi pentru a-şi plăti întreţinerea, 5 milioane lei vechi, pentru că îl dădea afară din apartament. „A venit cu lacrimi în ochi la mine şi mi-a fost milă de el. Îi mai dădeam şi bani pe pozele care mi le făcea, tot de milă, că nu avea venituri”, a precizat Mischie despre cel care îl acuză că i-a luat vioara valoroasă.
Mischie mai spune că o vioară Amati, de 200.000 euro cât spune Pârăianu că valorează, nu putea fi dată aşa uşor, mai ales că, dacă o vindea, putea să îşi facă operaţia şi să trăiască liniştit apoi. „Va trebui, mai întâi, să dovedească faptul că este proprietarul acelei viori, pentru că, deocamdată, din informaţiile de la dosar, vioara este furată de la o bătrână peste care el a intrat în casă”, a mai spus Mischie. Surse oficiale spun, însă, că nu este nimic adevărat că vioara ar fi furată şi acest aspect, oricum, nu interesează anchetatorii, deoarece nu există nici un indiciu în acest sens.

„Trebuie să îmi dea 10 milioane!”

Nicolae Mischie nu numai că nu recunoaşte că ar avea să dea vreun ban lui Ovidiu Pârăianu, ci a precizat, într-un memoriu depus la dosar, că aşteaptă, „pentru a-i acorda clemenţă lui Pârăianu”, să i se restituie cei 5 milioane lei vechi pe care i-a dat în 2002, pentru a nu fi dat afară din apartament şi alţi 5 milioane lei vechi pentru că a ţinut vioara la el timp de patru-cinci ani, că el „nu este consignaţie”.
„Dacă nu îmi dă banii – are termen o lună începând de astăzi (ieri – n.red.), cu dobândă 0,25% din valoarea viorii pe care o spune el, pe zi întârziere – îi fac proces verbal de casare cu martori şi o sparg şi îi dau scândurelele. Vioara este doar o rablă, am oferit-o unui lăutar din Runcu şi nu a vrut-o, că nu o putea folosi. E adevărat că are, la gâtul ei, în loc de melcul specific, un cap de femeie, cum era în anii 1930-1932. Mie nu îmi trebuie banii, doar să mi-i arate că îi are şi să îl trimit la o casă de copii sau mănăstire şi să vină cu chitanţa”, a mai adăugat Mischie, într-un elan de nobleţe sufletească. Surse oficiale mai spun că anchetatorii nu vor face nici o expertiză, pentru a stabili dacă vioara este sau nu originală Amati.

ANA-MARIA ILINCA

„Vanghelion” la Târgu-Jiu

Sute de pensionari sărbătoresc astăzi în municipiul Târgu-Jiu „Primăvara bunicilor”. Copiind modelul primarului Marian Vanghelie, edilul şef Florin Cârciumaru organizează, astăzi după-amiază, un Revelion destinat vârstnicilor din oraş. Şi întrucât evenimentul nu are loc la cumpăna dintre ani, petrecerea a fost denumită generic „Primăvara bunicilor”. „La diferite întâlniri la cluburile pensionarilor, toţi pensionarii mi-au solicitat să le organizez un Revelion după modelul făcut de Vanghelie la Bucureşti”, explică şeful administraţiei locale raţiunea organizării acestui eveniment. Prin urmare, astăzi după-amiază, la ora 17.00, la fosta cantină a CITEX, sunt aşteptaţi 600 de pensionari, vârstnici aflaţi pe listele celor patru cluburi de pensionari din municipiul Târgu-Jiu. În privinţa costurilor, cei aflaţi la pensie nu vor trebui să plătească nici măcar un leu din pensia lunară deoarece totul este gratuit. Reprezentanţii Primăriei Târgu-Jiu susţin că nu au apelat la bugetul local pentru a organiza acest Revelion, toate costurile fiind susţinute de agenţii comerciali de pe raza municipiului.

IRINEL CEURANU

Zeci de miliarde de lei pentru şcolile din Târgu-Jiu

Consiliul Local al Primăriei Târgu-Jiu împreună cu Ministerul Educaţiei va executa, în acest an, lucrări la unităţile de învăţământ din oraş în valoare totală de 80 miliarde de lei. Din această sumă, 45 miliarde vor fi alocaţi de către Consiliul Local iar restul de către Minister. Potrivit primarului Florin Cârciumaru, de la bugetul local o sumă de 25 miliarde de lei va merge la repararea creşelor, a grădiniţelor, a şcolilor, a liceelor şi a colegiilor. Totodată, 19 miliarde vor avea ca scop final investiţiile în aceste unităţi şcolare. De asemenea, se va avea în vedere creşterea confortului termic în clase prin montarea de centrale termice şi înlocuirea în următorii doi, trei ani a întregului mobilier. Cu alte cuvinte, se va continua repararea faţadei la Colegiul Tudor Vladimirescu, va fi înlocuită tâmplăria şi reparate grupurile sanitare la căminul şi internatul aparţinând Colegiul Tehnic Henri Coandă. Pe lângă o mulţime de lucrări de reparaţii, vor fi achiziţionate centrale termice la Colegiul Naţional Spiru Haret, Grupul Şcolar Agricol Bârseşti, Şcoala Preofesională Auto şi Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu. Pe de altă parte, administraţia locală intenţionează să construiască noi săli de sport la nu mai puţin de şapte unităţi de învăţământ din municipiul Târgu-Jiu în timp ce alte patru au fost incluse în programul de reabilitare.

I.C.

Incendiu la Primăria Fărcăşeşti

Un incendiu a izbucnit ieri la primele ore ale dimineţii în vecinătatea sediului Primăriei Fărcăşeşti. Primarul Constantin Pârvulescu susţine că incendiul a fost de mici proporţii, dar cu toate acestea a fost necesară intervenţia pompierilor. „Aceştia ne-au ajutat să desfacem acoperişul casei şi să stingem vata de dedesubt care se aprinsese de la coşul centralei ce încălzea instituţia”, afirmă edilul. „Am rezolvat repede, cu doar câteva găleţi”, a mai adăugat Pârvulescu, uimit că incidentul „a transpirat” la urechile presei.

I.C.