Masterat pe banii contribuabililor la Turceni

Juristul Consiliului Local Turceni, Mircea Ciobanu a solicitat conducerii administraţiei locale suportarea cheltuielilor ocazionate de participarea la cursurile de master la o Universitate din Bucureşti. Într-o discuţie „principială”, consilierii locali au avizat favorabil cererea juristului, pasul următor fiind adoptarea unui proiect prin care să fie legiferată realizarea master-ului pe spinarea cetăţenilor din oraşul Turceni. Bugetul local a ajuns la Turceni să fie un fel de cutia a milei. După ce câţiva consilieri locali au vizitat Italia şi Franţa pe banii contribuabililor, a venit rândul juristului Mircea Ciobanu de a apela la bugetul local. Acesta, invocând un capitol din Codul Muncii, s-a adresat primarului pentru a-i fi aprobată „decontarea cheltuielilor ocazionate de participarea la cursurile de master” organizate de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.

Viceprimarul Ion Biriboiu spune că s-a dat citire acestei solicitări în cadrul ultimei şedinţe ordinare iar „Consiliul Local a pus rezoluţie favorabilă”. Răspunsul afirmativ dat de către aleşii locali este recunoscut şi de către secretarul Primăriei Turceni, Remu Stamate, acesta susţinând însă că pentru a-i fi aprobată cererea trebuie adoptat un proiect de hotărâre ce nu a fost însă pus pe ordinea de zi. Cu toate acestea, primul pas în acceptarea decontării a fost astfel realizat, preşedintele de şedinţă, Constantin Negrilă scriind negru pe alb că decontarea „se aprobă cu respectarea legilor în vigoare”.

Zeci de milioane de lei gata să zboare de la buget

La nivelul administraţiei locale de la Turceni, câteva persoane şi-au definitivat studiile superioare în timpul activităţii administrative. De asemenea, atât primarul Ion Dumitraşcu dar şi viceprimarul Ion Biriboiu au absolvit masterul şi alţi câţiva angajaţi sunt în prezent la cursuri pentru a căpăta studii superioare. Nici unul dintre aceştia nu a pretins însă ca studiile individualiste să le fie suportate de la bugetul local. Cel care a spart gheaţa a fost juristul Mircea Ciobanu, acelaşi care a dat concurs pentru postul de secretar la Primăriile din Teleşti şi Leleşti fără însă a avea sorţi de izbândă. Acum însă, ajuns juristul Consiliului Local Turceni pretinde ca instituţia să-i acopere toate cheltuielile întreprinse cu obţinerea master-ului. Şi acestea nu sunt însă puţine pentru că taxa de înscriere, deplasările la Bucureşti, cazarea şi costul propriu-zis al studiilor post-universitare depăşesc cu mult 30 milioane de lei vechi.

Primarul respinge cererea

Solicitarea de decontare a tuturor cheltuielilor privind obţinerea master-ului a primit avizul favorabil până a ajuns pe biroul primarului Ion Dumitraşcu. Acesta spune că a respins cererea întrucât „nu instituţia l-a trimis la această specializare”. „Nu sunt de acord ca instituţia administraţiei locale să suporte costurile domnului jurist. La fel ca alţi funcţionari din primărie şi acesta poate să-şi facă studiile pe banii săi. Îi dau concediul prevăzut de lege, dar refuz să finanţăm un astfel de studiu”, declară Ion Dumitraşcu. În plus, edilul afirmă că legislaţia îi permite să nu-şi dea acordul deoarece cheltuielile sunt suportate de către angajator, în speţă Primăria Turceni, doar dacă participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de către angajator. Chestiunea nu este însă lămurită, edilul şef fiind singurul care se opune solicitării de decontare a costurilor de master în timp ce majoritatea consilierilor locali au fost de acord ca din taxele cetăţenilor să fie achitate costurile de şcolarizare ale juristului Consiliului Local Turceni.

IRINEL CEURANU

Turismul gorjean, promovat prin broşuri

Turismul gorjean va ajunge să fie promovat în Uniunea Europeană prin ghiduri, pliante şi descrieri on-line. Cele mai importante festivaluri şi evenimente locale vor apărea într-o broşură informativă ce va fi distribuită în ţările nordice ale Europei. Consiliul Judeţean Gorj s-a implicat în acest proiect prin reprezentantul său la Biroul de reprezentare al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România la Bruxelles, Flavia Raus, care în colaborare cu directorul Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, au selectat cele mai importante manifestări din judeţul nostru, printre acestea numărându-se Festivalul de Literatură „Tudor Arghezi”, Zilele „Elvira Godeanu”, Simpozionul Internaţional de Sculptură „Constantin Brâncuşi” sau Festivalul Internaţional de Folclor de la Târgu Jiu.

Ghidul festivalurilor şi evenimentelor locale tradiţionale din România va fi editat într-un tiraj de 1000 exemplare, cu un număr de aproximativ 50 pagini şi va fi distribuit în Olanda, Belgia şi Luxemburg. Acesta va conţine şi detalii referitoare la evenimentele locale: organizatori, locaţie, accesibilitate, descrierea evenimentului etc. „Fiecare judeţ a propus câte şapte evenimente locale tradiţionale şi festivaluri, dintre care două de rezervă pentru a fi incluse în această broşură. În urma selecţiei, Gorjul este prezent cu toate cele şapte evenimente propuse”, a declarat Flavia Raus care a mai precizat că va fi realizat şi un site, www.destinationromania.eu , care va oferi date despre „turismul de nişă” (turism ecumenic, gastronomic etc.) din România, domeniu atractiv pentru piaţa vizitatorilor din spaţiul Benelux.

Potrivit autorităţilor, noua strategie de dezvoltare a turismului se bazează pe exploatarea şi pe punerea în valoare a resurselor specifice fiecărei zone. Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, spune că acest că acest proiect este o oportunitate excelentă de a realiza o promovare a turismului gorjean, iar tradiţiile populare locale pot constitui o ofertă turistică foarte atractivă pentru locuitorii spaţiului Benelux.

I. IRINOIU

Calea Eroilor, în Patrimoniul European

În plin scandal privind calitatea îndoielnică a pavimentului ecologic pus în parcurile unde sunt operele sculptorului Constantin Brâncuşi, municipiul Târgu Jiu ar putea intra în prim-plan european. România va afla dacă Ateneul Român şi Palatul Cantacuzino din Bucureşti, Cetatea Histria din Constanţa şi Calea Eroilor din Târgu-Jiu vor intra pe Lista Patrimoniului European, în urma reuniunii miniştrilor culturii din UE, care se va desfăşura în perioada 12-13 februarie, la Berlin. Cele patru ansambluri monumentale istorice au fost deja acceptate de către experţii Uniunii Europene ca propuneri din partea României. “Dintre toate cele 27 de ţări care pot face propuneri de monumente pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului European, România a fost acceptată cu cel mai mare număr de propuneri, respectiv patru (...). Va fi o formalitate acceptarea monumentelor din România pe această listă”, a declarat Virgil Niţulescu, secretarul general al Ministerului Culturii . În cazul în care cele patru monumente istorice româneşti vor fi acceptate pe listă, România va trebui să organizeze în perioada martie-iunie ceremonii de punere în valoare a acestora. Niţulescu a mai precizat că pe Listă se vor regăsi numai monumente istorice sau ansambluri din ţările membre ale Uniunii Europene. Calea Eroilor din Târgu Jiu cuprinde 47 de piese concepute de Constantin Brâncuşi, între Calea Eroilor şi Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, respectiv: Coloana fără Sfârşit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii cu cele 12 scaune, Aleea Scaunelor etc. Ansamblul este datat în perioada 1937-1938.

(C.S.)

De Sf. Valentin şi Dragobete,

Artişti ieftini vor cânta târgujienilor

Târgujienii nu vor avea parte în acest an de trupe de renume care să le încânte auzul cu prilejul sărbătorilor de Sfântul Valentin sau Dragobete. Prin urmare, în această lună, administraţia locală va aduce la Târgu-Jiu câteva trupe recent apărute pe piaţa muzicală şi despre care majoritatea târgujienilor nu ştiu foarte multe pentru că nu s-au remarcat prin hit-uri deosebite. Cu alte cuvinte, după cum declară purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu, Constantin Creţan, în ziua de 14 februarie, adică de Sfântul Valentin vor urca pe scena din Piaţa Prefecturii, Alexandra Bădoi, alias Ada, Cristina Rus şi trupa care cântă „pita cu slănină”, Cumetrii. De asemenea, data de 24 februarie, de Dragobete, ziua iubirii tradiţionale româneşti, va fi aniversată prin recitalurile Alexandrei Ungureanu şi Crush cât şi a celor de la Funky DJ's. Toate aceste formaţii vor ajunge la Târgu-Jiu în schimbul a 150 milioane de lei vechi pe care administraţia locală i-a alocat marcării acestor evenimente. Ca atare, târgujienii care sperau să-i vadă la Târgu-Jiu pe cei de la Akcent, Fuego, HI-Q sau O-ZONE şi nu numai, trebuie să-şi ia gândul de la ei şi să aştepte anul care vine.

IRINEL CEURANU

Adăpostul pentru victime, pe jumătate gata

Adăpostul în care vor fi cazate victimele violenţei în familie este pe jumătate gata, ieri având loc o pre-predare a locaţiei de către Primăria Târgu Jiu, Asociaţiei „Orizont profesional”. Adăpostul va fi dat în folosinţă la începutul lunii martie. Locaţia clădirii este secretă, pentru a evita insistenţele agresorilor, iar sediul a fost amenajat, în prima fază, de către Primăria Târgu Jiu. Clădirea are două spaţii mai mari, în care va fi amenajat dormitorul victimelor şi birourile de consiliere a victimelor şi cel al administratorului, un spaţiu care va fi sala de mese, toalete şi cabine de duş. În dormitorul comun au fost aduse şase paturi, trei de două persoane şi trei de câte o persoană, iar în sala de mese va fi servită mâncarea gătită la Cantina de ajutor social a Primăriei Târgu Jiu.

Corina Şuţă, şefa Serviciului de integrare europeană din cadrul Primăriei Târgu Jiu, a declarat că adăpostul este proiectat pentru şase persoane, iar partea instituţiei pe care o reprezintă a fost de peste 500 de milioane lei vechi, fiind reparată şi reamenajată clădirea, introdusă încălzirea centrală, urmând a mai fi reparat şi gardul şi scara de acces. Preşedintele Asociaţiei „Orizont Profesional”, Viorel Ionică, a declarat că partea asociaţiei în acest proiect va fi de aproximativ 200 de milioane lei vechi, iar cea a Ministerului Muncii de aproximativ 600 de milioane lei vechi. Adăpostul mai este dotat cu aragaz, frigider şi maşină de spălat. În anul 2006 s-au înregistrat 357 de cazuri de violenţă în familie, cu 518 victime (283 femei şi 235 bărbaţi), majoritatea – 275 – cu vârste între 0 şi 14 ani. Cele mai multe victime s-au înregistrat în mediul rural, iar cea mai des întâlnită formă de violenţă este cea fizică, urmată de violenţa psihologică şi cea socială.

ANA-MARIA ILINCA

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Schela

Lume, lume, a ajuns civilizaţia şi la Primăria Schela. Buda ce, odată, arăta vai de mama ei, s-a transformat, precum broasca în Făt Frumos, într-un grup sanitar civilizat. WC-ul curat, hârtie igienică şi săpun pentru mâini stau la dispoziţia funcţionarilor administraţiei locale de la Schela. În plus, termopane cât cuprinde, wc separat pentru doamnele şi domnii care se luptă cu hârţogăria. Prea multe nu are rost să spunem decât că, după decenii întregi, la Primăria Schela există într-adevăr un grup sanitar civilizat.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj