Realitate şi ficţiune la Bumbeşti-Jiu

Edilul-şef al oraşului Bumbeşti-Jiu a prezentat o informare prin care a scos în evidenţă propriile realizări. Ion Stănculete a arătat negru pe alb şi în mod cronologic ceea ce a făcut pentru cei care l-au votat. Un periplu pe la obiectivele menţionate de către primar scoate în evidenţă faptul că unele au fost într-adevăr realizate, în timp ce altele au fost doar simple înflorituri.

WC-urile şcolii din Lăzăreşti, nevidanjate de ani buni
În informarea şefului administraţiei locale din Bumbeşti-Jiu este menţionat şi faptul că s-au făcut reparaţii la şcolile din Curtişoara, Lăzăreşti şi Tetila. Mai mult, Ion Stănculete susţine, în aceeaşi informare, că s-a realizat, în cursul anului trecut, „pardoseala cu parchet melaminat Şcoala Curtişoara”. Aici, învăţătoarea Maria Bălănescu afirmă că s-au făcut o serie de lucrări la unitatea de învăţământ din Curtişoara dar din cele nouă săli de clase, numai în una singură a fost pus parchet. În restul încăperilor, există aceeaşi duşumea.
În ceea ce priveşte şcoala din Lăzăreşti, educatoarea Gabriela Danciu susţine că singura lucrare care a avut loc aici a fost montarea unei centrale termice. Numai că această investiţie a rezolvat doar o parte din problemele de aici. „WC-ul nu a mai fost vidanjat de câţiva ani. S-a încercat într-o vară, dar cei trimişi de la primărie au plecat aşa cum au venit”, spune educatoarea Danciu.
Cadrul didactic mai este nemulţumit şi de faptul că, în curtea şcolii, romii îşi ţin caii de parcă ar fi un grajd particular. Acest lucru este dovedit de excrementele care decorează curtea şcolii, acelaşi spaţiu în care copiii sunt nevoiţi să stea în timpul pauzelor. Pe de altă parte, educatoarea Danciu este indignată că „am primit şase steaguri în loc să fi primit coli sau alte articole necesare desfăşurării procesului educaţional”.

Realitatea din teren
Din mulţimea investiţiilor menţionate de către edil, majoritatea sunt conforme cu realitatea de la faţa locului. Reparaţiile la diferite obiective, introducerea utilităţilor în satele aparţinătoare oraşului Bumbeşti-Jiu, asfaltarea străzilor şi a trotuarelor, realizarea parcărilor sunt doar câteva din investiţiile care se văd la faţa locului. Ceea ce surprinde, în acest moment, în oraşul Bumbeşti-Jiu este întreţinerea curăţeniei în localitate.
Printre blocurile de aici îţi sare în ochi curăţenia existentă pe spaţiile verzi dar şi coşurile de gunoi care sunt curate. De asemenea, şanţurile din faţa primăriei sunt măturate iar angajaţii Serviciului Public mătură de zor străzile dintre blocuri. În mod cert, relatările din mass-media au fost un imbold care l-au determinat pe edil să se îngrijească şi de gospodărirea localităţii. Într-un clasament ad-hoc al oraşelor ce ies în evidenţă prin curăţenie, Bumbeşti-Jiu poate fi clasat, la acest moment, în topul primelor trei localităţi curate.

IRINEL CEURANU

De la începutul anului, în Gorj,

În şase localităţi alunecările
de teren s-au reactivat

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj a monitorizat atent toate alunecările de teren din judeţ, aceste fenomene fiind, conform celor declarate de către inspectorul şef, col. ing. Liviu Dumitraşcu, dintre cele mai periculoase pentru populaţia judeţului. De la începutul anului şi până în prezent, ISU Gorj a intervenit la trei inundaţii, 44 de alunecări de teren, dar şi două avalanşe. Alunecările de teren şi inundaţiile au afectat 17 localităţi gorjene, în şase dintre acestea alunecările de teren fiind reactivate: Albeni (Pruneşti şi Bolboceşti), Bumbeşti-Piţic (DC 12 şi DC 26), Dănciuleşti (punctul Gâscanei-Pluta Mare), Godineşti (Pârâul de Vale) şi Roşia de Amaradia (DC 24, km5+500).
În urma alunecărilor de teren au fost afectate, conform datelor înregistrate de ISU Gorj, 34 de gospodării, 44 de case ale gorjenilor, dar şi patru poduri. Pentru intervalul 24-27 februarie 2006, meteorologii au emis avertizări privind precipitaţii sub formă de ploaie în cantitate de până la 520 de litri pe metrul pătrat.
Inspectorul şef Liviu Dumitraşcu a mai precizat că, pe lângă inundaţiile şi alunecările de teren, au mai existat intervenţii la 37 de incendii, la patru accidente rutiere, trei intervenţii SMURD şi cinci pe linie de protecţie civilă. Pompierii gorjeni au salvat trei persoane, au salvat bunuri materiale în valoare de 956.100 lei noi, pagubele materiale înregistrate ridicându-se la valoarea de 209.700 lei noi. ISU Gorj a „beneficiat” de 11 cazuri de întoarcere a forţelor din traseu, dintre care una a fost alarmă falsă prin Serviciul de Urgenţă 112. Principalele cauze de incendii au fost, în această perioadă, coşul de fum necurăţat sau amplasat necorespunzător (14), fumatul (3), jocul copiilor cu focul (3), folosirea intenţionată a sursei de foc (2), introducerea sau utilizarea materialelor periculoase în loc interzis (3), instalaţii electrice defecte (3) şi mijloc de încălzire supraîncălzit nesupravegheat (2). Serviciile de prevenire a incendiilor şi de protecţie civilă au efectuat 38 de controale la operatori economici, instituţii publice şi localităţi, în special la unităţi din sistemul sanitar unde există aglomerări mari de persoane. S-au constatat 219 nereguli, din care 73 s-au soluţionat în timpul verificărilor, iar pentru 77 de nereguli s-au aplicat sancţiuni în valoare de 1.550 lei.
Inspectorul şef Liviu Dumitraşcu a mai declarat că, începând din luna martie 2006, controalele se vor intensifica, în special la primării, privind îndeplinirea planurilor pentru prevenirea inundaţiilor şi altor asemenea fenomene, amenzile pe care primarii le riscă în asemenea situaţii fiind între 50 şi 5000 lei noi. „Gospodărirea mai ţine şi de educaţia fiecăruia, de faptul că trebuie să înţelegi că anumite cursuri de apă nepermanente trebuie să nu fie desfiinţate sau înfundate şi trebuie îngrijite, dar şi aleşii localităţii trebuie să-şi convingă alegătorii că aceste măsuri trebuie luate dacă nu vor să îşi vadă curţile inundate. Trebuie să existe spirit civic, pentru că inundaţiile în Gorj nu se produc pe cursul apelor mari, ci pe cel al pâraielor unde se scurg apele pluviale de pe versanţi”, a precizat Liviu Dumitraşcu.

ANA-MARIA ILINCA

Asistenţi medicali, la
muncă în străinătate

Subfinanţarea sistemului sanitar determină atât asistenţii medicali cât şi medicii să renunţe la posturile din spitale şi să lucreze fie în alte domenii, cum ar fi distribuţia de medicamente, fie să plece în afara ţării, acolo unde câştigurile sunt mult mai mari. De la începutul acestui an, la Spitalul Judeţean Târgu Jiu au fost depuse deja două cereri pentru concediu fără plată, pe timp de un an de zile. Solicitările au venit din partea a două asistente medicale, una de la camera de gardă şi una care lucrează la cabinetul de pediatrie din policlinică, după cum a precizat Creola Enoiu, directoarea Spitalului Judeţean Târgu Jiu. Cererile acestora au fost aprobate, concediul fără plată acordându-se pentru un an de zile, timp în care vor putea pleca să lucreze în acelaşi domeniu, al sănătăţii, dar nu în ţară ci în străinătate. După trecerea unui an, toţi cei care au plecat să lucreze în străinătate pot reveni pe postul deţinut înainte de plecare. „Cele mai multe astfel de cereri au venit din partea asistenţilor medicali, un singur medic a avut solicitare de acest gen, însă după trecerea unui an a revenit la postul de la spitalul nostru”, după cum a mai precizat Enoiu.

C. POPA

La solicitarea cetăţenilor,

Primăria Cruşeţ construieşte farmacie

Absenţa medicamentelor din comuna Cruşeţ şi faptul că prima farmacie este la 10 kilometri distanţă îi nemulţumeşte pe locuitorii satelor de aici. Supărarea cetăţenilor s-a concretizat în cererile pe care le-au adresat administraţiei locale prin care solicitau înfiinţarea unei farmacii în comună. Ţinând cont de acest lucru dar şi de referatele întocmite de către medicii cabinetelor medicale, primarul Viorel Drăguşin a propus consilierilor construirea unei farmacii.
Prin urmare, s-a aprobat realizarea unui imobil în centrul civic al comunei în incinta dispensarului uman, locul în care va funcţiona în viitor farmacia. De menţionat că, în momentul actual, pentru a beneficia de gratuitatea medicamentelor, locuitorii comunei Cruşeţ sunt nevoiţi să meargă până la Târgu Cărbuneşti sau chiar în Târgu Jiu, localităţi aflate la zeci de kilometri distanţă.

IRINEL CEURANU

Primăria Drăguţeşti ia cu
împrumut 10 miliarde lei

Bugetul sărac existent la nivelul comunei Drăguţeşti nu permite administraţiei locale de aici să demareze nici o investiţie majoră. Ca atare, singura formă de a realiza ceva este împrumutul bancar. Primarul Ion Modroiu spune că, în prezent, face demersurile necesare în vederea luării unui credit în valoare de zece miliarde de lei. Banii vor fi folosiţi, potrivit spuselor edilului, pentru modernizarea drumurilor şi reabilitarea şcolilor.
Din cauza faptului că veniturile populaţiei sunt foarte mici, în consecinţă banii proveniţi din impozite şi taxe sunt pe măsură. Astfel că, spune Modroiu, bugetul local este de doar 1,2 miliarde de lei, bani insuficienţi la nivelul unei comune pentru asigurarea salariilor funcţionarilor publici şi în acelaşi timp şi realizarea investiţiilor. „Vom încerca să luăm împrumutul pe o perioadă de maxim cinci ani şi să reuşim realizarea unor obiective care să aducă un pic de confort cetăţeanului”, susţine primarul.
Suma de bani va fi folosită îndeosebi pentru refacerea infrastructurii comunale deoarece „drumurile sunt la pământ”. „Toate ieşirile din sate vor fi modernizate cu această ocazie”, conchide Ion Modroiu.

IRINEL CEURANU

Sterilizator de deşeuri la
Spitalul Judeţean

De săptămâna viitoare, aparatul pentru sterilizarea deşeurilor ce provin din activitatea medicală va funcţiona la Spitalul de la Pasarelă. Deşeurile vor fi sterilizate, după care vor putea fi aruncate la groapa de gunoi. Aparatul numit medister nu are nevoie de autorizaţie sanitară pentru a funcţiona, după cum a precizat Creola Enoiu, directorul Spitalului Judeţean Târgu Jiu. Până în acest moment, aparatul nu fost pus în funcţiune şi datorită piesei care lipsea, respectiv un tocător a cărui valoare este de 10 mii de euro şi la care spitalul a renunţat din lipsă de fonduri. Enoiu a mai precizat că „nici unul din spitalele din ţară, unde există un astfel de aparat, nu are acest tocător la aparat”.

(C.P.)

Scutiri de impozite la Turceni

Consiliul local al oraşului Turceni a aprobat scutirea de taxe şi impozite locale a persoanelor afectate de inundaţii. Primarul Ion Dumitraşcu spune că localnicii din zona fostei fabrici de pâine ale căror locuinţe sunt deteriorate de infiltraţiile de apă nu vor mai avea obligativitatea plăţii dărilor către administraţia locală. În aceeaşi ordine de idei, edilul susţine că se va forma o comisie ce va analiza gradul de afectare a fiecărei gospodării, „scutirea acordându-se gradual în funcţie de inconvenientele provocate fiecăruia”. De menţionat că de prevederile hotărârii locale vor beneficia circa 76 de persoane, mai precizează Ion Dumitraşcu.

(I.C.)