Maidanezii păzesc
Primăria Bumbeşti-Jiu

Instituţia administraţiei locale din Bumbeşti-Jiu este înconjurată din toate părţile de câinii comunitari. Maidanezii patrulează în jurul primăriei şi stau cu burta la soare taman în faţa instituţiei care ar trebui să se ocupe de gestionarea acestora. Nu sunt deranjaţi de nimeni iar localnicilor le este frică să treacă prin preajma lor de teamă că vor fi muşcaţi. Cu toate acestea, edilii nu se înghesuie să ia atitudine faţă de această problemă.
Acest lucru este dovedit de numărul tot mai mare al câinilor care se plimbă nestingheriţi prin centrul oraşului. Edilul şef Ion Stănculete spune că din cauza modului defectuos în care gestionează această problemă a şi fost somat de Direcţia Sanitar-Veterinară. Edilul spune că i-au fost impuse o mulţime de condiţii pentru a rezolva problema câinilor comunitari căci, în caz contrar, va fi sancţionat administrativ. Numai că, acelaşi primar, susţine că pentru a se conforma condiţiilor impuse are nevoie de fonduri imense care însă nu există la nivelul localităţii.
Surprinzător este că în Bumbeşti-Jiu există chiar un padoc dar aici nu se află nici un câine deşi au fost investiţi bani pentru construcţia acestuia. Referindu-se la acest aspect, primarul declară că padocul a fost folosit doar atunci când s-a realizat acţiunea de sterilizare a câinilor vagabonzi. Această acţiune însă, în opinia lui Stănculete, nu şi-a atins scopul, sterilizarea câinilor necontribuind în nici un fel la reducerea numărului acestora.
Deşi tot mai multe persoane cad victimele câinilor vagabonzi, asociaţiile de protecţie a animalelor din Gorj se fac că nu văd fenomenul. Atunci când însă unul dintre edili ia măsuri pentru a reduce numărul maidanezilor, membrii asociaţiilor îşi arată colţii la conducerea edililor pentru a stopa aşa-zisul masacru. Cam la atât se reduce activitatea asociaţiilor, acestea nefiind capabile să pună în practică un proiect prin care să elimine câinii comunitari din peisajul urban aşa cum s-a întâmplat în ţările occidentale.
La Bumbeşti-Jiu s-a realizat o sterilizare şi de-atunci nimic nu s-a mai făcut în privinţa câinilor care mişună şi muşcă locuitorii din oraş. Din nefericire, oraşul Bumbeşti-Jiu nu este singurul în care maidanezii pătează imaginea localităţii. În Gorj, atât municipiile Târgu Jiu şi Motru dar şi oraşele Tg-Cărbuneşti, Turceni şi Rovinari sunt oraşele ce se remarcă prin câinii comunitari, problemă în care administraţiile s-au dovedit incapabile să o controleze.

IRINEL CEURANU

Un pas în europenizarea localităţii,

Primarul din Turceni va trece la eutanasierea maidanezilor

Câinii vagabonzi care strică imaginea oraşului Turceni vor dispărea în scurtă vreme. Haitele de maidanezi care îi sperie pe localnici vor deveni în cele din urmă doar nişte amintiri neplăcute. Potrivit primarului Ion Dumitraşcu, o dată cu venirea primăverii, se va trece la construirea unui padoc în care să fie ţinute animalele aduse de pe străzile şi trotuarele Turceniului.
Pentru prinderea acestora, edilul nu vrea să folosească metodele brutale ale hingherilor ci va achiziţiona tranchilizante pentru a „nu-i mai chinui”. Pentru acest demers, Dumitraşcu spune că va angaja şi un medic veterinar care să supravegheze starea de sănătatea a câinilor ce vor fi închişi în padoc. De asemenea, va da posibilitatea iubitorilor de câini din oraş ca, în termen de şapte zile, să se prezinte pentru a înfia câinele pe care şi-l doresc.
În cazul maidanezilor care nu vor fi solicitaţi de nici o persoană, edilul spune că se va proceda în conformitate cu legea. Altfel spus, după şapte zile de la prindere, se va trece la eutanasierea acestora, precizează primarul. Acesta este nemulţumit de numărul foarte mare al câinilor din localitate şi îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat la nivel naţional prin moartea cetăţeanului străin muşcat de câinele maidanez.
Tocmai pentru a preîntâmpina aceste evenimente nefericite, Dumitraşcu spune că este decis să rezolve problema câinilor vagabonzi. Întrucât capacitatea padocului nu va fi foarte mare, se va încerca prinderea a circa 50 de câini săptămânal, mai precizează edilul. De menţionat că, potrivit aprecierilor şefului administraţiei locale, la nivelul oraşului Turceni există aproximativ 500 de câini.

IRINEL CEURANU

Elevi chiulangii depistaţi
de jandarmii gorjeni

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj, împreună cu agenţi din cadrul Poliţiei municipiului Târgu Jiu, au verificat joi, 16 februarie 2006, instituţiile de învăţământ din Târgu Jiu şi barurile din apropierea acestora, depistând mai mulţi elevi care chiuleau de la ore.
În cele două ore cât a durat acţiunea, jandarmii gorjeni au găsit 13 elevi ce absentau de la cursuri şi cărora le-a fost stabilită identitatea, „urmând a fi informate conducerile unităţilor de învăţământ din cadrul cărora aceştia fac parte, pentru aplicarea măsurilor disciplinare prevăzute de regulamentele şcolare”, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al IJJ Gorj, lt. Alin Ivan.
Cu aceeaşi ocazie au mai fost identificaţi şi alţi doi minori care nu îşi justificau prezenţa în municipiu, fiind dispăruţi de la domiciliu. N.A., în vârstă de 11 ani şi L.C.M., în vârstă de 13 ani, ambii cu domiciliul în Petroşani, judeţul Hunedoara, apelau la mila cetăţenilor în apropiere de Staţia CFR Târgu Jiu. Cei doi au fost internaţi în Centrul de primire minori Târgu Jiu.

ANA-MARIA ILINCA

Asfalt pe banii SAPARD-ului la Bustuchin

Demersurile şefului administraţiei din comuna Bustuchin s-au concretizat prin obţinerea de fonduri SAPARD. Prin urmare, până la finele anului, în trei din satele comunei vor avea loc lucrări de asfaltare, distanţa totală ce va fi bituminată fiind de 6,3 kilometri. Primarul Ion Ciocea spune că, în urma demersurilor şi a insistenţelor către forurile superioare, a reuşit obţinerea a 960 mii de euro pentru refacerea infrastructurii la nivel local. Altfel spus, până la data de 30 iunie se va încheia licitaţia pentru demararea lucrărilor de asfaltare în satele Bustuchin peste Apă, Zăvelceşti şi Valea Pojarului. Rămâne de văzut dacă şi de această dată vor exista suspiciuni în privinţa utilizării banilor aşa cum s-a întâmplat la Bustuchin şi cu altă ocazie.

(I.C.)

Municipiul Motru este revendicat
în întregime

Municipiul Motru din judeţul Gorj a fost revendicat în întregime. Peste 80 de persoane au cerut să li se dea înapoi terenurile care le-au fost luate pe nedrept în urmă cu zeci de ani. Autorităţile locale sunt într-o situaţie fără ieşire, pentru că nu au nici alte terenuri şi nici bani să-i despăgubească pe moştenitori. Singura lor speranţă este să primească ajutor din Fondul de Rezervă Proprietatea, constituit de Guvern la nivel naţional. 86 de petiţionari au cerut întreaga suprafaţă de peste 125 de hectare pe care este amplasat oraşul Motru. Situaţia este foarte serioasă, pentru că edilii municipiului nu au un fond de rezervă în terenuri, iar în bugetul local, oricum insuficient, nu este prevăzută o sumă pentru despăgubiri. Localnicii sunt îngrijoraţi că vor fi nevoiţi să plece din oraş. Cei care au solicitat terenurile sunt urmaşi ai foştilor deportaţi, mulţi sunt proprietari cu acte în regulă.

(R.T.)