Locatarii Căminului nr. 5 din
Bumbeşti-Jiu locuiesc în peşteri

Ghetoul nr. 5 din Bumbeşti-Jiu, cunoscut de către localnici drept căminul cu acelaşi număr, este un loc al groazei. Locatarii acestor locuinţe cară lemne pentru a-şi face focul în sobe, iar WC-urile sunt oribile. Oamenii dorm îmbrăcaţi cu cojoace şi ciorapi de lână. Mucegaiul este pretutindeni iar locuitorii acestor camere sunt nevoiţi să respire aerul plin de igrasie. Nemulţumirea acestora i-a dus la uşa primăriei numai că de-aici au fost trimişi la plimbare. Supărarea oamenilor nu i-a impresionat însă pe edili care nu au făcut mare lucru pentru a le schimba condiţiile de trai.

„Primaru' nu vrea să audă…”
A fost nevoit să muncească 308 ore la Uzină pe vremea lui Ceauşescu pentru a putea primi o locuinţă. Şi a primit-o. Şi astfel, Tiberiu Manea locuieşte de 32 de ani într-o garsonieră a Căminului nr.5. Mirosul de igrasie îţi retează respiraţia imediat ce treci pragul locuinţei. Pensionarul se încălzeşte cu o mică sobă alimentată la o butelie de gaze. La fel fac toţi cei care locuiesc în acest bloc, fiecare folosind tot felul de improvizaţii pentru a nu clănţăni de frig.
„Nea Manea” nu îndrăzneşte să facă nici o investiţie în propria cămăruţă de teamă că nu va avea posibilitatea de a o cumpăra. Aceeaşi gândire au avut şi aceia în proprietatea căruia se află acest Cămin. Aflat în primă fază la Uzina Mecanică, blocul a fost preluat de către Consiliul Local Bumbeşti-Jiu în proprietatea căruia se află şi în prezent. Nici unul dintre proprietari nu a făcut însă investiţii menite a creşte confortul oamenilor sau cel puţin să le ofere un trai decent între cei patru pereţi.
Astfel că, spune Manea, „de 16 ani nu s-a mai făcut nimic în acest bloc”. Realitatea susţine spusele bătrânului, blocul arătând ca o construcţie veche de sute de ani. Deşi a mers la conducerea administraţiei locale pentru a solicita schimbarea stării în care se află, Manea zice că „primaru' nu vrea să audă”.

„E sub orice critică!”
Nemulţumirea în rândul locatarilor Căminului nr.5 este generală. Şi Viorel Poroszlai locuieşte împreună cu soţia sa într-una din camerele acestui bloc. „Am zugrăvit de trei ori, dar degeaba! Apă nu avem din noiembrie! Copiii i-am dus la ţară pentru că dacă-i ţin aici se îmbolnăvesc! E sub orice critică!”, se plânge bărbatul. Familia Poroszlai este nevoită să folosească un WC care arată mai rău ca o budă din fundul curţii de pe undeva de pe la ţară.
„Nimeni nu ne ajută cu nimic”, susţine şi Floarea Barbu. Într-o cameră de 4/4, femeia locuieşte împreună cu cei doi copii pe care-i culcă în fiecare seară cu „vestele şi ciorapii de lână”. Aceasta mai spune că s-a făcut o izolaţie „de mântuială” astfel că „mi-a căzut tencuiala de pe pereţi”. Împreună cu trei copiii stă şi familia Stoica. Daniela Stoica spune că se încălzeşte cu ce poate. Aceasta mai zice că, în ciuda faptului că „cei de la primărie ştiu condiţiile în care locuiesc cei din Căminul nr. 5”, administraţia locală nu ia nici o măsură.

„E problema lor”
În ciuda nemulţumirii din rândul locatarilor, administraţia locală nu dă semne că ar dori schimbarea stării de fapt. Acelaşi lucru îl spune şi Lorena Luben, mamă a unei fetiţe de doar trei ani. Acesta este nemulţumită de condiţiile în care este obligată să trăiască şi revoltată că nimeni nu ia nici o atitudine. De partea cealaltă a baricadei, primarul oraşului Bumbeşti-Jiu nu împărtăşeşte opinia locatarilor.
Ion Stănculete spune că „îi interesează pe locatari să-şi rezolve singuri problemele”. De asemenea, edilul mai spune că „WC-urile sunt prevăzute a fi reabilitate în acest an” dar trebuie ca „şi locatarul să aibă grijă”. Într-adevăr, locatarii ar avea grijă dar nu au ce să întreţină pentru că, în momentul în care merg la WC, aceştia trebuie să fie atenţi să nu-şi rupă gâtul din cauza gheţii şi nici să le curgă apa în cap din cauza ţevilor sparte. Nici măcar geamuri nu sunt la etajele acestui cămin, ferestrele de la baie fiind doar nişte folii de plastic sau deloc.
Astfel stau lucrurile într-un cămin din oraşul Bumbeşti-Jiu, condiţiile de trai din Căminul nr.5 scoţând în evidenţă dezinteresul administraţiei locale în privinţa acestora. Consiliul Local doarme pe banii publici şi tărăgănează problemele unor oameni care plătesc taxe şi impozite pentru ca atât primarul şi consilierii locali să-şi primească lefurile lună de lună.

IRINEL CEURANU

Concesionare ilegală a centralelor
termice din Târgu Jiu

•În cazul în care Consiliul Local Târgu Jiu nu va revoca hotărârea privind concesionarea centralelor termice din Târgu Jiu, prefectul o va ataca în contencios administrativ • Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu a precizat că acest lucru depinde numai de consilierii locali

Asociaţia de locatari nr.72 din Târgu Jiu a cerut Prefecturii Gorj să se pronunţe cu privire la legalitatea hotărârii Consiliului Local Târgu Jiu privind concesionarea centralelor termice care mai sunt în funcţiune către asociaţiile de locatari sau proprietari care sunt arondate către acestea. Centralele respective au rămas fără „stăpân” după ce SC Aquaterm SA Târgu Jiu a intrat în faliment la 1 decembrie 2005, iar consilierii locali au găsit soluţia ca acestea să fie concesionate asociaţiilor.
Asociaţia nr.72 a menţionat, însă, Prefecturii Gorj că, a făcut cunoscut printr-o adresă, Primăriei Târgu Jiu, că nu este de acord cu concesionarea centralelor, aşa cum şi celelalte asociaţii au stabilit că nu doresc acest lucru, deoarece este ilegal. Prefectura Gorj a stabilit că va ataca în contencios administrativ dacă această hotărâre, considerată ilegală, nu va fi revocată.
Asociaţia nr.1 ANL a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală o opinie cu privire la această formă de transmitere a centralelor termice către asociaţiile de locatari sau proprietari. ANRSC a precizat că, în conformitate cu legea, de centralele termice nu se pot ocupa decât operatorii serviciilor energetice de interes local, care sunt agenţii economici furnizori/prestatori de astfel de servicii, specializaţi şi licenţiaţi în condiţiile legii şi care pot presta una sau mai multe activităţi specifice acestor servicii: fie numai producerea, numai transportul, numai distribuţia ori numai furnizarea energiei termice, fie combinaţii ale acestora sau toate împreună. „Ori, asociaţia de locatari/proprietari fiind persoană juridică nonprofit, nu poate fi titularul dreptului de concesiune, neîndeplinind calitatea de operator”, s-a precizat în răspunsul ANRSC.

Presiuni şi din partea Distrigaz
De asemenea, administratorii asociaţiilor care se află în această situaţie s-au plâns de faptul că, pe lângă presiunile pe care le-au făcut reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu asupra lor, pentru semnarea contractelor de concesiune ilegale, presiuni a mai făcut şi Sucursala Târgu Jiu a SC DISTRIGAZ SUD SA Bucureşti. Aceasta a transmis tuturor celor 17 administratori adrese prin care îi soma să semneze aceste contracte de concesiune, altfel se va întrerupe furnizarea gazelor naturale, deoarece nu se cunoaşte persoana sau societatea care se ocupă de întreţinerea şi verificarea centralelor termice. Administratorii spun că Distrigaz nu are nici un temei legal pentru a obliga asociaţiile să semneze contractul de concesiune cu Primăria Târgu Jiu şi nici nu poate întrerupe furnizarea gazelor naturale atât timp cât facturile sunt plătite, conform contractului de furnizare a gazelor naturale.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, Constantin Creţan, a declarat că primarul Florin Cârciumaru este de părere că singura modalitate care mai rămâne pentru rezolvarea problemei centralelor termice este înfiinţarea unui nou serviciu care să se ocupe numai de gestionarea furnizării agentului termic, acest lucru fiind de durată însă, actuala Direcţie de Utilităţi Publice nefiind autorizată pentru acest lucru. De asemenea, în privinţa hotărârii Consiliului Local Târgu Jiu, Constantin Creţan a precizat că numai consilierii locali vor decide dacă vor revoca sau nu hotărârea respectivă, la următoarea şedinţă.

ANA-MARIA ILINCA

Câinii vagabonzi din Motru s-au înmulţit

La şapte luni de la operaţiunea de sterilizare a câinilor vagabonzi din Motru, realizată în baza unui acord cu asociaţia „PRO ANIMALS”, numărul acestora a crescut. Cetăţenii municipiului sunt nemulţumiţi de efectul acestei operaţiuni, deoarece s-au aşteptat la rezultate imediate. Viceprimarul Dobrică spune că problema câinilor comunitari nu este reglementată corect de lege, atâta vreme cât nu se face recensământul acestora şi nu se controlează înmulţirea lor. „Deţinătorii de câini trebuie să aibă şi obligaţia sterilizării lor, care nu este aşa de scumpă. Degeaba am sterilizat noi un lot important de câini dacă din comunele limitrofe sunt aduşi în continuare alţii”, susţine viceprimarul.
Primarul Hanu, care a declarat că nu va împuşca niciodată un câine, spune că există şi alte metode de limitare a înmulţirii acestora. „Zilele acestea aşteptăm un proiectant, pentru a efectua documentaţia în legătură cu amplasarea de containere ecologice în locul celor deschise, unde câinii vagabonzi se hrăneau cu resturi menajere. Avem în intenţie construcţia unei gropi de gunoi ecologice, un fel de groapă de transfer, la Ploştina. Tot proiectul va ajunge la aproape un milion de dolari şi trebuie să-l avem până la 28 aprilie, în aşa fel încât să poată fi executat în anul 2007. Atunci câinii se vor împuţina, dar se vor aciua în pădurile din apropiere şi există riscul sălbăticirii acestora. Pentru acest lucru trebuie să fim pregătiţi şi noi şi vecinii noştri administratori”, explică primarul Dorin Hanu. La primărie se înregistrează aproape zilnic sesizări pe tema câinilor vagabonzi.

C. BUNILĂ

De la 1 aprilie,

Medicii de familie vor prescrie reţetele pentru diabetici

Eliberarea de reţete pentru tratamentul diabetului de tip II urmează să treacă la medicii de familie. Astfel, de la 1 aprilie prescrierea de medicamente va fi făcută de către medicii de familie şi asta numai în urma unei scrisorii medicale de la medicul specialist. Lucreţia Pârcălăboiu, şefa secţiei de diabet zaharat din cadrul Spitalului Judeţean Târgu Jiu, a precizat că „încă nu se ştie metodologia de lucru, dacă toţi medicii de familie vor putea prescrie astfel de reţete şi nici dacă medicamentele se vor introduce şi în farmaciile cu circuit deschis sau va trebui ca pacientul să vină tot la farmacia Spitalului Judeţean”.
Lucreţia Pârcălăboiu a declarat că medicii de familie nu vor putea prescrie decât medicamentele orale necesare în tratarea diabetului, iar acest fapt are atât avantaje cât şi dezavantaje. În primul rând, se va elimina statul la cozi pentru medicamente, iar oamenii vor fi scutiţi de drumurile ce le fac în Târgu Jiu pentru reţete. În schimb, dacă aceste medicamente nu se vor putea elibera de către farmaciile cu circuit deschis, pacienţii vor fi nevoiţi să se deplaseze tot în Târgu Jiu pentru procurarea lor. Insulina nu se va putea procura decât de la farmacia Spitalului Judeţean.
La sfârşitul anului 2005 erau luaţi în evidenţă un număr de 792 de bolnavi noi, iar numărul total al diabeticilor înregistraţi este de 6565, din care 5719 sunt pacienţi trataţi cu medicamente. Costul mediu lunar al unui bolnav de diabet este de 3,7 milioane lei.

CORINA POPA

Război la Râpa

Zilele trecute, primarul municipiului Motru, ing. Dorin Hanu însoţit de secretarul primăriei, Dumitru Petcu şi de juristul Daniel Florescu s-au deplasat în satul Râpa, la cererea localnicilor. În vechea sală de şedinţe de la şcoala din sat au încăput 48 de cetăţeni, fiecare cu problemele sale, dar şi cu mai multe probleme comune. Oamenii au vrut să-l schimbe pe reprezentantul sătesc, Ion Gogan, şi i-au reproşat primarului Hanu mai multe neîmpliniri, legate de pământuri şi de infrastructură. Autorităţile locale au asistat la discuţii violente şi la înjurături, gândindu-se chiar să convoace echipele de ordine. Atmosfera tensionată s-a rupt în momentul declanşării procedurilor electorale de alegere a unui nou reprezentant sătesc. S-au făcut buletinele de vot, s-a votat în cabină şi s-a depus votul în faţa comisiei… în căciula lui Pasăre (alt funcţionar al primăriei, aflat la faţa locului). Ordinea a fost următoarea: Ion Gogan – PRM (19 voturi), Sorin Giubelan – PNL (13 voturi), Mihai Coandă – PRM (9 voturi), Titu Mitroi (7 voturi) şi Mihai Drăcea (1 vot).
„Am avut trei ore grele. Le-am spus sătenilor că noi am cheltuit pentru ei 4 miliarde lei ROL pentru pod, 150 milioane lei pentru balastări, iar dânşii au contribuit cu 80 milioane lei ROL, taxe şi impozite colectate din cele 125 milioane lei stabilite. Au vrut să-l schimbe pe Gogan, dar tot ei l-au reales. Am contestat ordonanţa Tribunalului Gorj, care anula o hotărâre a Consiliului Local cu privire la transportul cărbunelui cu vehicule de tonaj greu prin satul Râpa şi au câştigat la Curtea de Apel Craiova. Am făcut şi facem pentru acest sat tot ce ne permite bugetul, însă oamenii nu pot fi mulţumiţi niciodată. Am asistat la o înfruntare între ei, ca şi cum ar fi fost un război”, a declarat primarul Hanu.

C. BUNILĂ

Primarul din Bolboşi dă bani pentru înmormântare

Moartea unui localnic din comuna Bolboşi l-a determinat şi pe primarul comunei să ia atitudine. Edilul şef Viorel Croitoru a dat o dispoziţie prin care a acordat sprijin financiar familiei Olteanu din satul Bolboşi ca urmare a decesului survenit în casa acestora. Primarul a alocat suma de opt milioane pentru acoperirea cheltuielilor necesitate de înmormântare, ţinând cont de faptul că întreaga familie nu are nici un venit în afara ajutorului social de la stat. De asemenea, primarul din Bolboşi împreună cu edilul din comuna Dragoteşti, Vili Pasăre, s-au ocupat de transportul celui decedat. Localnicul Nicolae Olteanu a murit ieri dimineaţă la un spital din Bucureşti iar administraţia locală din Bolboşi a întreprins demersurile necesare pentru a sprijini familia în această grea pierdere pentru familia cu pricina.

(I.C.)