Jale şi jeg în spitalele gorjene

Spitalele din judeţul Gorj sunt aidoma unor cocine de porci. Mizerie cât cuprinde, vase de bucătărie uzate, lenjerie murdară, aparatură medicală veche şi pereţi degradaţi. Acesta a fost rezultatul inspecţiei efectuate de către salariaţii Inspecţiei Sanitare de Stat Gorj, în urmă cu câteva zile, control care a scos în evidenţă halul deplorabil în care sunt trataţi pacienţii gorjeni. În urma verificării, inspectorii au preferat să dea avertismente, arătându-le doar obrazul managerilor care tratează cu indiferenţă unitatea medicală pe care o gestionează. Au amendat totuşi un bucătar şi o spălătoreasă, cei doi fiind marii vinovaţi ai neregulilor constatate în urma controlului efectuat de Inspecţia Sanitară de Stat.

Secţii murdare şi lenjerie nedezinfectată

Ustensilele folosite la efectuarea curăţeniei în spitalele din judeţ au fost descoperite de inspectori chiar într-unul dintre WC-uri. În plus, după cum declară directorul Inspecţiei Sanitare de Stat, Nicolae Dineaţă, în multe din unităţile medicale din judeţ a fost găsită veselă degradată şi mobilier uzat parţial cum a fost cazul secţiilor medicală II, urologie, psihiatrie sau dermatologie. De asemenea, la Spitalul „Tudor Vladimirescu” inspectorii au aflat că pereţii sunt murdari şi degradaţi iar instalaţiile sanitare nu funcţionează. În plus, sistemul de ventilaţie al aceluiaşi spital este „insuficient” iar la blocul alimentar pereţii sunt jegoşi şi degradaţi. Mai mult, vesela folosită la alimentarea bolnavilor este uzată iar spaţiul de livrare insalubru.
La Spitalul din Târgu-Cărbuneşti, de pildă, a fost constatată o mizerie crasă la secţiile de chirurgie şi interne. Totodată, probele alimentare nu erau păstrate în conformitate cu legislaţia în vigoare iar personalul sanitar avea analizele medicale incomplete. Ceea ce nu ştiau pacienţii care se internează la Târgu-Cărbuneşti este faptul că lenjeriile pe care dorm nu sunt dezinfectate înainte de a fi spălate, aspect care reprezintă un risc pentru fiecare bolnav. În schimb, la Novaci, inspectorii au constatat că igienizarea lasă de dorit, faianţa este căzută iar aparatura medicală este insuficientă şi uzată. La Rovinari, blocul alimentar al spitalului este neigienizat, ventilaţia defectă iar personalul nu poartă echipamentul corespunzător.

Amenzi jenante

Inspecţia Sanitară de Stat a preferat să-i sancţioneze cu avertisment pe managerii spitalelor din Târgu-Cărbuneşti, Târgu-Jiu şi Novaci în ciuda deficienţelor descoperite. În schimb, au considerat că problemele de management se rezolvă dacă amendează bucătarul Spitalului din Rovinari cu 30 milioane de lei şi spălătoreasa aceleiaşi unităţi medicale cu suma de şase milioane de lei. De asemenea, au dat decizie de suspendare la blocul alimentar şi la spălătoria aparţinând Spitalului „Tudor Vladimirescu”. Până la remedierea deficienţelor, bolnavii vor primi mâncare de la bucătăria Spitalului 700.
Pe de altă parte, aceiaşi inspectori au amendat-o pe asistenta Victoria Pasăre cu 15 milioane de lei deoarece aceasta a fost găsită la Centrul de Permanenţă de la Samarineşti. Aici, inspectorii au constatat că medicamentele erau deja expirate, că lipseau materialele de dezinfecţie iar consultaţia şi tratamentul se efectuau în aceeaşi cameră. O altă sancţiune a fost aplicată medicului de familie de la Scoarţa, Constantin Dabelea întrucât la cabinetul acestuia „lipsea apa curentă” şi curăţenia era necorespunzătoare în sala de aşteptare. Aceste deficienţe sunt, din păcate, pretutindeni, dar inspectorii preferă să dea amenzi doar preferenţial…

IRINEL CEURANU

Rromii din Meteor au fugit de vaccin

Campania de vaccinare antirujeolică desfăşurată de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Gorj i-a pus pe fugă pe rromii din cartierul Meteor, aparţinând municipiului Târgu-Jiu. Astfel, după cum spune medicul de familie din această zonă, Gabriela Enuţoiu, în urma cartografierii a reieşit că trebuie vaccinaţi un număr de 125 de copii rromi. Numai că ieri, când salariaţii ASP-ului s-au deplasat să facă vaccinul copiilor cu vârste între şapte luni şi 14 ani, au avut surpriza să vadă că nu toţi pe care i-au anunţat s-au prezentat pentru vaccinare. Cu chiu, cu vai, mai de ruşine sau mai de nevoie, câteva mame din Meteor şi-au adus copiii la vaccin pentru a-i proteja de o eventuală infecţie cu virusul rujeolei. În cele din urmă, la biserica din acest cartier se strânseseră câteva zeci de persoane dornice să se vaccineze, dar numărul acestora a fost pe jumătate din totalul celor care trebuiau să fie vaccinaţi. În acest caz, medicul de familie Gabriela Enuţoiu a spus că, în zilele următoare, va merge la fiecare, din casă în casă, pentru ca aceştia să semneze pe propria răspundere că au refuzat să-şi dea copilul la vaccin.

(I.C.)

Calea Eroilor din Târgu Jiu, patrimoniu european

Calea Eroilor din Târgu Jiu, alături de Palatul Cantacuzino, Ateneul Român din Bucureşti şi Cetatea Histria au fost înscrise pe Lista Patrimoniului European, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Culturii din statele Uniunii Europene. Acceptarea celor patru monumente istorice pe această listă implică şi anumite responsabilităţi din partea României, care va trebui să le protejeze şi să organizeze în perioada martie-iunie ceremonii de punere în valoare a acestora.
În afara monumentelor din România, pe Lista Patrimoniului European au mai fost înscrise o serie de monumente printre care: Palatul Papilor din Avignon, Mănăstirea Yuste, Extremadura din Spania, unde a murit regele Carol al V-lea (Carol Quintul) şi casa din Franţa în care s-a născut Robert Schuman, considerat „fondatorul Uniunii Europene”.
Ideea Listei Patrimoniului Cultural European a fost lansată în decembrie 2005, în Italia, la reuniunea miniştrilor Culturii din statele membre ale Consiliului Europei. Propunerea de realizare a unei asemenea liste a aparţinut oficialilor din Franţa, Spania şi Ungaria, iar în mai 2006 a fost acceptată şi de Consiliul Uniunii Europene, în cadrul unei întâlniri organizate la Bruxelles. Cel mai important criteriu pentru acceptarea pe listă a unui ansamblu este „valoarea emblematică pentru identitatea europeană”.
Calea Eroilor din Târgu Jiu cuprinde 47 de piese concepute de Constantin Brâncuşi, între Calea Eroilor şi Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, respectiv: Coloana fără sfârşit, Poarta Sărutului, Masa tăcerii cu cele 12 scaune, Aleea Scaunelor etc. Ansamblul este datat în perioada 1937-1938.

(M.F.)

Două spitale de urgenţă în Gorj

Un număr de două unităţi spitaliceşti au fost propuse Ministerului Sănătăţii pentru a fi transformate în spitale de urgenţă. Astfel, conform propunerilor transmise ministerului de către Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Gorj, Spitalul Judeţean Târgu-Jiu şi cel orăşenesc de la Târgu-Cărbuneşti au toate şansele să devină spitale de urgenţă. După cum spune şeful ASP, Aristică Moroşanu, un argument pentru ca Spitalul Judeţean Târgu-Jiu să devină „spital de urgenţă de nivel 2A” l-a reprezentat capacitatea acestei unităţi medicale de a prelua cazurile într-o unitate de primiri urgenţe.
Legat de Spitalul de la Târgu-Cărbuneşti, argumentul ASP-ului a fost faptul că aici ajung pacienţii dintr-o treime de judeţ, adică unitatea medicală asigură asistenţa sanitară pentru 18 comune şi două oraşe. Numai că deocamdată acestea sunt doar propuneri ale Autorităţii de Sănătate Publică, ministrul Sănătăţii fiind cel care va confirma sau infirma sugestiile conducerii sanitare de la Gorj. În privinţa celorlalte spitale, la Motru există o unitate medicală cu un nivel de dezvoltare puţin mai ridicat. Spitale de ultimă categorie sunt cele din Novaci, Rovinari, Turceni şi Bumbeşti-Jiu, în acestea urmând ca, în perioada următoare, să fie aduse îmbunătăţiri în privinţa modalităţii de acordare a asistenţei medicale.

(I.C.)

În sfârşit,

Consiliul Local Prigoria a făcut acte de caritate

Fetiţa de doar şapte ani, bolnavă de cancer, Nicoleta Vlăduţescu din Prigoria i-a lăsat indiferenţi pe aleşii locali ai acestei comune. Cu toate că promiteau un sprijin financiar, edilii s-au făcut că plouă. Deranjaţi de relatarea acestei atitudini indolente în paginile cotidianului nostru, reprezentanţii Primăriei Prigoria şi-au schimbat atitudinea şi au aprobat alocarea sumei de 50 milioane de lei de la bugetul local pentru a veni în sprijinul fetiţei. Mai mult, edilul Emil Răgman a contribuit personal cu suma de patru milioane de lei, în timp ce alte şase milioane de lei au fost adunate prin bunăvoinţa angajaţilor administraţiei locale din Prigoria. Cu această sumă de bani, şansele Nicoletei Vlăduţescu de a-şi găsi un remediu contra cancerului cresc pe zi ce trece…

(I.C.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Biserica din Meteor

Lume, lume, iacătă aşa arată o budă de pe lângă palatele rromilor de pe strada Meteor. Aşa-zisa budă se află lângă biserica unde se adună rromii. Ei bine, dacă puradeii maturi şi pirandele cu kilograme întregi de fuste vin din adevărate palate cu fântâni arteziene şi alte alea, admiraţi WC-ul în care îşi fac nevoile. Dacă marmura este omniprezentă în castelele ţigăneşti, la buda de pe Meteor aceasta a fost înlocuită cu mizerie. Degeaba mii de plăci de marmură şi statuete împopoţonează strada că tot în fundul grădinii există grupul sanitar. Tetrais de baftalo!

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj