Stabilitate politică sau discriminare

Recent, Senatul României a adoptat o lege prin care aleşii locali, excluşi din partidele care i-au promovat în mandatele de consilieri sau demişi de acestea, îşi vor pierde mandatele de consilieri. În locul lor vor avansa, urmând să fie validaţi, primii supleanţi de pe listă. În mod normal, conform Constituţiei, o lege promulgată de Preşedintele României intră în vigoare în 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Până aici toate bune şi frumoase. Parlamentul ia prima măsură de combatere a traseismului politic, aducând o doză sporită de stabilitate politică. De aici încep necazurile. Legile electorale sunt legi organice. Având caracter electoral, această lege ar fi trebuit adoptată cu o majoritate absolută de camerele reunite ale Parlamentului. Caracterul ei de parţialitate, în sensul că nu se referă şi la parlamentarii plecaţi sau demişi din partidele politice care i-au promovat în Parlament, ci doar la consilierii locali şi judeţeni, face această lege atacabilă la Curtea Constituţională, deoarece produce o discriminare pe criterii politice. Mă îndoiesc că partidele politice parlamentare vor avea interesul să susţină un asemenea interes, atâta vreme cât aleşii locali nu au pârghii s-o facă decât individual. Studiind situaţia municipiului Motru, putem observa lesne că aproape jumătate din consilieri se află în situaţia de a-şi pierde mandatul şi voi exemplifica. Dintre consilierii Partidului Alianţei Socialiste, Constantin Militaru a plecat la PD, devenind şi preşedintele organizaţiei locale a acestui partid. Cornel Ciciu s-a dus vicepreşedinte cu propaganda la Partidul România Mare. De la PSD, Marian Urucu şi Ermil Babiuc au fost excluşi, iar Ion Sanda a plecat la PNL. Florian Ionescu a plecat de la PD la Partidul Conservator. Ilie Schintee a plecat de la PNL la conservatori şi se aude că ar fi membru al PPCD. Mircea Mihărtescu a plecat de la PRM la PNL. Toţi aceşti consilieri, la 30 de zile de la publicarea legii, adoptate de Senatul României, în Monitorul Oficial îşi pierd de drept mandatele de consilieri locali, urmând ca în locul lor să fie validaţi supleanţii, în ordinea înscrierii pe listele electorale. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Grivei şi ceilalţi consilieri liberali excluşi din partid. Revenim acum la o dureroasă poveste de ocupare a locurilor eligibile pe listele de candidaţi, care reprezintă cea mai grea povară de oportunism politic a României contemporane. Locurile cumpărate sunt şi cele mai fragile şi acest fenomen al cumpărării locurilor politice eligibile se poartă în România de sus până jos. De ce şi pentru ce cumpără anumiţi cetăţeni locuri eligibile pe liste s-a văzut, politica devenind un instrument de corupţie naţională. Poate că acelaşi Parlament, dacă ar vrea să încurajeze stabilitatea politică şi să elimine discriminările, ar trebui să solicite candidaţilor un certificat de vechime în partid, care să fie cel puţin egală cu un mandat. Astfel, politica de aşteptare ar elimina pentru totdeauna politica oportuniştilor, cea mai importantă sursă de corupţie cotidiană. Deocamdată, legea adoptată de Senat consfinţeşte traseismul anterior ei, ba mai mult mai acordă şi 45 de zile de graţie, după publicare, pentru cei care nu s-au gândit să migreze încă. În această perioadă vom asista la cele mai dramatice schimbări de configuraţie ale formulelor politice validate în vara anului 2004. Dacă ar trebui să ţinem cont de respectarea tuturor drepturilor, atunci legea trebuie anulată imediat, deoarece există oameni care au de pierdut dacă au coloană vertebrală şi rămân în acelaşi partid, indiferent dacă sunt promovaţi sau nu.

C. BUNILĂ