UCB, bună de plată pentru greşelile lui Moroianu

Universitatea „Constantin Brâncuşi” (UCB) din Târgu Jiu va plăti cu vârf şi îndesat greşelile manageriale ale fostei conduceri. Pentru taxele percepute studenţilor înmatriculaţi ilegal la ID, universitatea va trebui să returneze statului peste 1.700.000 lei. Şi asta în condiţiile în care actuala echipă managerială reuşise să strângă bani pentru înfiinţarea campusului universitar de la Debarcader.

În perioada 1998-2004, Emil Moroianu, rector pe atunci, a aprobat, cu încălcarea legii, organizarea de către Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative a cursurilor de Învăţământ la Distanţă (ID) atât la Târgu Jiu, cât şi la Slatina, în colaborare cu Şcoala Română de Afaceri, instituţie privată de tip comercial. În plus, şi Facultatea de Ştiinţe Economice a organizat în 2003-2004 cursuri de ID la Târgu Jiu, fără a deţine autorizaţie provizorie de desfăşurare a acestei activităţi didactice.
Comisia de control a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, venită anul trecut la Târgu Jiu, a constatat că aceste activităţi didactice sunt ilegale din punct de vedere academic, însă se încadrează ca activităţi de tip comercial. Din aceste motive, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj a comunicat UCB-ului că are de plată TVA în valoare de aproximativ 750.000 lei şi penalităţi de întârziere, neachitate începând cu anul 1998, de circa 1.000.000 lei. Astfel, 1,55 milioane de lei sunt imputate Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative, iar Facultatea de Ştiinţe Economice va returna statului aproximativ 200.000 lei.
„Astfel, în momentul actual, Universitatea «Constantin Brâncuşi» se află în situaţia de a plăti pentru managementul defectuos realizat de către fostul rector al Universităţii, prof. univ. dr. Moroianu Gheorghe şi foştii decani ai Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative, prof. univ. Brânzan Nicolae şi Facultăţii de Ştiinţe Economice., univ. dr. Căruntu Constantin”, se arată într-un comunicat de presă remis de UCB.  Actualei conduceri a universităţii nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să recupereze de la cei vinovaţi sumele imputate de DGFP Gorj.

I. IRINOIU

Firme doar pe hârtie

Direcţia Finanţelor Publice Gorj ţine, într-o evidenţă specială, 78 de firme ai căror patroni nu au mai depus nici un document financiar-fiscal de 12 luni. Aceste firme nu desfăşoară nici un fel de activitate, figurând doar în scripte.
Mai precis, respectivele societăţi nu depun bilanţ contabil, nu au salariaţi, nu au venituri sau cheltuieli. Deşi sunt înregistrate legal, ele nu funcţionează şi apar în evidenţele Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Gorj ca şi „contribuabili inactivi”.
„De regulă, aceste firme declarate inactive sunt firme de ţepari, iar tranzacţiile cu aceste societăţi prezintă un grad foarte mare de risc”, a precizat Gheorghe Pârvulescu, director adjunct în cadrul DGFP Gorj.
Pe perioada cât contribuabilii figurează în evidenţa specială nu pot comanda şi nu pot ridica formulare tipizate cu regim special de la Imprimeria Naţionala şi unităţile autorizate să elibereze formulare tipizate.
Cele mai multe dintre societăţile inactive sunt obscure. Printre ele, însă, regăsim şi nume cu rezonanţă. Firmă fantomă a fost declarată şi SC General Consulting & Media SRL, administrată de Alexandru Cioroianu, unul dintre partenerii de afaceri necurate ai lui Constantin „Titel” Bucloiu, cunoscut ca ţepar. O altă societate gorjeană trecută pe lista neagră a ANAF este şi SC Crecompany SA Bumbeşti-Piţic, societate aparţinând omului de afaceri Ion Creţoiu, unul din oamenii de afaceri abonaţi la banul public pe vremea lui Mischie.
De reţinut faptul că toate firmele inactive pot fi oricând redeschise dacă patronii lor se vor hotărî, cândva, că e cazul să nu mai fie oameni de afaceri doar pe hârtie.

IRINA IRINOIU

Masa Tăcerii pe carduri VISA

Cele mai populare simboluri ale românilor s-au dovedit a fi Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi mănăstirile din Moldova în cadrul concursului de desen „Fii creatorul unui card Visa!”, organizat de VISA şi BRD”. Peste 700 de lucrări au intrat în concursul care a avut tema „Ce aduce România Uniunii Europene”, adresat tuturor românilor peste 18 ani, artişti amatori. Desenul câştigător, desemnat ieri, a fost realizat de către Alexandru Negru, 23 ani, din Iaşi, care a propus ca designul noului card să includă ca simbol central „Masa Tăcerii”. Acesta a câştigat o excursie culturală la Paris pentru două persoane în valoare de 4.000 euro.
Constantin Brâncuşi, cu Poarta Sărutului, Coloana Infinitului şi Masa Tăcerii, este artistul român cel mai apreciat şi care i-a inspirat pe cei mai mulţi dintre competitori. Clădirile istorice precum mănăstirile din Bucovina, Castelul Peleş sau Castelul Bran s-au regăsit şi ele în lucrările participanţilor. O parte dintre lucrări au adus în faţă frumuseţea ţării şi drumeţiile la care te invită. Participanţii s-au folosit de imaginea Babelor, a Sfinxului şi a Deltei Dunării, în timp ce alţii au văzut în Bucureşti un simbol puternic al ţării şi au promovat Casa Poporului şi Arcul de Triumf în lucrările lor. Şi muzica a fost apreciată, Enescu şi naiul lui Zamfir fiind prezenţi în multe dintre desene primite.

(I.I.)

Plângere a UCB în dosarul privindu-i pe Moroianu şi Căruntu

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu a depus ieri plângere împotriva soluţiei de scoatere de sub urmărire penală a fostului rector Emil Moroianu, a fostului decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Constantin Căruntu, şi a fostului contabil şef, Vergică Tutilă, cercetaţi pentru înşelăciune şi abuz în serviciu contra intereselor publice. Purtătorul de cuvânt al Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Liviu Neamţu, a declarat că motivul plângerii a fost acela că nu au fost stabilite, concret, numele persoanelor vinovate de crearea prejudiciului de 18 miliarde de lei vechi, pentru tragerea la răspundere a celor responsabili. „A fost contestată întreaga soluţie, deoarece nu a fost soluţionat nimic, din ceea ce s-a solicitat prin plângerea iniţială, în mod corect. Prin rapoartele Ministerului Educaţiei şi prin rapoartele noastre interne s-au stabilit vinovaţii, banii cred că oricum îi vom recupera, chiar dacă va dura mai mult”, a declarat Liviu Neamţu.
Procurorul Dumitru Bocşan, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, a considerat că, în privinţa organizării acelor cursuri la distanţă şi a admiterii a 600 de studenţi, în plus, la zi, nu s-a produs o perturbare a activităţii de învăţământ de la universitate şi nici un prejudiciu nu a fost adus studenţilor. Astfel, a concluzionat că nu au fost îndeplinite condiţiile legale pentru existenţa infracţiunii, dar şi că Senatul Universităţii a aprobat hotărâri în acest sens, pe baza cărora s-a acţionat, persoanele cercetate neavând nici o vină, aspect atacat în plângerea depusă ieri. „Orice hotărâre a Senatului Universităţii se pune sau nu în aplicare, în funcţie de conducerea universităţii. Hotărârea poate fi verificată de jurişti pentru legalitate sau poate fi pusă în aplicare numai după îndeplinirea altor cerinţe legale necesare. În cazul centrelor de învăţământ la distanţă, de la Slatina şi de la Facultatea de Ştiinţe Economice de la Târgu Jiu, pe lângă hotărârea Senatului mai era nevoie şi de alte avize şi aprobări, pe care fosta conducerea nu le-a luat”, a spus purtătorul de cuvânt al instituţiei de învăţământ superior.
Liviu Neamţu a mai precizat, însă, că activitatea Universităţii „Constantin Brâncuşi” a fost serios perturbată, prin crearea acestui prejudiciu de 18 miliarde lei vechi, dar şi prin faptul că au fost obligaţi să găsească soluţii de compromis pentru remedierea situaţiei studenţilor admişi ilegal pe locuri la zi, fără a mai discuta despre daunele provocate studenţilor care s-au trezit, dintr-o dată, în incertitudine.

ANA-MARIA ILINCA