Poate anul acesta !

Pavimentul va fi schimbat

Manifestările prilejuite de sărbătorirea a 130 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi au fost umbrite de starea pavimentului din cele două parcuri care găzduiesc operele titanului de la Hobiţa. Maglavisul pe post de paviment s-a dovedit a fi lipsit de durabilitate, la dezgheţul din primăvara trecută lipindu-se de încălţările trecătorilor din parcuri. Stabilizerul “de excepţie” nu este decât un nămol scump şi prost, cu toate că cei din Comisia Naţională a Monumentelor Istorice au decis ca materialul de paviment să rămână cel actual, fiind „cel mai adecvat punerii în valoare a operelor lui Constantin Brâncuşi”.
Şi în această perioadă, odată cu încălzirea vremii, în parcurile din Târgu Jiu a reapărut nămolul, în fapt, fiind vorba de pavimentul format din agregaţi de carieră granitici, din două sorturi amestecate. Liantul e un stabilizator ecologic, constând dintr-un extract de pătlagină din Orientul Apropiat sub formă de praf. Pavimentul acesta are mai multe avantaje: când plouă nu face noroi iar când e cald nu face praf.

„Unde este Brâncuşi ?”
Duminică, 19 februarie, chiar în ziua în care se împlineau 130 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, pe rămăşiţele de paviment de la Coloana Infinitului era scris cu litere mari, probabil de un iubitor de-al titanului, „Where is Brancuşi ?” – „Unde este Brâncuşi ?” Cu siguranţă, nimănui nu-i place cum se comportă acest paviment pe aleile din parcuri, vizitatorii fiind cei mai nemulţumiţi. „Cred că Brâncuşi se răsuceşte în mormânt, la câtă batjocorire a fost supus”, spunea un târgujian. Şi pe bună dreptate.
Secretarul de stat Virgil Niţulescu a reprezentat la sfârşitul săptămânii trecute Ministerul Culturii la manifestările organizate la Târgu Jiu de autorităţile locale în cinstea lui Brâncuşi. Cu această ocazie, secretarul de stat a discutat şi cu primarul Florin Cârciumaru despre situaţia pavimentului din parcul central. „Domnul Niţulescu s-a convins încă o dată, dacă mai era nevoie, că pavimentul trebuie schimbat, dar acest lucru nu depinde doar de dumnealui”, a menţionat primarul.
O comisie de specialişti este cea care decide cu ce va fi înlocuit pavimentul. Până atunci gorjenii sau turiştii care nu vor nămol pe pantofi nu au decât să ocolească parcurile sau să aştepte vremea caldă pentru că atunci pavimentul va fi praf…

IRINA IRINOIU
GIGI CIUNCANU

De Dragobete,

69 de cupluri sărbătoresc nunta de aur

•Cei 50 de ani de convieţuire şi fidelitate vor fi sărbătoriţi prin organizarea unei petreceri de zile mari

La sărbătorirea a 50 de ani de căsătorie, 69 de cupluri din Târgu Jiu vor petrece de Dragobete, echivalentul românesc al sărbătorii Valentine ' s Days. Primăria Târgu Jiu acordă atenţie cuplurilor ce-şi aniversează nunta de aur, organizând o petrecere. Încă din 2004, municipalitatea i-a serbat pe cei care-i uneau o jumătate de secol de convieţuire şi fidelitate. Anul trecut şi-au reînnoit jurămintele de iubire 147 de perechi de bunici, faţă de 114 din 2004.
Biserica „Sfinţii Apostoli” din Târgu Jiu va fi locaţia în care în dimineaţa zilei de 24 ianuarie se vor întâlni, pline de emoţie, persoanele ce aniversează nunta de aur în cursul acestui an pentru a-şi promite iubire şi respect până la finele vieţii. Secretarul Primăriei Târgu Jiu, Elena Ungureanu, a declarat că slujba religioasă va fi oficiată de Mitropolitul Olteniei Teofan, iar în cazul în care acesta nu va putea veni, ÎPS Gurie Gorjeanul îi va ţine locul.
Cele 69 de cupluri de bunici vor participa, mai apoi, la petrecerea organizată special pentru ei la un restaurant din municipiu. Surprizele se vor ţine lanţ. La intrarea în restaurant, fiecare cuplu va primi câte un tichet pentru a participa la tombola ce are ca premii un bilet la o staţiune, trei cine romantice şi zece invitaţii la una din premierele Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu. Zece dintre perechile de bătrânei vor fi selectate pentru a participa la un concurs de dans având ca premii diplome de participare pentru toţi, flori pentru doamne, şampanie şi ciocolată pentru primii trei câştigători. Programul muzical şi artistic va fi asigurat de elevii Şcolii Populare de Artă.
Una dintre condiţiile de participare la nunta de aur este ca cei doi îndrăgostiţi să aibă domiciliul în Târgu Jiu. Primarul Cârciumaru spune că o târgujiancă a dorit să facă mutaţie pe Târgu Jiu părinţilor săi, numai pentru ca aceştia să poată participa la petrecere. Din cele 69 de cupluri, 32 sărbătoresc anul acesta 50 de ani de căsătorie, restul fiind „legate” de peste o jumătate de secol.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Brâncuşiana 2006, la final

Complexul de manifestări pentru celebrarea a 130 de ani de la naşterea marelui sculptor gorjean Constantin Brâncuşi, desfăşurat în perioada 17-19 februarie, s-a încheiat cu o masă rotundă la care au participat brâncuşiologi din ţară şi de peste hotare. Dezbaterea a avut loc duminică, 19 februarie, la Centrul de Cultură „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, punându-se bazele unor viitoare colaborări cu instituţii din ţară şi de peste hotare în vederea dezvoltării activităţii centrului şi atragerii de fonduri externe nerambursabile. La manifestări a fost prezentă şi o delegaţie culturală din Italia, iar în urma discuţiilor s-a ajuns la înfrăţirea dintre centrul târgujian şi o instituţie similară din Florenţa.
În cadrul Brâncuşianei 2006 a avut loc şi vernisajul ediţiei cu numărul patru a Salonului Naţional de Sculptură Mică ce poartă numele sculptorului gorjean. Cele mai bune sculpturi au fost premiate de organizatori cu diplome şi cupe. Premiul întâi a fost adjudecat de sculptorul târgujian Mihai Ţopescu, premiul doi a fost acordat lui Florian Florica, iar premiul trei a fost câştigat de Ionel Cojocariu din Bucureşti. Pentru cercetarea operei brâncuşiene de-a lungul activităţii, Nina Stănculescu a primit premiul „Constantin Brâncuşi”.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Taxa de concesionare a parcelelor
la Rânca a fost majorată

Consiliul Local al oraşului Novaci a decis majorarea preţului de concesionare a terenurilor. Altfel spus, potrivit consilierului local Adelin Ungureanu, s-a stabilit mărirea preţului la 133 de euro pe un an pentru parcelele de 250 mp şi 266 de euro pentru 500 mp pe aceeaşi perioadă de timp. Prin urmare, aceia care vor dori să schimbe destinaţia imobilului aflat pe terenul concesionat de Primăria Novaci din casă de vacanţă în cabană turistică montană vor putea face acest lucru doar condiţionat de plata majorată a tarifelor.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru pensiunile turistice, mai spune consilierul Ungureanu. De menţionat că, până la data aprobării acestei hotărâri, preţurile anuale erau modice şi nu depăşeau 50 de dolari pe an, aşa cum susţine alesul local. Această măsură a fost luată în vederea măririi veniturilor la bugetul local al oraşului Novaci, conchide Ungureanu.

(I.C.)

Judecata butoaielor

Cam 30 de ani în urmă, am auzit o poveste,
Care-a rămas în picioare şi la mulţi se potriveşte.
Se spune de-un cârcotaş, oarecare din popor,
Că s-a dus costum să-şi facă, la un meşter croitor;
-Bine te-am găsit la lucru, croitor adevărat!
Iacă, am venit, comandă, să îţi dau pentru lucrat.
-Bine ai venit bădie, bucuros îţi fac lucrarea,
Şi vom stabili îndată şi comanda şi valoarea.
Iată raftul meu cu stofe, cu postavuri, cu velură,
Cu tercot şi cu dimie, pentru orice lucrătură.
Deci comandă la băiatul şi mă simt că am onoare,
Ca să isprăvesc lucrarea-n orice modă şi culoare.
-Bine dar, zise clientul, fă-mi costumul să arate,
În nici un fel de culoare din câte-n lume sunt date;
Să nu fie alb, nici negru, verde, galben sau maro,
Nici pestriţ, nici în carouri, nici orange, nici indigo!
Rămas buimac, croitorul îl întrebă: - Cum să fie?
-Nu ţi-am spus? Nici o culoare ce-i în ceruri sau pe glie!
-Da-nţeleg, zise maestrul, s-a făcut băi nea' cutare,
Acum află în ce zi ai să vii după lucrare;
Să nu vii nici luni, nici marţi, miercuri, joi sau vineri dară,
Nici în restul săptămânii, că te dau pe uşă-afara!
-Păi te dau în judecată, tu costumul să mi-l faci!
-Păi te dau şi eu pe tine, că prea mai băgat în draci!

Auzind judecătorul, a cerut două butoaie,
Duse-n vârful unui deal, ş-o grămadă de pietroaie.
I-a băgat pe fiecare, încuiaţi într-un butoi,
Şi oricare gură-cască în mână cu un pietroi…
Lăsând butoaiele-n voie să se ducă jos spre sat,
Fiecare din mulţime, bolovani au aruncat.
Se auzea strigând clientul: -Alb sau negru cum o fi!
Îi răspundea croitorul: - Joi, vineri, când ai veni!

Aşa se întâmplă astăzi în politică deseori,
Nu e zi să se-nţeleagă pe nuanţe, pe culori…
Vreau să dau doar un exemplu, că aşa ar fi o droaie,
Unde-ar merge judecata cu pietre şi cu butoaie:
Sus la Schela-ntr-un butoi, pe primarul Şerbănescu,
Iar închis în celălalt, viceprimarul Popescu…
Să-i urce-n vârf de deal, să le dea drumul la vale,
Iar pietroaiele spre ei să se-arunce în rafale!
Căci se ceartă ca doi câini fără vreun scop anume
S-a scârbit de ei comuna, s-a mirat de ei o lume…
S-ar auzi din butoaie: -Hai cu mine să lucrezi!
-Chiar de astăzi sau de mâine! – Indiferent cum le vezi!

NELU POCHEA