Pentru a câştiga în senzualitate,

Gorjencele de vârsta a treia preferă tatuajele pe buze

Tatuajele make-up sau altfel spus tatuajul de contur al buzelor sau sprâncenelor devine o modă şi în rândul gorjencelor. Tot mai multe femei apelează la această tehnică modernă pentru a da impresia de volum buzelor sau pentru a-şi face sprâncenele cât mai stufoase. Cu alte cuvinte, dornice să-şi recupereze tinereţea, doamnele trecute de 50 de ani ajung la Salonul Costy-Tatoo din Târgu-Jiu. În schimbul a două sute de lei, vârstnicele gorjence îndură circa 30 de minute până când artistul tatuator dă buzelor conturul preferat de doamne. Motivaţia pentru care acestea apelează la noua tehnică, spune Costy, o reprezintă dorinţa de a da un volum mult mai mare buzelor şi, în acelaşi timp, le scapă de stresul zilnic de a-şi creiona buzele sau sprâncenele. Îndeobşte, la această metodă permanentă apelează femeile trecute de 50 de ani, zilele trecute o doamnă având nu mai puţin de 54 de ani alegând să-şi facă un astfel de tatuaj make-up, mai spune artistul Costy. Dar, nu numai gorjencele vârstnice vor un contur permanent de buze, make-up tatu fiind preferat şi de o mulţime de tinere. Cert este că, afirmă patronul Salonului Costy-Tatoo, numărul celor care îşi tatuează buzele trece de ordinul zecilor, dovadă că tatuajele make-up se bucură de succes şi în rândul gorjencelor.

IRINEL CEURANU

Din cauza banilor,

Discuţii aprinse între conducerile Spitalului Judeţean şi CAS Gorj

Conducerea Spitalului Judeţean Gorj a refuzat să semneze contractul cu CAS din cauza sumelor insuficiente pe care această din urmă instituţie doreşte să le acorde unităţii spitaliceşti. În aceste zile s-a desfăşurat deja o primă repriză de încercări de negociere a sumelor ce vor fi alocate, întâlnire care însă s-a soldat cu un eşec. Potrivit directorului financiar al Spitalului Judeţean Gorj, Dorin Vârjan, banii oferiţi de CAS sunt „mult sub necesităţi pentru ca spitalul să poată funcţiona măcar pe linia de plutire”. Cu alte cuvinte, Casa Asigurărilor de Sănătate vrea să aloce unităţii spitaliceşti judeţene suma de 240 miliarde de lei în condiţiile în care, afirmă Vârjan, necesarul este de aproximativ 500 miliarde de lei anual. După toate calcule făcute de către directorul financiar contabil reiese că mai rămân doar 45 miliarde de lei.

În aceste condiţii, directorul Vârjan se întreabă cum va împărţi aceşti bani pentru hrană, gaze, apă, energie electrică, firmă pază, achiziţii lenjerie, dezinfectante, service aparatură de înaltă performanţă şi medicamente. De menţionat că numai pentru medicaţia pacienţilor sunt necesari, mai spune Dorin Vârjan, minim trei miliarde de lei numai într-o singură lună. Altfel spus, în acest an unităţile spitaliceşti abia vor asigura medicamentele şi hrana bolnavilor iar de orice altfel de investiţii nici nu mai încape vorbă, mai susţine şeful financiar contabil al Spitalului Judeţean Gorj. Ca atare, Dorin Vârjan susţine că „o să negociem la sânge cu CAS pentru că Spitalul Judeţean nu cere bani în plus, ci doar acei bani care i se cuvin pe serviciile lunare realizate”. În replică la afirmaţiile directorului Vârjan, şeful Casei Asigurărilor de Sănătate Gorj, Gheorghe Cocină, afirmă însă că totul este în limitele normalului şi că nu există nici un conflict cauzat de sume insuficiente.

IRINEL CEURANU

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Universitatea „Constantin Brâncuşi”

Dacă şpaga pare că devine unul dintre sinonime pentru facultate, la Târgu-Jiu, în schimb curăţenia tinde să devină o normalitate. De la ultima vizită se constată o creştere a gradului de curăţenie şi doar atât. Studenţii noştri, fireşte unii dintre ei, preferă să dea şpagă dar, în acelaşi timp, preferă să ia hârtia igienică sau săpunul de la budă. Numai astfel se poate explica lipsa acestor „ingrediente” la grupul sanitar al universităţii târgujiene. Acceptabilă în lipsă de altceva, buda de la UCB oferă totuşi avantajul că are intrare gratuită, compensând astfel sumele grele care se dau pentru un amărât de cinci.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj