Directorii de cămine culturale învaţă să facă proiecte

Directorii de cămine culturale din judeţ, precum şi primarii din cinci comune au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la o sesiune de informare privind modalitatea de obţinere a fondurilor pentru reabilitarea şi reamenajarea aşezămintelor culturale din localităţile rurale. „La întâlnirea de vineri, 9 februarie, nu au participat, din cei 63 de invitaţi, decât 23 de reprezentanţi ai comunităţilor locale rurale care pot beneficia de aceste fonduri. Am fost un pic dezamăgită, pentru că nu este obligaţia noastră să facem aceste informări, dar dorim să venim în sprijinul lor şi nu toate localităţile sunt interesate de dezvoltare în acest domeniu. Au fost, însă, şi participări ale unor primari, care m-au surprins, dovedind că sunt interesaţi de modul în care gospodăresc localităţile pe care le conduc. Au fost prezenţi primarii din comunele Licurici, Dănciuleşti, Căpreni şi Jupâneşti”, a declarat directorul Direcţiei pentru Cultură Gorj, Olimpia Bratu.

Aceasta a precizat că a pus la dispoziţia directorilor de cămine planul naţional de dezvoltare 2007-2013, în care este cuprinsă o strategie de dezvoltare a zonelor rurale, ce poate fi inspiraţie pentru proiectele ce trebuie întocmite pentru obţinerea fondurilor pentru reabilitarea aşezămintelor culturale. Obţinerea fondurilor este condiţionată de întocmirea unui plan cu acţiuni culturale pentru cinci ani. „Participanţii au dorit să afle care sunt paşii pentru întocmirea unui proiect bun şi le-au fost explicate toate punctele care trebuie să le respecte, insistând pe identificarea nevoilor culturale la nivelul fiecărei localităţi, dar şi dacă banii care îi vor primi sunt şi pentru finanţarea proiectelor culturale pe următorii cinci ani, lucru care nu se poate, fondurile fiind doar pentru reabilitare”, a mai precizat directorul Olimpia Bratu.

ANA-MARIA ILINCA

Opt cazuri de rujeolă în Gorj

Virusul rujeolei şi-a făcut apariţia şi în judeţul Gorj, fiind îmbolnăvite opt persoane dintre care şapte copii. Conform celor declarate de către directorul adjunct al Autorităţii de Sănătate Publică Gorj, Mariana Sfichi, toate cazurile de rujeolă au fost confirmate la Centrul Naţional de Referinţă al Institutului Cantacuzino din Bucureşti. Copiii care au contactat acest virus nu depăşesc vârsta de 14 ani, singurul adult bolnav fiind din comuna Bâlteni. Cele mai multe cazuri de rujeolă au fost înregistrate în comuna Scoarţa, urmată de Bâlteni, Plopşoru şi municipiul Târgu-Jiu, afirmă Sfichi. În cazul contaminării cu virusul rujeolic, se înregistrează o alterare generală a stării de sănătate şi apariţia „de după ureche” şi în restul corpului a unor pete mici roşiatice, catifelate la palpare, după cum susţine directorul adjunct al ASP Gorj. În cazul unui tratament superficial, în cazul rujeolei pot apărea complicaţii care duc chiar şi la cazuri de deces, afirmă medicii, singura metodă de prevenire constituind-o vaccinul antirujeolic. În plus, după cum declară Mariana Sfichi, în prezent se înregistrează cele mai multe cazuri de rujeolă, în mai bine de 15 ani de zile.

IRINEL CEURANU

Probleme funciare la Motru

Primăria municipiului Motru se confruntă cu o situaţie deosebită în ceea ce priveşte regimul proprietăţilor funciare. Juristul Dumitru Petcu, secretarul primăriei, a declarat că sunt revendicate 2500 de hectare şi deja s-au întocmit 836 de dosare în care sunt implicate peste 3.000 de persoane, moştenitori de drept, moştenitori colaterali şi străinaşi (din alte localităţi în afara municipiului Motru). Conform prevederilor Legii 247/2005, terenul ocupat de blocurile de locuit sau clădirile edilitare vor fi propuse pentru despăgubiri din Fondul Naţional Proprietatea. Pentru fiecare dosar se fac minim două drumuri la comisia de specialitate din Prefectură, unul de verificare şi altul de validare. În situaţia în care dosarul este validat, se întocmeşte titlul de proprietate, iar, în situaţia invalidării, cetăţeanul se poate adresa instanţei în 30 de zile. „Avem peste 30 de dosare în instanţă, din cauza modificărilor de relief operate în timp de activităţile din minerit. Am acordat peste 1800 de titluri de proprietate, dar unele sunt parţiale. Multe terenuri ocupate de mine şi cariere sunt degradate şi au suprafeţele modificate”, a mai declarat Petcu.

C. BUNILĂ

Weekend sub semnul focului

Pompierii gorjeni au intervenit, pe parcursul a celor trei zile de weekend de la sfârşitul săptămânii trecute, pentru stingerea a nu mai puţin de 12 incendii, izbucnite în cele mai diverse locuri, de la cabluri de alimentare cu energie electrică, vegetaţie uscată, casă de locuit, până la coroane funebre într-un cimitir. Cele mai multe incendii s-au produs prin arderea vegetaţiei uscate şi lăsarea focului nesupravegheat, în satul Pociovalişte (Novaci), Leleşti, satul Vîlceaua (Câlnic), aeroportul din Stăneşti, sat Valea Motrului (Văgiuleşti), cartierul Romaneşti (Târgu Jiu), sat Floreşti (Târgu Cărbuneşti), sat Zăicoiu (Dănciuleşti) şi în satul Logreşti, lângă mănăstire. În total, au ars peste 26.000 metri pătraţi de vegetaţie uscată, iarbă şi mărăciniş, fără alte pagube.

O altă intervenţie a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Gorj a fost în după amiaza zilei de vineri, 9 februarie, ora 16.13, la un scurtcircuit electric la cablurile de alimentare a reţelei de energie electrică din zona Piaţa 9 Mai, din Târgu Jiu, în care a ars doar izolaţia conductorilor electrici, neînregistrându-se alte pagube. În comuna Cruşeţ, în cimitirul satului cu acelaşi nume, în seara aceleiaşi zile, două coroane funerare aflate pe un mormânt au luat foc, cel mai probabil de la o lumânare lăsată aprinsă. Focul a fost, însă, stins repede de către doi cetăţeni care au observat flăcările, împreună cu primarul comunei.

(A.M.I.)

Primăria Târgu-Jiu plantează 600 de arbori

Administraţia locală a municipiului Târgu-Jiu demarează programul de plantări pentru primăvară. În cadrul acestuia, vor fi plantaţi 600 de arbori foioşi, din care peste 230 de tei, alţi 711 arbuşti diverşi dar şi peste opt mii de bucăţi de gard viu. Potrivit reprezentanţilor administraţiei locale, la această valoare a arbuştilor s-a ajuns şi în baza propunerilor făcute de către Asociaţiile de Proprietari, un număr de 35 de zone din municipiu urmând să fie plantate cu noii arbuşti. În ceea ce priveşte suma ce urmează să fie cheltuită cu acest prilej, funcţionarii primăriei susţin că acest lucru se va şti cu exactitate abia după susţinerea licitaţiei, preţul estimativ situându-se undeva în jurul sumei de jumătate de miliard de lei vechi.

(I.C.)

Pană de curent în Bârseşti şi Băleşti

O pană de curent a afectat cartierul Bârseşti şi celelalte din vestul municipiului, precum şi comuna Băleşti, întreruperea furnizării de energie electrică fiind cauzată de un cablu defect. Defecţiunea a apărut în seara zilei de duminică, 11 februarie, la ora 19.13 şi a durat doar patruzeci de minute până la reluarea furnizării energiei electrice, după intervenţia echipelor S.C. Electrica Oltenia S.A., astfel încât consumatorii să nu fie afectaţi foarte mult timp. În cursul zilei de ieri, cablul deteriorat a fost înlocuit, pentru a se evita apariţia unei noi defecţiuni. Purtătorul de cuvânt al S.C. Electrica Oltenia S.A., Dan Popescu, a declarat: „Ne cerem scuze pentru neplăcerile cauzate locuitorilor municipiului Târgu Jiu, care locuiesc în extremitatea vestică a oraşului şi în sate din comuna Băleşti. Precizăm faptul că, după intervenţia din cursul serii de duminică, nu au mai existat întreruperi în alimentarea cu energie electrică în zonele afectate anterior”.

(A.M.I.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Consiliul Judeţean

Mamma Mia! Ce funcţionari avem în draga noastră instituţie judeţeană, numită pompos Consiliul Judeţean Gorj. Aţi remarcat?! Nici măcar apa nu au învăţat să o tragă! Apropos, pentru a exclude dizgraţia din aceste grupuri sanitare, poate „Compartimentul de igienă şi bun simţ” din cadrul acestei instituţii va organiza cursuri privind „modalităţile de tragere a apei”. Nu de alta dar, dacă mai dăm cu nasul în alte bude de acest gen, s-ar putea să dea hepatita în noi… Şi încă ceva, cei care vin la budă nu sunt curioşi să afle ce au mâncat funcţionarii aşa că: fraţilor, trageţi apa!

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj