Un bătrân de 82 de ani din Runcu, cel mai vârstnic vânător

Vânează de aproape şase decenii şi a luat în ţinta puştii sute de iepuri şi zeci de vulpi. Fost inspector şcolar, Vasile Smeu din satul Bâltişoara, comuna Runcu, este, potrivit statisticilor Agenţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Gorj, cel mai vârstnic vânător din judeţ. Acum, la bătrâneţe, vânătorul poartă pe cap, cu multă mândrie, o vulpe, transformată în căciulă, şi doborâtă prin pădurile din Runcu. Îşi aminteşte cu nostalgie goanele prin zăvoi şi, din pasiunea pentru vânătoare, a scris şi o carte plină de istorioare în care, vârstnicul puşcaş pune pe hârtie farmecul partidelor de vânătoare.

Vânător din moşi-strămoşi

Patima vânătorii a fost moştenită de către bătrânul Vasile Smeu de la părinţii săi care la rândul lor au dobândit-o de la bunici şi tot aşa până la spiţa străbunicilor. Era în anul 1951 când, la 26 de ani, tânărul Smeu s-a apucat de vânătoare. „Mi-a plăcut mie pentru că am moştenit-o de la părinţi, bunici, străbunici”, spune cel mai bătrân vânător. De la bunici, bărbatul a păstrat o povestire care, în ciuda trecerii anilor, i-a rămas vie în memorie. Acesta îşi aminteşte că bunicul său, în perioada anilor 1800, atunci când se putea vâna fără permis, a plecat în munţi în locul numit „Cetăţuia”. „Bunicul meu s-a urcat într-un fag şi aştepta mistreţu' când, deodată, a venit o ursoaică şi doi pui să mănânce jir. A tras într-unul şi atunci ursoaica a răcnit aşa tare că a speriat munţii, cum spunem noi vânătorii. Apoi ursoaica şi-a luat puiul după cap şi a plecat cu el”, istoriseşte Vasile Smeu povestea pe care bunicul său i-o spunea în copilărie. Fabulă vânătorească sau nu, bărbatul a crezut în farmecul ei şi o spune tuturor acelora care vor să afle câte ceva de pasiunea sa.

Aproape 3000 de cartuşe trase la vânătoare

Partidele de vânătoare au făcut ca din puşca lui Vasile Smeu, un IJ de câţiva ani să zboare aproape trei mii de cartuşe. Unele şi-au nimerit ţinta, altele nu dar cu toate astea, în cei 56 de ani de vânătoare, bătrânul a împuşcat sute de iepuri şi mai bine de 50 de vulpi. Bărbatul povesteşte că, după război, iepurii erau cu duiumul dar apoi s-au împuţinat. La sfârşitul anului trecut a fost din nou la vânătoare de iepuri dar urecheaţii au fost mai puţini ca niciodată. Pe lângă iepuri şi vulpi, octogenarul vânător a împuşcat şi câţiva căpriori din care un trofeu „grozav”. De asemenea, alţi şase mistreţi ce distrugeau recoltele şi-au găsit sfârşitul împuşcaţi de vânătorul din Runcu.

Cu vulpea pe frunte

Blana de vulpe era o marfă preţioasă în vremuri demult apuse. Vasile Smeu spune că multe din vulpile împuşcate au ajuns apoi să-i ţină de cald, transformându-le în căciuli. „Altele le dădeam la prieteni când mergeam în vizită”, spune vârstnicul vânător. De asemenea, partidele de vânătoare la vulpi sunt pline de istorie. De pildă, cu ani în urmă, povesteşte nea Vasile, se dusese vorba că o vulpe cu coada cheală mânca numai capetele de iepure. „Am împuşcat vulpoiul ăsta şi am găsit în burta lui numai capete de iepuri”, îşi aminteşte bătrânul. Altă dată, spune tot el, vâna vulpile dintr-un „bivuac de piatră” şi le pândea în perioada când se împerecheau şi vulpoii dădeau târcoale, „cu coada ridicată”. Dintre toate fiarele pădurii doborâte la pământ, octogenarul a avut o plăcere deosebită pentru carnea de iepure. În privinţa preparării frigăruii, Vasile Smeu spune că iepurele e mai gustos după ce este păstrat la frigider mai mult timp, presărat cu mirodenii şi ţinut puţin la macerat după care se pune la tavă…

Literatură amestecată cu versuri vânătoreşti

Deşi dau impresia că vânătorii au o inimă împietrită care îi ajută să ucidă vânatul, Vasile Smeu este însă un om sensibil, un iubitor de literatură. Dovadă a acestui lucru stau diplomele obţinute fie la Concursul Naţional de proză scurtă şi eseu „Dan Pavel” de la Cluj dar şi diploma de literatură cu care a fost premiat la Festivalul Eminescian de la Ţânţăreni. De asemenea, vânătorul a scris o carte intitulată „Rădăcinile pământului natal” care cuprinde o serie de întâmplări reale petrecute la vânătoare de-a lungul a zeci de ani şi, în prezent, lucrează la monografia comunei sale natale, Runcu. Totodată, bătrânul vânător se mândreşte că a colaborat mereu la Revista Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. Profesia de inspector şcolar l-a ajutat mult deoarece astfel a putut să îmbine într-un mod plăcut munca şi pasiunea pentru vânătoare. „E o pasiune frumoasă care îmi menţine vitalitatea intelectuală şi doar aşa pot să depun atât de mult efort”, spune, într-un final, cel mai vârstnic vânător al judeţului Gorj.

IRINEL CEURANU

Politician la 3 ani

Un copil în vârstă de trei ani din oraşul Turceni are o pasiune neobişnuită pentru vârsta sa: politica. Spre deosebire de alţi copii de seama sa care se uită doar la desene animate, puştiul vrea să vadă numai emisiuni politice şi buletinele de ştiri. Îl îndrăgeşte atât de mult pe şeful statului încât îşi roagă părinţii să-l îmbrace numai în haine portocalii şi să-i dea şapcă precum cea a lui Băsescu. Mai mult, datorită numeroaselor informaţii pe care le cunoaşte, micuţul a câştigat şi un concurs de cultură generală organizat la Mătăsari.

Răţoiul Donald pierde în faţa lui Traian Băsescu

Desenele animate cu răţoiul Donald sau Scooby Doo nu au fost pentru micuţul Petre Scurtu din Turceni niciodată mai interesante decât dezbaterile politice. Deşi nu înţelege mare lucru din jocurile politice ale politicienilor români, puştiul de trei ani a dezvoltat o pasiune pentru emisiunile care au ca subiect de discuţie, politica. Mama acestuia, Cornelia Scurtu spune că „n-avem voie să ne uităm la ce vrem noi la televizor. Numai la ştiri şi la Dan Diaconescu, avem voie”. În plus, Petre se joacă pe degete cu preşedinţii de stat, ştiind chiar şi cine este dictatorul care conduce Cuba, în speţă Fidel Castro. De asemenea, copilul de trei ani a dezvoltat o pasiune pentru Traian Băsescu, cerându-le părinţilor să-l îmbrace precum şeful statului.

„Ne cere să-i dăm doar şepci ca ale lui Băsescu. Slăbiciunea lui, şapca. Norocul nostru că l-a văzut la televizor pe Băsescu având o căciulă în cap şi astfel l-am convins să poarte şi căciulă”, povesteşte mama acestuia, Cornelia Scurtu. Totodată, micuţul ştie râurile care străbat principalele oraşe din România, preşedinţii de stat dar şi care sunt tratamentele medicale în caz de accidente sau diferite boli. Totul, afirmă mama micuţului, a fost memorat în timpul vizionării emisiunilor televizate. „Reţine tot ce aude şi nici măcar nu ne-am ocupat de el. Chiar şi noi le aflăm de la el”, spune cea care i-a dat viaţă. Mai mult, aflând de la TV că s-a născut deja fata lui Irinel Columbeanu, micuţul Petre spune că, atunci când va creşte fiica magnatului, aceasta va deveni soţia sa…

IRINEL CEURANU

În mai bine de o lună,

Şaizeci de gorjeni, victimele câinilor

Numărul cetăţenilor muşcaţi de câini continuă să înregistreze cote ridicate şi în acest an. Dovadă că problema câinilor comunitari este încă una foarte acută stau solicitările zilnice pe care cetăţenii le fac la secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean Târgu-Jiu. Astfel, după cum spune Luminiţa Manea, medic în cadrul acestei secţii, de la începutul anului au fost muşcaţi de câini mai bine de 60 de cetăţeni. De asemenea, până în prezent, victima muşcăturilor a fost şi un cetăţean de 47 de ani din satul Fântânele, comuna Urdari. Bărbatul nu a fost însă muşcat de un câine, ci de propriul cal din gospodărie. Astfel de cazuri nu sunt rare, afirmă Luminiţa Manea dar predominante sunt muşcăturile de câini, urmate îndeaproape de cele de pisică.

(I.C.)

Pentru că i-au găsit maşina furată,

Un pensionar târgujian, impresionat de Poliţia Rutieră

Uluit de rapiditatea cu care i-au depistat autoturismul furat, Mihai Fugaciu (68 ani), pensionar din Târgu-Jiu, a găsit o modalitate aparte de a mulţumi salariaţilor din cadrul Serviciului de Furturi Auto al Poliţiei municipale. Acesta a expediat pe adresa redacţiei IMPACT în Gorj un talon de mică publicitate prin care nu-şi manifesta dorinţa de a vinde sau a cumpăra ceva, ci doar aceea de a mulţumi „din suflet colectivului Serviciului Furturi Auto al Poliţiei municipiului Târgu-Jiu condus de subcomisarul Sorin Jdeica precum şi agentului şef Aurel Stăncioiu”, acesta din urmă fiind de serviciu în momentul anunţării furtului auto.

Contactat telefonic, Mihai Fugaciu spune că a apelat la metoda anunţului la mica publicitate „pentru a-i răsplăti într-un fel” pe poliţiştii care i-au găsit Dacia Break în doar 40 de minute. Pensionarul, domiciliat în zona Castelului de Apă, povesteşte că furtul s-a petrecut, luna trecută, când, coborând în faţa blocului, a remarcat că maşina proprietate personală dispăruse. Alarmat, acesta a anunţat poliţia şi în câteva zeci de minute i-au găsit-o parcată în zona Diana din municipiul Târgu-Jiu. „Am rămas uluit de cum au reacţionat băieţii şi cât de amabili au fost şi pentru asta m-am gândit să le mulţumesc şi eu aşa cum pot”, a mai adăugat pensionarul Mihai Fugaciu.

(I.C.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Garda de Mediu Gorj

Comisarii care verifică modul în care e respectat mediul înconjurător au o budă pe măsură. Gresie neagră, probabil de ciudă că agenţii economici ignoră încă normele UE, hârtie igienică, de proastă calitate, şi un capac ciublit. În rest, comisarii au cu ce se spăla pe mâini şi apă cât cuprinde. Coşul e curat, semn că femeia de serviciu s-a întors din vacanţă, iar apa, pare, trasă cu periodicitate. Aşadar, la Garda de Mediu, cel puţin la budă, totul pare OK.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj