În dosarul celor 600 de studenţi admişi în plus,

Moroianu, Căruntu şi Tutilă, scoşi de sub urmărire penală

Fostul rector al Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Emil Moroianu, fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Constantin Căruntu şi fostul contabil şef al universităţii, Vergică Tutilă, au fost scoşi de sub urmărire penală. S-a considerat că încălcarea prevederilor legale nu a cauzat vătămări studenţilor, că stabilirea mai multor cursuri la aceleaşi intervale orare a fost „greşeală” de dactilografiere şi că Senatul Universităţii a aprobat transferul considerat ilegal.

În privinţa celor trei se începuse urmărirea penală în iunie şi octombrie 2006, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru Constantin Căruntu, şi abuz în serviciu contra intereselor publice şi contra intereselor persoanelor, faţă de Emil Moroianu şi Vergică Tutilă. Iniţial, dosarul s-a aflat în lucru la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, ulterior, însă, acesta a renunţat la dosar, deoarece au existat suspiciuni în privinţa obiectivităţii sale, pentru că urma un masterat la Universitatea „Constantin Brâncuşi”. Astfel, dosarul a ajuns la procurorul Dumitru Bocşan, care este convins că a dat o soluţie legală şi temeinică. Acesta a mai spus că peste autonomia universitară nu se poate trece, chiar dacă locurile nu erau aprobate de Ministerul Educaţiei, iar dacă ar fi să fie cineva vinovat, acesta ar fi Senatul Universităţii, care a dat aprobările finale. „Eu am stabilit că persoanele cercetate nu răspund penal, dar cine răspunde material este treaba lor, să stabilească ei”, a declarat procurorul Dumitru Bocşan.

Dosarul cuprinde mai multe fapte: organizarea Centrului de învăţământ la distanţă din Slatina cu încălcarea legii privind autorizarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ superior, încasarea unor salarii foarte mari de către unele cadre didactice şi admiterea a 600 de studenţi la zi, în plus faţă de locurile aprobate de Ministerul Educaţiei.

„Nu s-au produs pagube”

În privinţa funcţionării Centrului de învăţământ la distanţă Slatina, procurorul a reţinut că fapta există, dar lipseşte latura subiectivă, şi anume intenţia. Astfel, în anul 2000, Universitatea „Constantin Brâncuşi”, reprezentată de rectorul Emil Moroianu şi contabilul şef Vergică Tutilă, a încheiat o convenţie cu Şcoala Română de Afaceri Olt, prin care se angaja să organizeze cursuri de învăţământ la distanţă în Slatina, judeţul Olt. Pentru cursurile susţinute de cadre didactice gorjene, activităţi de secretariat şi acordarea diplomelor de licenţă, universitatea târgujiană urma să primească 10% din taxele de şcolarizare încasate de la studenţi. Din cinci cadre didactice desemnate de Universitatea „Constantin Brâncuşi”, doar două au susţinut cursuri. Procurorul a concluzionat că „nu s-au cauzat vătămări ale intereselor studenţilor”, nici „o tulburare însemnată a bunului mers al universităţii sau o pagubă însemnată a patrimoniului acesteia”, aşa cum prevăd articolele 246 şi 248 ale Codului penal, motiv pentru care faptele de abuz în serviciu există, dar lipseşte intenţia săvârşirii faptei de către Emil Moroianu şi Vergică Tutilă.

Greşeală de dactilografiere

Fostul decan Constantin Căruntu a fost urmărit penal şi pentru faptul că el şi alte cadre didactice de la Facultatea de Ştiinţe Economice au încasat, în mod necuvenit, salarii foarte mari. Procurorul Dumitru Bocşan a precizat că pe fişele de plată cu ora, la unele cadre didactice, erau menţionate ca efectuate, în acelaşi interval orar, activităţi de învăţământ diferite, la diverse forme de învăţământ, însă, din declaraţiile cadrelor didactice a rezultat că suprapunerile de ore au fost cauzate de greşelile de dactilografiere, dar şi a schimbărilor orare din cauza lipsei sălilor de curs. Procurorul a precizat că nu s-a dovedit că orele respective nu au fost prestate de profesori.

Fişele de plată cu ora erau întocmite de profesori, apoi verificate de şeful de catedră, de şefa compartiment salarizare şi de contabilul şef al UCB, înainte de a fi introduse în statul de plată. Statele de funcţii erau aprobate de catedre, de Consiliul Facultăţii şi Senatul Universităţii. Procurorul a mai spus că numărul mare al normelor didactice era şi din cauza lipsei de profesori suficienţi, iar aceştia au fost plătiţi doar în proporţie de 50% pentru activităţile prestate. „Căruntu Constantin nu avea atribuţii de serviciu în aprobarea normelor didactice, acestea fiind aprobate de către Senatul Universităţii «Constantin Brâncuşi»”, astfel că fostul decan a fost scos de sub urmărire penală pentru înşelăciune şi abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru că lipseşte latura subiectivă, ca şi restul profesorilor cercetaţi care au luat salarii de până la 100 de milioane lei vechi lunar.

Senatul, vinovat de admiterea a 600 de studenţi în plus

Facultatea de Ştiinţe Economice a avut aprobate, în anul universitar 2005/2006, 325 locuri la zi şi 1000 de locuri la ID. Pe locurile la zi au fost mai mulţi candidaţi înscrişi decât locurile disponibile, iar la ID au fost mai multe locuri decât la zi, astfel că 600 dintre locurile la ID au fost trecute la zi, în şedinţa Consiliului profesoral al Facultăţii de Ştiinţe Economice din 1 august 2005. Hotărârea a fost luată pe baza unui ordin al ministrului Educaţiei, care prevedea că locurile rămase neocupate după admitere se gestionează la nivelul fiecărei universităţi, pe cicluri de studii, după cum a precizat procurorul. În şedinţa Biroului Senatului Universităţii, din 2 august 2005, a fost aprobată suplimentarea celor 600 de locuri de la ID la zi, hotărâre validată de Senatul Universităţii.

În rechizitoriu nu se spune nimic, însă, de faptul că studenţii au fost înmatriculaţi abia după un an, după ce s-a schimbat conducerea universităţii, rectorul Adrian Gorun declarând că transferul a fost ilegal, locurile nefiind aprobate, iar înmatricularea a fost un compromis pentru că oricum studenţii ar fi câştigat într-un eventual proces. Constantin Căruntu şi Emil Moroianu au fost absolviţi de orice vină, deoarece s-a reţinut că transferul s-a făcut cu aprobarea Biroului Senatului şi a Senatului Universităţii, iar prin acest transfer nu s-a produs o pagubă unităţii de învăţământ sau o tulburare însemnată a bunului mers al acesteia, fapta fiind lipsită şi de latura subiectivă şi de cea obiectivă. Prim-procurorul Emil Moţa a declarat că nu comentează soluţia dată de procurorul Dumitru Bocşan, iar dacă vreo parte interesată este nemulţumită de soluţia procurorului va primi plângerea pentru netemeinicie şi se va pronunţa în funcţie de aspectele sesizate.

ANA-MARIA ILINCA

Profitând de lipsa şefului,

Salariaţii OPC Gorj trag mâţa de coadă

Angajaţii Oficiului pentru Protecţia Consumatorului (OPC) Gorj îşi iau salariile degeaba. Speculând faptul că directorul Dan Radu se află în concediu medical, salariaţii stau mai toată ziua prin birouri, uitând că mai trebuie să şi muncească în schimbul lefurilor. Pe de altă parte, când nu sunt în birouri sunt oriunde altundeva dar numai acolo unde ar trebui să fie nu-i găseşti. Dovada inactivităţii acestora constă în faptul că, de când a intrat şeful OPC în concediu, restul angajaţilor sunt incapabili să comunice publicului, în speţă contribuabililor, activitatea desfăşurată pe parcursul unei săptămâni. Aşa se întâmplă de mai bine de două săptămâni, purtătoarea de cuvânt a instituţiei, de profesie juristă, neavând ce comunica publicului gorjean, referitor la activitatea prestată. De fiecare dată, răspunsul acesteia seamănă cu cel al unei funcţionare care nu a mai trecut pe la muncă de luni bune. În mod cert, de ceva vreme, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor Gorj, instituţia care supraveghează calitatea produselor consumate de gorjeni, a intrat în linie moartă. Dacă în alte judeţe, presa locală relatează sancţiunile aplicate, la Gorj aceste lucruri sunt inexistente pentru că la fel de inexistent este şi rezultatul muncii inspectorilor OPC Gorj.

IRINEL CEURANU

Camere de luat vederi la şcoala de la Baia. Opinii:

Victor Ponta:
- Au pus camere la şcoală?
De acord mă pun şi eu!
Problema e mai nasoală
Dacă-mi prind … ogeacu’ meu!…

Primaru’:
- Noi am avut în vedere
Următoarea şmecherie:
„Mai bine în şcoală vere,
Decât ici în Primărie!”…

Victor Ponta:
- Să vă vină mai uşor
Băga-mi-aş picioarele,
„Pescuiţi” pe monitor
Numai … profesoarele!…

Directoru’:
- Eu am acceptat ideea
În şcoală să se filmeze;
Ştiţi, de-acum – vorba ceea –
N-o să se mai copieze!…

Victor Ponta:
-Nu-i problemă că filmează;
Frângeţi-le voile!
Dar problema s-agravează,
Când trec eu cu oile…

Directoru’ adjunct:
- Domnule, care-i dreptatea?
Sunt onest, nu sunt golan;
Să „nu-mi ia”… intimitatea,
Le ocârcesc spre tavan!…

Victor Ponta:
- Dac-ar fi să fiu şcolar,
– Pe cuvânt de deputat –
Aş pune mâna pe par,
Să „le satur” de filmat!…

Tot el:
-Io ca simplu cetăţean,
Nu mă simt supravegheat!
Dar, ca proco’ şi cioban,
M-au cam „dezintimizat”!?…

NELU POCHEA