Cererea de percheziţie în cazul
Năstase, reluată

Cererea de încuviinţare a percheziţiei respectă în totalitate prevederile constituţionale, DNA fiind o structură în cadrul Parchetului ÎCCJ, se arată în cererea referitoare la imobilele lui Adrian Năstase, retrimisă, ieri, de către ministrul Justiţiei, preşedintelui Camerei Deputaţilor.

„Cererea de încuviinţare a percheziţiei respectă în totalitate dispoziţiile articolului 72 alin. 2 din Constituţie. DNA este o structură în cadrul Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arată în scrisoare.
Cererea primită de ministrul justiţiei i-a fost adresată de procurorii care lucrează în dosar, conform articolului 100 alin. 3 din Codul de procedură penală, care prevede că autorizaţia de percheziţie se emite la cererea procurorului (şi nu a procurorului şef sau a procurorului general), informează scrisoarea. „Având în vedere supunerea cererii mele deciziei Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, doresc să precizez că nu există nici un temei legal pentru acest demers, biroul neavând, conform articolului 31 din Regulamentul Camerei, atribuţii în acest domeniu”, se arată în scrisoare. Adrian Năstase a declarat, miercuri, că şi această solicitare va fi discutată în Biroul Permanent. Întrebat dacă solicitarea va ajunge din nou la Biroul Permanent, Năstase a răspuns: „Sigur, pentru că Biroul Permanent este dispecerul pentru absolut toate documentele care intră în Parlament şi, din acest motiv, orice traseu de documente trebuie să includă validarea la nivelul Biroului Permanent”.
Biroul Permanent al Camerei a decis, luni, cu 6 voturi „pentru” şi 4 voturi „împotrivă”, retrimiterea solicitării de percheziţie a caselor preşedintelui Camerei Deputaţilor către ministrul Justiţiei, Monica Macovei, pentru a pune în concordanţă cererea respectivă cu Constituţia. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, a precizat că Biroul Permanent a constatat o neconcordanţă între solicitarea Ministerului Justiţiei şi prevederile articolului 72 alin. 2 din Constituţie, care stipulează că urmărirea şi trimiterea în judecată penală, în cazul parlamentarilor, se pot face numai de către Parchetul de pe lângă ICCJ. Năstase a declarat atunci că, prin decizia de retrimitere a solicitării de percheziţie la Ministerul Justiţiei, Biroul Permanent al Camerei a dorit să atragă atenţia ministrului Monica Macovei asupra neconcordanţei prezente în solicitare.

(M.F.)

Sorin Roşca Stănescu , învinuit că a
aderat la un grup de crimă organizată

Procurorii Parchetului General au extins cercetările în cazul jurnalistului Sorin Roşca Stănescu şi i-au adus, miercuri, la cunoştinţă o nouă acuzaţie: aderare la un grup de crimă organizată, infracţiune pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare. El consideră că este un dosar politic, „o conspiraţie lansată de Traian Băsescu”. Din acest grup face parte şi Dinu Patriciu, acuzat de constituirea unui astfel de grup de crimă organizată. El a aflat miercuri de la procurori cine mai face parte din acest grup. Între aceştia el a recunoscut că este vorba de Sorin Roşca Stănescu, fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş şi Paul Miclaus. Până acum Stănescu era acuzat că ar fi beneficiat de informaţii privilegiate în cazul listării la bursă a societăţii Rompetrol.
Sorin Roşca Stănescu a fost audiat, miercuri, la Parchetul General în două cauze. Directorul grupului de presă Ziua a fost audiat în calitate de învinuit în dosarul Rompetrol şi în calitate de martor în dosarul privind scurgerea de informaţii militare. În dosarul Rompetrol, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare de informaţii cu caracter privilegiat. Cel de-al doilea dosar se referă la informaţiile cu caracter militar primite săptămâna trecută la redacţia cotidianului „Ziua”, cauză în care Sorin Roşca Stănescu este citat ca martor.

(HotNews.ro)

PNL îl denunţă pe Năstase

Grupul parlamentar liberal a depus ieri un denunţ, la Parchetul General, prin care a semnalat că Adrian Năstase a comis un abuz în serviciu, când a votat în Biroul Permanent împotriva efectuării de percheziţii la două dintre casele sale. Ideea sancţionării lui Năstase împarte din nou apele în coaliţie. PNL şi PD se află pe poziţii divergente cu conservatorii şi cu UDMR. Preşedinte PD, Emil Boc este de părere că Adrian Năstase, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, trebuia să stea deoparte, să se abţină, fiind vorba de propria persoană, iar pe de altă parte să trimită cererea ministrului justiţiei direct comisiei juridice, fără nici un fel de cenzură in partea Biroului Permanent. La rândul său, senatorul UDMR, Gyory Frunda, spune că cererea de percheziţie în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, nu a fost legal semnată.

(R.T.)

Primarii care schimbă partidul
vor pierde funcţia

Comisia juridică a Senatului a decis că primarii şi consilierii care demisionează din partidul pe listele căruia au fost aleşi, riscă să-şi piardă funcţiile. Iniţiativa, care modifică un proiect de lege privind statutul aleşilor locali, se dezbate într-un moment în care Partidul Democrat este acuzat de racolare a primarilor din partidele de opoziţie. Noul proiect le cere aleşilor ca în primul an de mandat să urmeze cursuri de pregătire.
Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, Mircea Toader, e de părere că „această lege a migraţiei politice care va stabiliza funcţia politică, va face ca peste 10 ani să nu mai fie nevoie de aceste forme coercitive”.

(R.T.)