Păpuşar între păpuşi

Păpuşi din cârpă, grase sau cu mustăţi, flocoase sau fără nici un fir de păr în vârful capului prind viaţă prin dibăcia păpuşarului. Aflat în spatele paravanului, păpuşarul este cel care transmite smocului din cârpă sentimente, îl face să plângă sau să ţopăie de fericire. Păpuşarii sunt oamenii din umbră, oameni simpli ce aduc zâmbetul pe chipul copiilor care vin să vadă piesele Teatrului de păpuşi de la Târgu-Jiu. Deşi pare o meserie uşoară, a fi păpuşar presupune îndemânare cu carul şi îndeosebi capacitatea de a te pune în pielea copiilor.

Păpuşar cu studii juridice

Aflat în „derivă” şi fără un loc de muncă, Mihai Gheorghe, absolvent al unei Facultăţi de Drept, avea să ajungă păpuşar din necesitatea de a-şi câştiga existenţa. Acum este unul dintre cei zece artişti păpuşari care îi înveselesc, lună de lună, pe copiii gorjeni. „La început nu eram foarte încântat de ceea ce am descoperit”, spune tânărul păpuşar. Numai că bucuria creată copiilor de jocul păpuşilor l-a determinat pe Mihai să-şi schimbe părerea despre misia de păpuşar. „După primul spectacol, când am văzut că o sută de copii te aplaudă într-un mod foarte sincer, pentru că ei nu se prefac, mi-am dat seama că lucrurile stau altfel”, istoriseşte păpuşarul. Şi astfel, Mihai Gheorghe, la fel ca ceilalţi colegi ai săi, au început să perinde scenele pentru a arăta micuţilor din grădiniţe şi cămine că, în copilărie, viaţa este frumoasă precum un basm cu feţi frumoşi şi zâne.

Dexteritate cât cuprinde

Mânuirea păpuşilor necesită o anumită pregătire, ceea ce presupune că păpuşarii fac exerciţii prin care să-şi formeze mişcarea degetelor. „Trebuie să obţii o individualitate a degetelor astfel încât fiecare să se mişte independent de toate celelalte”, dezvăluie Mihai, unul din secretele meseriei de păpuşar. Fiecare mânuitor ştie că există două tipuri de păpuşi. Una numită „bibao” care se manevrează cu o singură mână şi de o singură persoană iar cea de-a doua, cunoscută sub numele de „wayang”, prevăzută cu tije metalice, fiind necesară intervenţia a doi păpuşari. „E destul de greu să-ţi coordonezi degetele, la început, dar apoi îţi intră în reflex”, povesteşte, din propria păţanie, păpuşarul târgujian.
Un alt talent de care trebuie să dispună omul din spatele paravanului este şi capacitatea de a-şi schimba tonalitatea glasului.

Stagiunea la păpuşi

Înfiinţat în urmă cu doi ani de zile de către Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă, teatrul de păpuşi a făcut fericiţi o mulţime de copii părăsiţi de părinţi în orfelinate sau copii cu dizabilităţi.
De asemenea, micuţii de la grădiniţă au tremurat de spaimă când la uşa Scufiţei Roşii bătea înfometat lupul şi se răzvrăteau copilăreşte împotriva aceluiaşi lup lacom. „Copiii participă efectiv la spectacol, au replici preferate şi dau sfaturi personajelor ce să facă şi ce nu”, spune păpuşarul. Copiii au apreciat foarte mult piesele „Căciuliţa Roşie”, „Fata babei sau Fata moşului” şi „Iepuraşii cei poznaşi”, ultima scenetă în regia Corneliei Diaconu.
Actorii teatrului de păpuşi pregătesc însă o mulţime de surprize copiilor. În perioada următoare, „Ce-o să fie Bondocel?” este piesa în care artista Dana Rednic îl va juca pe Bondăcel, un personaj de această dată viu, înconjurat de păpuşi. Şi acestea sunt doar câteva din lucrurile frumoase pe care tânăra trupă a teatrului le pune la cale spre deliciul copiilor. În plus, cine credea că un păpuşar câştigă cât un director bugetar s-a înşelat. Un astfel de artist câştigă în jur de patru milioane de lei, diferenţa fiind plătită în zâmbete şi bucurii pentru copii…

IRINEL CEURANU

Lăsata Secului la gorjeni

Înainte de intrarea în postul Paştelui, gorjenii păstrează tradiţiile străvechi. La fiecare poartă se aprind focuri iar gospodarii şi tinerii sar peste foc să fie feriţi de rele. Tot acum se spune că fumul alungă spiritele rele şi iarna, iar tot anul vor fi feriţi de boli. Duminică seara, zeci de focuri au fost aprinse la porţile gorjenilor. Oamenii s-au cinstit cu câte un pahar de vin şi s-au afumat la focurile aprinse pe marginea drumului. După ce focurile s-au stins, gorjenii se ospătează cu bucate alese pentru că, de acum şi până la Paşte, nu se mai mănâncă ouă, brânză şi carne.
Odată cu Lăsata Secului de carne, credincioşii se pregătesc de Postul Sfintelor Paşti. Aceasta înseamnă că, începând de ieri şi până pe 8 aprilie, când ortodocşii serbează Învierea Domnului, din bucatele enoriaşilor va lipsi carnea de orice fel. În timpul celor aproximativ şapte săptămâni de post, credincioşii vor evita să mănânce carne, produse lactate şi ouă. 
Peştele va mai putea face parte din meniul ortodocşilor în zilele de dezlegare la peşte, de Buna Vestire, şi în Duminica Floriilor. Fiecare sâmbătă din Postul Sfintelor Paşti este „Sâmbăta pomenirii morţilor”, când oamenii pot da de pomană. Preoţii spun că Postul Paştelui este mai restrictiv decât Postul Naşterii Domnului, adică sunt dezlegări mai puţine, pentru că este vorba de patimile Mântuitorului.

COSTIN SOARE

Bani pentru dezvoltarea şcolilor

Şcolile din judeţul Gorj pot depune proiecte, până la 30 martie 2007, pe baza cărora pot obţine fonduri pentru dotări sau pentru activităţile didactice. Întocmirea şi depunerea proiectelor face parte din Programul de granturi pentru dezvoltare şcolară, Ministerul Educaţiei şi Cercetării punând la dispoziţie, la nivel naţional, din împrumuturi contractate de minister, 5 milioane de euro, pentru anul 2006/2007. Inspectorul şcolar Silvia Paşcu a precizat că nu există o limită a sumei ce va fi solicitată, dar acestea trebuie să fie rezonabile, valoarea medie a unui grant fiind de 10.000 de euro.
Există patru categorii de proiecte care pot fi depuse: pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului prin formare profesională şi dezvoltarea carierei, pentru îmbunătăţirea metodelor de predare-învăţare, pentru învăţarea prin activităţi extraşcolare şi pentru integrarea şcolară şi profesională a copiilor cu cerinţe educative speciale sau dezvoltarea de servicii educaţionale pentru aceşti copii.
La acest program pot participa unităţile şcolare care au dobândit personalitatea juridică şi se poate depune un singur proiect pentru fiecare unitate de învăţământ. Pentru o informare corectă în privinţa acestui concurs de proiecte, specialiştii Inspectoratului Şcolar Judeţean vor face deplasări în teritoriu, organizând întâlniri pe zone, cum ar fi Cărbuneşti, Motru, Rovinari, Târgu Jiu etc, deoarece multe conduceri de şcoli nu ştiu foarte multe lucruri despre întocmirea de proiecte pentru a obţine asemenea fonduri.

ANA-MARIA ILINCA

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Casa Armatei Târgu-Jiu

Ui, muică, ce-mi văzură ochii în ditamai Casă a Armatei de la Gorj. Muică, da’ greţoşi soldaţii ăştia, bate-i-ar norocu’ să-i bată. Au o budă de seamănă cu aia de la Târgul de vite din satul Crăcănata de Jos. Distinşi militari cu macaroane pe umeri sau stele în piept, puneţi mâna pe cazmale şi fuga marş la buda din Casa Armatei. Puneţi fraţilor mâna şi faceţi-o mai comercială. Râde ăştia de noi şi e mulţi ăştia care ne iau peste picior. Să sune deşteptarea că e mult de frecat la buda de la Casa Armatei. Stâng, drept, stâng, drept…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj