După ce a minţit că face investiţii de zeci de mii de euro,

Ex-senatorul Huidu vrea să ia grajdurile CAP-ului Arcani cu 9 lei

Fost senator în Parlamentul României în perioada 1996-2000, Dumitru Huidu s-a reprofilat după încheierea carierei parlamentare. Departe de clădirea Parlamentului, Huidu s-a orientat spre sectorul zootehnic, primind cu titlu gratuit două grajduri de taurine în comuna Arcani. La vremea aceea a promis administraţiei locale că va reabilita clădirile şi va creşte mii de găini ouătoare, pui pentru carne şi peste o mie de raţe. Toate acestea le-a dat însă uitării senatorul iar, luna viitoare, la finalul contractului, fostul demnitar urmează să primească grajdurile pentru modica sumă de 9 lei, reprezentând 10% din valoarea la care au fost inventariate clădirile cu ani în urmă.

Contract semnat: avantaj Huidu

După ce a schimbat partidele politice ca pe ciorapi, Dumitru Huidu vrea să pună mâna pe mai bine de un miliard de lei în schimbul a doar nouă lei noi. Totul a început în urmă cu cinci ani când, în mai 2002, Consiliul Local Arcani încheia un contract cu firma SC Patruroze SRL Motru, administrată de Huidu, prin care îi acorda acestuia, cu titlu gratuit, două grajduri având o capacitate de 200 de capete de taurine. Întinse pe o suprafaţă de peste 5000 de metri pătraţi, clădirile au fost inventariate, la vremea respectivă, la preţul de 936 mii de lei vechi. Potrivit contractului, durata acestuia a fost stabilită la cinci ani, după care Dumitru Huidu are posibilitatea achiziţionării grajdurilor cu 10%, adică, la un preţ actualizat, valoarea se ridică la nouă lei noi.

Promisiuni neonorate

Apărut din neant la Arcani, Dumitru Huidu a promis conducerii Primăriei marea cu sarea. Astfel, după cum susţine primarul Daniel Drumen, fostul senator „s-a angajat că va amenaja grajdurile şi va creşte păsări”. Mai mult, la doi ani după noua achiziţie, Dumitru Huidu expedia pe adresa Primăriei Arcani o scrisoare prin care, de asemenea, spunea câte în lună şi în stele. Astfel, ex-senatorul ţinea să-i asigure pe reprezentanţii administraţiei locale că va creşte până la sfârşitul anului (n. red. 2004) un număr de 1200 de raţe. În plus, alte 3000-4000 de găini ar fi trebuit să fie crescute în grajdurile de la Arcani. Ba mai mult, acelaşi patron al produselor de 39.000 de lei a încercat să-i impresioneze pe edilii locali, spunându-le că „speră” să obţină o finanţare de 80 de mii de euro din fonduri SAPARD pentru creşterea „puilor Brotiller” şi a găinilor ouătoare. Numai că, după cum susţine edilul şef, Daniel Drumen, fostul parlamentar „nu a produs nimic” şi nici „nu a întreţinut grajdurile”.

Huidu se ţine de grajduri ca râia de broască

Văzând că Dumitru Huidu nu şi-a onorat obligaţiile, Consiliul Local Arcani a luat atitudine. Ca atare, printr-o hotărâre aprobată în luna februarie 2005, aleşii locali au decis rezilierea contractului încheiat cu societatea lui Huidu. Fireşte că acest lucru nu a fost pe placul fostului parlamentar. În condiţiile de atunci, acesta a dat în judecată Consiliul Local, cerând, totodată, şi daune de 75 milioane de lei vechi. În primă instanţă, administraţia locală a avut câştig de cauză. Cum era de aşteptat, Dumitru Huidu a făcut recurs şi a început să-i târască prin instanţă pe cei de la Arcani. De această dată, ex-senatorul s-a „înarmat” cu un raport de expertiză prin care a dovedit instanţei că îmbunătăţirile pe care s-a obligat că le execută, au fost… realizate. Numai că, în opinia edililor, acest raport este unul „fals” care denaturează realitatea.

Grajduri de peste un miliard de lei

În timp ce lupta prin instanţele judecătoreşti continuă, Dumitru Huidu este la un pas de a cumpăra grajdurile de la Arcani cu doar nouă lei. Potrivit contractului, pe data de 27 martie 2007, ex-senatorul va deveni proprietarul de drept al clădirilor ce au aparţinut CAP-ului. Acest lucru îi nemulţumeşte pe cetăţeni dat fiind faptul că s-ar fi aşteptat ca în acele grajduri să fie dezvoltată o adevărată industrie de creştere a păsărilor. Localnicii au rămas însă cu visele, asta neîmpiedicându-i să condamne modul în care Huidu încearcă să pună mâna pe imobile. „Scopul lui este de a demola grajdurile pentru ca apoi să le valorifice. Imaginaţi-vă cât fier vechi e acolo, sunt mii de plăci de azbociment şi mii de cărămizi. Totul trece de un miliard de lei”, afirmă localnicul Constantin Giurgiulescu.
Realitatea este întocmai cum susţin cetăţenii iar la faţa locului totul pare mort. Singurul zgomot care sparge liniştea la ferma senatorului este doar lătratul unui câine şi nu măcănitul raţelor sau piuitul găinilor ce ar fi trebuit să fie cu miile în grajdurile de la Arcani.

Fostul senator sare la gâtu’ presei

Deranjat de interesul presei de a relata modul în care reuşeşte să se pricopsească de pe spinarea statului, Dumitru Huidu a avut o atitudine agresivă. Acesta a ţinut să spună că, recent, instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză definitiv şi irevocabil. Pe de altă parte, acelaşi fost senator a afirmat că lipsa activităţii de creştere a orătăniilor la nivelul promisiunilor este cauzată de procesul judecătoresc, acţiune care, în opinia lui Huidu, a impietat la desfăşurarea creşterii păsărilor. După toate aceste răspunsuri, fostul parlamentar a trântit telefonul în nasul ziariştilor ca o dovadă a bunului simţ şi a bunei creşteri.
Conchizând, se poate spune că, în ciuda faptului că nu a făcut mai nimic din ceea ce s-a angajat, ex-senatorul Dumitru Huidu mai are de aşteptat câteva zile până să devină stăpânul acestor grajduri. Apoi, acesta va face tot ce va dori, putând astfel să le vândă după bunul plac şi să-şi rotunjească veniturile mai bine ca la 6 din 49, „biletul câştigător” costându-l pe Dumitru Huidu doar nouă lei noi.

IRINEL CEURANU

Gabriel Marghitu, lovit de un coleg de celulă

Unul dintre cei trei bărbaţi acuzaţi de uciderea poştăriţei Ioana Petrişor, Gabriel Marghitu, a lipsit de la termenul de ieri al procesului, motiv pentru care judecarea a fost amânată. La termenul de ieri trebuia să se judece cauza pe fond şi trebuia să rămână în pronunţare, după cum a precizat la termenul trecut preşedintele completului de judecată.
Gabriel Marghitu a preferat, însă, să fie prezentat la Serviciul de Medicină Legală Gorj, deoarece a fost agresat de un coleg de celulă şi dorea un certificat medico-legal. Acest lucru ar putea fi considerat şi ca o tergiversare a procesului, dar este un drept pe care legea i-l recunoaşte şi care nu poate fi refuzat.
George Filiş, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă Târgu Jiu, a declarat că Gabriel Marghitu a relatat că incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, fiind lovit de un coleg de celulă, împreună cu care şi mânca, dar a fost raportată agresiunea abia în cursul zilei de luni. „Medicul şef al penitenciarului a anunţat instanţa că Gabriel Marghitu nu poate fi prezentat, deoarece a cerut să fie examinat medico-legal. Instanţa a înţeles situaţia şi a dispus amânarea şi acordarea unui nou termen peste două săptămâni”, a declarat George Filiş.

ANA-MARIA ILINCA

În prima lună a anului,

Amenzi de peste 3,7 miliarde aplicate de Garda Financiară

Garda Financiară Gorj a aplicat, în luna ianuarie a acestui an, amenzi contravenţionale în valoare de 375.200 lei şi a confiscat bunuri şi sume în valoare de 59.813 lei, totalul fiind de 435.013 lei. Amenzile au fost aplicate unui număr de 128 de agenţi economici, din cei 166 verificaţi de către comisarii Gărzii Financiare Gorj.
Cele mai mari amenzi au fost aplicate în domeniile construcţiilor şi prestărilor de servicii (216.700 lei şi confiscări de 55.195 lei), iar în domeniul comerţului cu amănuntul şi en-gros şi cel al alimentaţiei publice amenzile aplicate au fost în valoare de 110.700 lei. Dintre acestea din urmă, pentru neutilizarea aparatelor electronice de marcat fiscale s-au aplicat amenzi în sumă de 36.000 lei şi s-a dispus suspendarea activităţii la două dintre societăţile verificate.
Comisarii financiari au întocmit, luna trecută, şi patru dosare penale la tot atâtea societăţi comerciale, pentru evaziune fiscală, prin neînregistrarea veniturilor obţinute, prejudiciul total calculat fiind de 297.154 lei noi. Administratorii a două dintre societăţile descoperite cu evaziune fiscală au fost acuzaţi şi sunt cercetaţi penal şi pentru fals în acte oficiale şi uz de fals, deoarece declaraseră la organele fiscale că nu obţineau venituri, pentru a nu plăti impozite, fapt contrazis de documentele fiscale emise de societăţi identificate în cooperare cu poliţia, în special pe teritoriul altor judeţe.

ANA-MARIA ILINCA

Părinţii patronului omorât la barul „Magic” nu vor despăgubiri în bani

Dosarul în care este cercetată moartea patronului cafe-barului „Magic”, Gabriel Tabacu, a ajuns pe masa instanţei, fiind acuzat de lovituri cauzatoare de moarte şi trimis în judecată în stare de arest preventiv Andrei Ancuţeru, din Târgu Jiu. Nici părinţii şi nici fosta soţie a victimei nu s-au constituit părţi civile, dorind doar pedeapsa maximă pentru autori, în schimb concubina acestuia cere 2,35 miliarde lei vechi despăgubiri morale şi materiale. Rudele spun, însă, că aceasta urmăreşte doar să profite de pe urma morţii celui care o întreţinea cât timp a trăit. Gabriel Tabacu a avut o discuţie în contradictoriu cu Alin Ancuţeru, motiv pentru care i-a cerut acestuia să părăsească localul însă lucrurile au degenerat. În momentul în care Ancuţeru a ieşit din bar, martorii spun doar că s-a auzit o zdruncinătură de uşă şi l-au găsit pe patron întins pe jos, lovit la cap. Ancuţeru susţine că l-a văzut pin geamul barului pe patron strângându-l de gât pe fratele său şi pălmuindu-l, motiv pentru care a dorit să iese din bar să-şi ajute fratele. În momentul în care a deschis uşa, spune că l-a lovit cu aceasta, fără să îşi dea seama, pe Gabriel Tabacu şi pe fratele său, amândoi fiind căzuţi pe treptele din faţa barului. Cei doi fraţi nu au mai aşteptat venirea poliţiei şi au plecat acasă.

Mama victimei a cerut pedeapsa maximă şi a solicitat să fie cercetat şi fratele lui Andrei, Alin Ancuţeru, deoarece consideră că amândoi l-au lovit, victima având maxilarul fracturat, coloana ruptă şi hematom cu aer pe creier.
Părinţii lui Gabriel Tabacu nu s-au constituit parte civilă în proces, ca şi fosta soţie a victimei. Mihai Tabacu, tatăl, a declarat că nu are ce să îi ceară tânărului arestat, pentru că nici nu are de la cine să ceară bani şi nici nu doreşte aşa ceva în schimbul vieţii fiului, dar vrea pedeapsa maximă, ca şi soţia sa. Fosta soţie a spus că nu are nici o pretenţie bănească, nici măcar pentru fiul minor pe care îl are în întreţinere, considerând că acesta poate fi îngrijit foarte bine cu veniturile ei şi cu pensia de urmaş pe care o va primi.
Nu acelaşi lucru îl gândeşte şi concubina lui Gabriel Tabacu, Nicoleta Popescu, care s-a constituit parte civilă cu 35.000 lei noi (cheltuieli de înmormântare) şi 200.000 lei noi daune morale. Părinţii lui Gabriel Tabacu au precizat, însă, că fosta concubină a fiului său a cheltuit pentru înmormântare din banii pe care îi strânsese fiul lor şi îi avea în casă, pentru că ea nu avea de unde, aceasta urmărind doar să profite de pe urma morţii celui care o întreţinea.

ANA-MARIA ILINCA

Romulus Iulian Olariu – la a şaptea carte

Poetul motrean Romulus Iulian Olariu şi-a tipărit la editura Craiova al şaptelea volum personal. Absolvent al Facultăţii de Filologie din Timişoara, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din municipiul Motru, Olariu şi-a început demersurile literare publicând versuri şi eseuri în mai multe reviste literare din ţară. Debutează editorial în urmă cu 10 ani, când apare volumul de versuri „Autoportret cu violoncel”, urmat de „Traiecte iniţiatice în proza românească” (eseuri)-2000; „Şarpele”-2002; „Retro-Spective”-2003; „Arta Privirii”-2005; „În V(o)ia gândului”-2006.
Poezia lui Romulus Iulian Olariu aproape că nu are corespondent în literatura română contemporană, îmbinând concepte, filosofii, teme culturale profunde, cu un accent de perenitate, care transformă localitatea natală. Din cele şapte cărţi publicate, pe care le-a dăruit în toate colţurile ţării, poetul n-a încasat drepturile de autor. Uneori a reuşit să găsească sponsori la diverse societăţi şi instituţii, între care şi primăria, dar niciodată „n-am dat cărţile-n şcoală. Constat cu amărăciune că avem elevi dotaţi cu certe valenţe creative, care n-au însă ce mânca până la orele prânzului”, spune nonşalant poetul.
Poate că Romulus Iulian Olariu ar merita o atenţie specială din partea autorităţilor, a comisiei de cultură, a Consiliului Local Motru, întrucât opera sa este un orizont vizibil pentru intelectualitatea contemporană.

C. BUNILĂ