Inginer condamnat pentru
trafic de influenţă

Un inginer şi prietenul lui au fost condamnaţi ieri de către o instanţă a Tribunalului Gorj la pedeapsa de doi ani închisoare, cu suspendare, pentru trafic de influenţă. Pedeapsa a fost minimul din cea prevăzută de Codul Penal, între 2 şi 10 ani închisoare. Cei doi îi promiseseră unui fost miner că îi vor aranja dosarul de pensionare, cu ajutorul unei cunoştinţe de la Casa de Pensii Gorj, pentru a primi pensie mai repede decât ar fi avut dreptul, lucru pentru care au primit de la miner 200 de Euro.

Lică Crişan şi Vasile Ţucă au fost trimişi în judecată în septembrie anul trecut, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Aceştia au fost condamnaţi ieri de către Tribunalul Gorj la pedeapsa de doi ani închisoare, însă executarea acesteia a fost suspendată condiţionat. De asemenea, suma de 200 de Euro care a fost dată pentru intermedierea şi obţinerea deciziei de suspendare mai devreme decât ar fi prevăzut legea, a fost confiscată.
Cei doi, Lică Crişan şi Vasile Ţucă au susţinut în timpul procesului că banii au fost daţi cu împrumut, pentru ca Vasile Ţucă să plece în Italia.
Mihai Novac, cel care a dat aceşti bani şi care a avut calitatea de martor, a spus însă că banii au fost daţi pentru obţinerea pensiei şi, pentru că nu i-a mai putut recupera de la cei doi după ce a primit răspunsul negativ al Casei de Pensii Gorj, a decis să spună totul procurorilor.
Mihai Novac a fost miner la Complexul Energetic Turceni – Mina Tehomir, până în 1999, an în care a făcut cerere de disponibilizare. Dorind să iasă la pensie, în 2002 – 2003 a consultat inspectorul de personal de la fostul loc de muncă dacă poate obţine decizia sau nu, aceasta spunându-i că încă nu îndeplineşte condiţiile.

Prietenul său i-a promis că îl rezolvă
În august 2004, însă, Mihai Novac s-a întâlnit cu Lică Crişan, inginer, pe care îl cunoştea mai de multă vreme şi, din discuţii, a reieşit că acesta îl poate ajuta să obţină decizia de pensionare, deoarece apăruse recent un act normativ, în acest sens, pentru minerii de la Baia Mare. Inginerul i-a cerut carnetul de muncă, asigurându-l că are cunoştinţe la Casa de Pensii Gorj şi suma de 100.000 lei pentru întocmirea dosarului. Plata unei sume care urma să fie costul „operaţiunii” urma să fie făcută după obţinerea deciziei. Înţelegerea a căzut ulterior însă, când a apărut un alt intermediar, Vasile Ţucă, o cunoştinţă a lui Lică Crişan ce a pretins că îl cunoaşte pe un funcţionar „Cucu”. Cei trei s-au deplasat la Casa de Pensii Gorj, l-au căutat pe funcţionarul respectiv, identificat apoi ca fiind Constantin Mija, şi nu l-au găsit decât acasă, fiind în concediu. Funcţionarul i-a îndrumat însă să depună dosarul şi să aştepte răspunsul legal, fără a promite că va obţine pensionarea pentru Mihai Novac. Acest lucru nu l-a ştiu însă şi minerul, Vasile Ţucă fiind cel care a vorbit cu funcţionarul. Cei trei au mers la Casa de Pensii Gorj, au depus dosarul şi apoi au mers să sărbătorească, Ţucă asigurându-l pe Novac că se poate considera pensionat. Acestuia i-a fost pretinsă, de către cei doi, suma de 200 de Euro, cu toate că decizia încă nu o văzuse, cu precizarea că funcţionarul trebuie sensibilizat. Lică Crişan l-a însoţit pe Mihai Novac până în comuna Mătăsari, la locuinţa acestuia, unde a primit suma cerută, acesta spunându-i că banii vor ajunge cu siguranţă la funcţionarul Casei de Pensii Gorj.

Şi cu banii daţi şi fără pensie
Totul s-a dovedit, însă, a fi doar o înşelătorie, deoarece Mihai Novac a primit în decembrie 2004 decizia prin care i se comunica faptul că i-a fost respinsă cererea de pensionare. Cei doi bărbaţi au susţinut că suma respectivă era un împrumut ce urma a fi restituit de Vasile Ţucă în Italia, unde urma să ajungă şi Mihai Novac şi l-au ajutat pe acesta să îşi depună dosarul pentru că nu avea timp. Procurorii au spus însă că aceste declaraţii nu rezistă deoarece Novac i-a însoţit pe cei doi la depunerea dosarului, deci avea timp de pierdut şi Vasile Ţucă nu putea părăsi ţara, paşaportul fiind expirat.
Cu toate că Mihai Novac dorea să recupereze paguba de bani de la cei doi, instanţa a dispus confiscarea sumei, aşa cum prevede legea la astfel de infracţiuni, iar Mihai Novac nu s-a putut constitui parte civilă deoarece nu avea calitatea de parte vătămată, ci de martor.

ANA-MARIA ILINCA

Din 15 martie,

Reprezentanţii CSM şi ai Parchetului General vor merge în teritoriu

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Parchetului General vor veni, începând cu 15 martie 2006, în toate judeţele, în vizite informative, după cum a precizat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, întors de la bilanţul pe 2005 prezentat de Parchetul General, luni, la Bucureşti.
„Vizitele vor avea ca scop informarea asupra activităţii desfăşurate la parchetele din fiecare judeţ şi la instanţe, relaţiile existente între magistraţi şi, probabil, şi nemulţumirile care există la nivelul fiecărei instituţii”, a precizat prim-procurorul Emil Moţa. Acesta a depus recent, un memoriu la CSM, privind nemulţumirile legate de activitatea anumitor magistraţi gorjeni şi a cerut să fie analizate hotărârile date de către aceştia. Emil Moţa a mai spus că la bilanţul Parchetului General, procurorii din toată ţara au fost apreciaţi pentru activitatea depusă anul trecut, dar, aşa cum este de părere şi el, justiţia mai are mult de lucru la capitolul curăţenie interioară. „Aţi văzut că şi preşedintele României a avut o poziţie clară în privinţa înlăturării corupţiei justiţiei, care nu poate fi făcută complet fără curăţenia din instanţe. Este pentru prima oară când cineva, mai ales cineva cu o poziţie atât de înaltă, spune lucrurilor pe nume şi critică instanţele. Acest lucru este un semnal pozitiv că trebuie să se facă ceva”, a mai spus prim-procurorul Emil Moţa.

ANA-MARIA ILINCA

Clădirea Cinema Dacia,
aproape de prăbuşire

Clădirea din centrul municipiului Târgu Jiu care a aparţinut Cinematografului Dacia este lăsată de câţiva ani în paragină. Aşa va rămâne şi în următoarea perioadă întrucât Consiliul Judeţean Gorj nu deţine fondurile necesare pentru renovarea clădirii. Fostul Cinema Dacia a fost luat de Consiliul Judeţean Gorj în ideea că aici îşi va desfăşura activitatea Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului”. De câţiva ani, ansamblul plăteşte chirie de 1,2 miliarde de lei pe an la Casa de Cultură a Sindicatelor, acolo unde funcţionează, în timp ce clădirea cinematografului se dărâmă pe zi ce trece.

Pe vremuri, Cinema Dacia se putea lăuda ca fiind cel mai frumos cinematograf din Târgu Jiu. Filmele rulate aici erau de fiecare dată cele mai bune, astfel încât sala era de fiecare dată arhiplină. După Revoluţie, abundenţa programelor TV nu a mai strâns oamenii în sălile de cinema. Consiliul Judeţean Gorj a luat în patrimoniul său şi clădirea cinematografului Dacia pentru ca în aceasta să-şi poată desfăşura activitatea Ansamblul „Doina Gorjului”. Această problema s-a pus pe vremea când ansamblul era condus de regretatul Liviu Dafinescu, care dorea ca instituţia pe care o conducea să se poată bucura de condiţii bune.
La scurt timp după aceste planuri, Liviu Dafinescu a decedat, postul de director fiind ocupat de Gheorghe Porumbel. Deşi conduce instituţia de mai bine de doi ani, ansamblul a rămas tot în Casa de Cultură a Sindicatelor, unde contribuabilii plătesc chirie pentru desfăşurarea activităţii de o sută de milioane de lei vechi pe lună.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Cornel Popescu, a declarat că pentru renovarea clădirii Cinematografului Dacia este nevoie de aproximativ zece miliarde de lei vechi, bani pe care instituţia publică nu-i deţine în prezent. Ca termen de finalizare a lucrărilor, vicepreşedintele Cornel Popescu a aproximat anul 2008, atunci s-ar putea muta şi Doina Gorjului. Până atunci, însă, Consiliul Judeţean Gorj va mai plăti încă trei miliarde de lei vechi doar pe chiria în spaţiul Casei de Cultură a Sindicatelor pentru Doina Gorjului.
Clădirea Cinematografului Dacia arată însă execrabil, iar prin acoperiş s-a infiltrat apa. Este posibil ca în câţiva ani, clădirea să nu mai poată sta în picioare. Celălalt cinematograf din Târgu Jiu nu a fost preluat de la Direcţia Generală a Cinematografiei şi nu a fost lăsat în paragină, aşa cum s-a întâmplat cu Cinema Dacia.

GABRIELA MLADIN

Concurs de publicistică la Novaci

Casa de Cultură Novaci şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj organizează pentru descoperirea de noi talente în domeniul mass-media Concursul de publicistică „Dumitru Micu Popescu”. Evenimentul se adresează tinerilor cu vârste între 16 şi 25 de ani, dar care nu lucreze în presă. Acesta este primul concurs de gen care se organizează în Gorj şi vizează toţi tinerii gorjeni, elevi şi studenţi, regulamentul fiind trimis la toate instituţiile de învăţământ din judeţ.
Tematica este liberă, concurenţii putând alege orice gen publicistic (reportaj, anchetă, interviu, foileton etc) din domeniile social, economic şi cultural-artistic. Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj, a precizat că în perioada 1-4 martie se vor primi lucrările la sediul instituţiei de cultură din Târgu Jiu, iar între 5 şi 15 mai va avea loc jurizarea acestora. Premierea şi Gala Laureaţilor va avea loc în data de 21 mai, la Casa de Cultură Novaci. Câştigătorii vor primi premii în bani, trofee şi diplome. Premiul întâi va consta în suma de 300 lei RON, premiul doi - 250 lei RON, premiul trei - 200 lei RON, iar cele trei menţiuni vor fi în valoare de 150 lei RON fiecare.
Ion Cepoi a precizat că sumele vor fi acordate de familia profesorului Dumitru Micu Popescu, deoarece evenimentul este organizat pentru a cinsti memoria acestuia. Profesorul Dumitru Micu Popescu s-a implicat în activitatea culturală a localităţii Novaci, fiind primul care a realizat în colaborare cu profesorul Vasile Dinescu prima monografie a oraşului, „Oraşul Novaci-micromonografie”. În decursul celor 40 de ani de activitate, Popescu a publicat mai multe studii şi articole în diferite reviste.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Unde-i lege, e tocmeală ?

Consilierii din Motru nu şi-au depus rapoartele de activitate

Studiind documentele de convocare ale şedinţelor ordinare publice pe anul 2005 şi în primele două luni ale anului 2006, se constată că, la nivelul Consiliului Local Motru, doar primarul şi viceprimarul acestui municipiu şi-au întocmit şi prezentat în plen rapoartele anuale de activitate. Conform legii 215, art. 57, al. 4 fiecare consilier, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului”. Formularea este fără echivoc, de la alegerile din iunie 2004 până în prezent, fiecare consilier ar fi trebuit să depună undeva, ca să poată fi cunoscut de public, un raport de activitate.
Întrebat dacă aleşii locali şi-au depus vreun raport de activitate, secretarul Consiliului Local, jr. Dumitru Petcu, a răspuns evaziv, ca şi cum obligaţia sa de a face publice aceste rapoarte, nu ar exista stipulată în Legea 215/2002, Legea administraţiei publice locale.

Primarul, la raport !
Cu mici excepţii, consilierii locali sunt prezenţi la toate şedinţele, ceea ce denotă din partea lor un grad sporit de interes pentru treburile comunităţii. Ei stau mai slab la iniţierea proiectelor de hotărâri, unde iniţiativele se pot număra pe degete. Este adevărat că primarul Dorin Hanu propune în fiecare şedinţă ordinară 10-12 proiecte de hotărâri, unele dintre ele preluate chiar de la consilieri. Pentru şedinţa din 23 februarie a.c., Hanu susţine toate punctele de pe ordine de zi, cu excepţia întrebărilor, interpelărilor şi a problemelor curente.
Hanu îşi prezintă şi raportul de activitate pe anul 2005, un an în care s-a remarcat între motreni ca bun organizator, dar şi printr-o bună colaborare cu viceprimarul, consilierii şi funcţionarii. Mai puţin influenţabil şi reticent la bârfe, Hanu a echilibrat scena politică locală, acumulând prea puţine contestaţii pentru activitatea sa. Negăsind un antidot imediat, partidele politice nu şi-au biciuit consilierii să contraatace. Dovada, majoritatea proiectelor primarului Hanu au fost adoptate lejer, unul sau două fiind respinse din peste 150 propuse. Unii dintre consilieri, migrând de la partidele care i-au susţinut la altele, ca şi cei rămaşi în barcă, n-au vrut să se pună rău cu actualul primar, dar nici n-o vor mai putea face atunci când se va face bilanţul mandatului, în preajma noilor alegeri. Consilierii motreni nu s-au grăbit nici să-şi înnoiască declaraţiile de avere, deşi în cursul lunii ianuarie, fiecare a avut la mapă noile declaraţii. Jurista Luca Valeria spune ca legea prevede că declaraţiile de avere se depun la începerea mandatului, ori dacă averea consilierilor se modifică. În opinia ei, consilierii motreni nu sunt în culpă dacă nu şi-au înnoit până în prezent aceste declaraţii.
La şedinţa de joi, preşedintele în exerciţiu al Consiliului Local Motru, consilier PRM, Ion Popescu, va cere consilierilor, cel puţin aşa a promis, să intre în legalitate în ceea ce priveşte declaraţiile de avere şi rapoartele de activitate pe anul 2005.

C. BUNILĂ

Gorjenii se arată interesaţi de
fondurile pentru cultură

Directorii căminelor şi caselor de cultură din Gorj au început să se arate interesaţi de accesarea fondurilor externe pentru realizarea de proiecte culturale. Din cele 70 de localităţi ale judeţului, 12 au solicitat informaţii despre aceste proiecte Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Gorj, a declarat Ion Cepoi, directorul instituţiei. Acesta a mai precizat că „în general, majoritatea solicitanţilor doresc fonduri pentru conservarea şi promovarea tradiţiile specifice fiecărei zone”.
La sfârşitul lunii ianuarie, toţi directorii aşezămintelor culturale gorjene au fost reuniţi la Târgu Jiu pentru a fi informaţi despre această posibilitate de finanţare a proiectelor culturale pe care doresc să le realizeze pe viitor. Din acel moment şi până în prezent numărul celor interesaţi a crescut îmbucurător. În cadrul Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Gorj a fost înfiinţat un birou de consultanţă şi îndrumare pentru directorii ce doresc să acceseze fondurile nerambursabile alocate culturii. Aceştia sunt învăţaţi cum ar trebui să realizeze un proiect pentru solicitarea de fonduri.

L.ECOVIŢĂ

Spectacol de Dragobete

Pentru celebrarea sentimentelor ce îi leagă pe îndrăgostiţi cu ocazia sărbătoririi Dragobetelui, Ziua Îndrăgostiţilor în tradiţia românească, Ansamblul Profesionist „Doina Gorjului” va susţine pe 24 februarie un spectacol de muzică şi dansuri populare. Manifestarea „Mă dusei în sat la fete, în seara de Dragobete” va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu Jiu, iar intrarea va fi liberă.

(L.E.)

Libertinul
De când Ponta-i divorţat,
Se cam leagă de femei;
Prima la care s-a dat
Este una…Macovei!

Varianta lui Semen
-Credeam că Becali aruncă,
Cu bani pe noi, necontenit.
Însă ne-a zis: „Vere la muncă”!
Şi ce să facem? Ne-am…roit!

Ton ca la alegeri
-Daţi-vă treptat la peşte,
Lăsaţi mai încet vânatul!
Braconierul nu mai este
Acu e pe val…piratul!

Dulău tăvălit de ucraineni
-Iar sunt negru-n cerul gurii,
Mi-au bătut ăia băieţii…
Ştiind treaba cu „Pandurii”
Au băgat şi ei „Racheţii”

NELU POCHEA