Procurorii gorjeni primesc
ameninţări cu moartea

Procurorii gorjeni primesc insulte, ameninţări şi chiar obscenităţi în scrisorile sau plângerile trimise pe adresa parchetelor de către cetăţenii nemulţumiţi de soluţiile date în dosarele în care sunt părţi. Din cauza acestui lucru, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, a declarat că a cerut Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Gorj suplimentarea numărului de jandarmi care să asigure paza şi accesul în parchetele din tot judeţul.

Astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu vor fi doi jandarmi în loc de unul în curând, iar în viitor va fi suplimentat, la fel, numărul de jandarmi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbuneşti. Emil Moţa a declarat că singurul parchet unde nu va fi suplimentat numărul de jandarmi este Parchetul de pe lângă Judecătoria Motru, deoarece IJJ Gorj a precizat că nu există posibilităţi.
Prim-procurorul s-a declarat nemulţumit de faptul că împotriva persoanelor care recurg la astfel de gesturi nu se poate face mai nimic, în afară de faptul că se poate acţiona în judecată, lucru pe care un procuror nu îl poate face deoarece nu poate să participe la o şedinţă de judecată unde să fie „circ” cu cel care l-a insultat. „Conform legii, insultele adresate în scris direct procurorului nu pot fi pedepsite deoarece nu există publicitatea, aceasta fiind cunoscută doar de către procuror şi şeful lui. Acum nu mai poate fi reţinut ultrajul la un magistrat decât dacă acesta este bătut pe stradă, iar dacă este înjurat sau scuipat, nu; acest lucru nu este normal şi am exprimat aceste nemulţumiri şi faptul că suntem expuşi la tot felul de obscenităţi şi ameninţări şi Consiliului Superior al Magistraturii. La adresa către acesta am anexat şi câteva exemple dintre scrisorile pe care le-am primit, ca să vadă şi dânşii prin ce trecem”, a declarat prim-procurorul Moţa.
Una dintre aceste scrisori, care şochează prin îndrăzneală, este cea a unui cetăţean din Băleşti, care, nemulţumit de soluţia dată în dosarul său, a trimis-o procurorului înapoi, cu o gaură în foaie şi cu un mesaj obscen în care i se spunea că poate „să îşi bage p..a în ea în fiecare dimineaţă”, la adresa magistratului.
Prim-procurorul speră ca persoana respectivă, care nu s-a ferit, care nu a dorit să rămână anonimă, să fie pedepsită pe măsura gestului său. Procurorii mai sunt ameninţaţi şi în sălile de judecată, unde arestaţii au început să se poarte agresiv şi proferează injurii, insulte şi ameninţări cu moartea la adresa procurorilor care i-au trimis în judecată. „Aceştia sunt persoane foarte periculoase şi trebuie luate măsuri împotriva lor, pentru că pot fi un pericol. Noi nu putem decât să informăm superiorii că ne desfăşurăm activitatea în aceste condiţii şi să cerem suplimentarea pazei”, a precizat prim-procurorul.

ANA-MARIA ILINCA

În căutarea numelor corupţilor,

Doar două exemple în lupta anticorupţie

Poliţia Judeţeană şi-a făcut ieri public raportul de activitate asupra eficienţei în 2005, raportul fiind prezentat consilierilor judeţeni şi Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică. Discuţiile pe această temă au durat peste o oră, timp în care aleşii poporului au ascultat cu mai mult sau mai puţin interes cifrele şi datele prezentate de comisarul şef Constantin Nicolescu.
Capitolul anticorupţie a prezentat un interes aparte pentru consilieri în momentul în care Maria Moţa a cerut nominalizarea a patru persoane indicate în raport ca fiind corupte. Cei patru nu sunt oricine, ci funcţionari publici, suspiciunile de corupţie putând plana şi asupra unor consilieri prezenţi ieri la şedinţă, în lipsa unei nominalizări exprese.
Insistenţele reprezentantei PD Gorj au fost zadarnice însă pentru că doar Relu Ştefănoiu şi Jenica Pavel sunt cazurile considerate de poliţişti ca fiind cele mai elocvente pentru lupta anticorupţie din judeţ. Numele celor doi apar în raport, Pavel fiind arestată preventiv o perioadă pentru o presupusă şpagă de 100 de milioane de lei vechi, în timp ce Ştefănoiu este dat ca exemplu pentru că a dat şpăgi unor funcţionari din Consiliul Judeţean pentru a truca licitaţii organizate pe bani publici.
Moţa a cerut nume de funcţionari, însă şeful poliţiei a menţionat că sunt cazuri deja apărute în presă şi că nu se face o analiză de caz în raportul respectiv. Şi totuşi, Nicolescu l-a nominalizat cu greutate pe Nicolae Mischie, la insistenţele consilierului judeţean. Prefectul Ştefan Popescu Bejat a intervenit ulterior şi el în discuţie şi a lăudat poliţia pentru rezultatele muncii sale, lucru cu care toată lumea a fost de acord, fără ca numele cerute de reprezentanta PD să fie spuse. Bejat a menţionat însă că el ştie despre cine este vorba şi, de aceea, Moţa a precizat că va face o adresă scrisă prin care va solicita în baza legii accesului la informaţii numele celor patru funcţionari corupţi.
În raportul poliţiei sunt însă „scăpate” numele a trei elevi care între 2004 şi 2005 au vândut câteva kilograme de canabis la un important colegiu din municipiu. Cazul a fost lucrat vara trecută de poliţişti şi a fost păstrat sub tăcere, presei nefiindu-i confirmate oficial informaţiile pe această temă. Jurnaliştii au aflat însă ieri că la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”, pe lângă cele trei kilograme de canabis, au fost distribuite în perioada amintită şi aproape 2300 de fiole şi comprimate cu conţinut stupefiant.
Inspectorul şcolar general Liviu Andrei, care este şi consilier judeţean, cu raportul poliţiei în mapă, a confirmat existenţa cazului respectiv. „A fost o problemă vara trecută parcă, ştiu că s-a discutat şi în şedinţa lunară de o avem cu domnul prefect, dar ştiu că informaţia nu trebuia să ajungă la presă”, a menţionat acesta. Raţionamentele pentru care cazul nu a fost mediatizat până acum nu au fost explicate deocamdată de nimeni.

GIGI CIUNCANU

Centru pentru tineri la
Liceul Teologic Târgu Jiu

În incinta Liceului Teologic Târgu Jiu, Direcţia Judeţeană pentru Tineret Gorj a amenajat un centru dotat la standarde europene pentru necesităţile de informare ale tinerilor gorjeni. Centrul a fost inaugurat în anul 2004, dar, din diferite motive, nu s-a realizat o mediatizare foarte amplă a acestuia, însă tinerii au fost informaţi de existenţa lui şi de serviciile oferite.

Proiectul pentru realizarea Centrului pentru Tineret a fost finanţat de Autoritatea Naţională pentru Tineret. Deschiderea oficială a acestuia a avut loc în 2004, iar în perioada următoare au mai fost realizate unele mici retuşuri. Dotarea lui la standarde europene a costat în jur de 800 milioane lei vechi, având ca obiectiv acordarea unui ajutor pentru tinerii între 15 şi 29 ani care nu beneficiază de acces la internet sau au nevoie de consiliere pentru obţinerea unei slujbe.
Pentru ca tinerii să înveţe paşii care trebuie parcurşi la o eventuală angajare, a fost înfiinţat Biroul de consiliere, iar informaţiile sunt oferite de doi consilieri din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Tineret (DJT) Gorj. Iniţial, Biroul de consiliere se axa pe probleme de consiliere în carieră, dar cele două persoane angajate sunt pregătite pentru a asculta orice gen de problemă a tinerilor. „Am avut un caz cu un tânăr care nu avea o problemă în alegerea carierei, ci pur şi simplu simţea nevoia de a fi ascultat”, a precizat unul dintre consilieri. În prezent, consilierii pot fi găsiţi la sediul DJT Gorj, deoarece solicitările au fost foarte puţine şi nu au necesitat prezenţa permanentă în centru. Cu toate acestea, începând cu luna martie se va încerca ca, în fiecare zi, să fie cineva la Biroul de consiliere.
Informaţiile referitoare la posibilităţile de educare şi instruire în diferite domenii, dar şi răspunsurile la întrebările tinerilor pot fi aflate de la Biroul de Informaţii care funcţionează în acelaşi loc. Centrul pentru Tineret mai dispune şi de o sală unde pot fi organizate cursuri pentru formarea tinerilor. Printre acestea se numără managementul asociativ, educaţie pentru sănătate, pentru protecţia mediului, pentru o societate democratică, dar şi tehnici de negociere în funcţie de situaţiile întâlnite.

Acces liber la internet
Într-una din săli au fost instalate cinci calculatoare conectate permanent la internet şi cu destinaţia de a fi folosite de tinerii gorjeni care nu au acces la informaţii. Aici dispun gratuit de imprimantă, scaner, aparat de îndosariat, xerox şi multe alte aparate necesare.
Internet-ul le oferă tinerilor şi posibilitatea de a intra în contact cu alte persoane de vârste apropiate pentru a schimba păreri şi a obţine diferite informaţii. De asemenea, Centrul pentru Tineret se adresează şi organizaţiilor non-guvernamentale pentru tineret din judeţ. „Am avut o întâlnire cu ONG-urile din Gorj care se ocupă de tineri şi au părut interesate de utilizarea sălilor din centru pentru a organiza diferite cursuri, seminarii sau pur şi simplu întâlniri cu membrii, astfel că am convenit ca la 1 martie să ne trimită un program al activităţilor pe care doresc să le desfăşoare”, a declarat Horaţiu Gorun, directorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret Gorj.
Programul respectiv va fi afişat la sediul Centrului de Tineret, dar şi la DJT Gorj, iar în funcţie de acesta tinerii vor putea merge în centru pentru a beneficia de serviciile oferite. Pentru a afla cât mai multe informaţii, tinerii dispun şi de o pagină web realizată de Direcţia Judeţeană pentru Tineret Gorj, respectiv www.tineretgorj.ro .

LOREDANA ECOVIŢĂ

În chestiunea caselor afectate de inundaţii,

Primarul din Bustuchin
cere ajutorul lui Becali

Edilul şef al comunei Bustuchin solicită sprijinul financiar din partea lui George Becali. Acesta din urmă, preşedinte al PNG la nivel naţional, are şi Asociaţia Creştină George Becali. La ajutorul acesteia apelează şi primarul Ion Ciocea care speră că Becali îl va sprijini financiar în vederea remedierii caselor afectate de inundaţiile din vara anului trecut. Deşi Ciocea este PSD-ist iar latifundiarul din Pipera şeful PNG, edilul din Bustuchin spune că în acest caz culoarea politică nu are nici o relevanţă. „Cunoscând că este un om cu frica lui Dumnezeu mi-am permis să-i cer ajutorul”, spune Ion Ciocea.
Acesta mai adaugă faptul că „în aceste chestiuni trebuie să lăsăm politica deoparte şi să aducem bani comunităţii”. Ciocea mai zice că nu s-a gândit nici o clipă la orientarea politică iar dacă Becali va îndrăzni să-i ceară trecerea la PNG, primarul din Bustuchin susţine că „îl şi înjur”. De menţionat că în comuna Bustuchin mai bine de 23 de gospodării din satele Poieniţa, Poiana Seciuri şi Cionţi au fost afectate în urma inundaţiilor. La acestea se mai adaugă şi cererile depuse pe biroul primarului de către alţi localnici ale căror case au început să se crape. Altfel spus, şi cu sprijinul material al Fundaţiei lui Becali, edilul de pe Valea Amaradiei va fi mulţumit dacă va reuşi să remedieze măcar câteva locuinţe, conchide Ion Ciocea.

IRINEL CEURANU

Exproprieri pentru Cariera Roşiuţa

Consiliul Judeţean Gorj a aprobat ieri un plan de amenajare a teritoriului, în vederea declarării utilităţii publice a terenurilor ce vor fi ocupate de Cariera Roşiuţa. Terenul se află pe raza localităţilor Motru, Ciuperceni, Mătăsari şi Slivileşti. Consiliile locale din aceste localităţi şi-au dat şi ele acordul în vederea declarării utilităţii publice. Scopul este acela de a expropria respectivele suprafeţe, acolo unde proprietarii de drept refuză negocierea sau cer sume foarte mari. Cariera Roşiuţa va asigura sute de locuri de muncă în aceste zone puternic afectate de restructurările din ultimii ani, aceasta fiind prevăzută să funcţioneze până în anul 2020, în condiţiile unei producţii anuale de trei milioane de tone de lignit. Potrivit legii, guvernul este cel care declară utilitatea publică a unui perimetru, după ce autorităţile locale îşi dau acordul în acest sens. Ulterior, instanţele judecătoreşti sunt competente să hotărască exproprierea. Despăgubirea trebuie să ţină cont atât de valoarea imobilelor şi a terenurilor expropriate, cât şi de prejudiciul cauzat proprietarilor ca urmare a dezrădăcinării.

(I.I.)

CSM a fost sesizat privind
hotărârile unor judecători

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a ţinut de cuvânt şi a trimis luni, 13 februarie 2006, o sesizare către Consiliul Superior al Magistraturii în care şi-a exprimat nemulţumirea privind unele hotărâri ale câtorva judecători gorjeni. Între acestea, două hotărâri de care prim-procurorul a fost profund nemulţumit sunt cele date în dosarele soluţionate de către judecătorul Romulus Morega, de achitare a lui Nicolae Mischie şi a lui Relu Ştefănoiu. În afară de acestea, despre care prim-procurorul a spus la timpul respectiv că sunt o bătaie de joc la adresa justiţiei, Emil Moţa nu a dorit să mai precizeze, deocamdată, care hotărâri judecătoreşti au mai fost criticate. El speră, însă, că va fi luat în seamă şi se vor face cercetări amănunţite de către superiorii săi în ceea ce priveşte aceste acte juridice.

(A.M.I.)

Leafă mărită la DAGPPP

Şefii Direcţiei de Administrare şi Gospodărire a Patrimoniului Public şi Privat (DAGPPP) din cadrul Consiliului Judeţean au salariile mărite. Consilierii judeţeni au discutat ieri minute bune despre suma cu care să crească leafa directorului Vasile Roşu şi a contabilului şef Petre Raţă. Salariul de bază al celui dintâi este de 1300 lei noi, la care se adaugă o indemnizaţie de conducere de 50% şi un spor de vechime de 25%. Salariul brut al lui Roşu ajunge în acest fel la circa 2400 de lei, în timp ce contabilul şef are o leafă de bază de 1250 lei noi cu sporuri de 75%. O parte a consilierilor judeţeni doreau ca salariile celor doi să fie plătite retroactiv de la 1 februarie, lucru pe care l-au combătut cu vehemenţă consilierii PD Liviu Andrei şi Maria Moţa. Aceştia au cerut ca mărirea de salariu să se acorde de la 1 martie, însă majoritatea PSD a votat ca lefurile să fie plătite la noile valori chiar de pe 15 februarie.

(G.C.)

Sârbu nu mai este purtător
de cuvânt la ISU Gorj

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj are un nou purtător de cuvânt. Căpitanul Laurenţiu Sârbu a fost înlocuit cu lt. Col. Constantin Cilibiu, motivele acestei înlocuiri urmând să fie făcute cunoscute ziariştilor într-o conferinţă de presă. Sârbu menţionează doar că nu i s-a reproşat nimic, el urmând să fie şef al compartimentului de Resurse Umane din cadrul inspectoratului. Poliţia Judeţeană şi Prefectura şi-au schimbat şi ele purtătorii de cuvânt în ultima parte a anului trecut. Instituţia care a avut cele mai mari probleme cu numirea unui purtător de cuvânt a fost însă Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Anul trecut nu mai puţin de cinci procurori au fost nevoiţi să stea de vorbă cu ziariştii, postul fiind ocupat, în cele din urmă de Dumitru Bocşan, cel care fusese primul numit în funcţia respectivă. Munca sa a fost însă mult uşurată de transparenţa de care dă dovadă prim-procurorul Emil Moţa.

(G.C.)

Un baron(cu)minte!

-Care-ai zis bă că nu merge ades' la apă ulciorul?
Nu aţi observat la mine, şmecheria cu piciorul?
De o bucată de vreme, am făcut o constatare;
Eu nu mai gândesc cu capul, mintea mea e la picioare!
Aşadar, de vrea piciorul, pot răspunde la-ntrebări,
Dacă nu vă dau cu flit la orice interpelări!
Aţi văzut, vă promisesem că am să dau explicaţii,
Dar inferiorul membru m-a scutit de declaraţii.
Voiaţi să veniţi acasă ca să-mi luaţi interviul,
Dar s-a şucărit piciorul de-a ştiut tot Tg-Jiul…
Când v-aţi pus în plan odată, la spital ca să veniţi,
A făcut tam-tam piciorul şi v-a zis să vă uşchiţi.
Eu ca om, aş vrea odată ca să ieşim din dileme,
Dar mintea de la picior ridică mereu probleme!
Cu dosarul de-un chintal, Moţa va veni-n Bucale,
Dar nu ştiu ce va decide mintea mea de la picioare?!
Va dura o săptămână, în total să mi-l citească…
Cine ştie după aia membrul meu ce-o să gândească?!
Deci picioarele gândesc, doar când sunt eu acuzat,
Mintea la cap îmi revine, când m-apuc de reclamat!
În proces cu ziariştii am pierdut orice-n-cercare,
Nici nu mai ştiu unde-i mintea; ori la cap, ori la picioare…
Funcţia mea de prorector, m-am trezit că-i anulată,
Nu mă mai doare piciorul ş-am să-i dau în judecată!
Totuşi vreau să lămurim care-i treaba cu piciorul
Mă mai doare, mă mai lasă până s-o sparge ulciorul…!

NELU POCHEA